3ra-489/22 — constatarea nesolutionarii in termen a cererii, recunoasterea dreptului vatamat si repararea prejudiciului
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- constatarea nesolutionarii in termen a cererii, recunoasterea dreptului vatamat si repararea prejudiciului
- Temei legal
- examinarea admisibilităţii cererii de recurs
3ra-489/22 — constatarea nesolutionarii in termen a cererii, recunoasterea dreptului vatamat si repararea prejudiciului (Curtea Supremă de Justiție, 2022)
Dosarul nr. 3ra-489/22 2-21039763-01-3ra-04052022 Prima instanță: Judecătoria Drochia, sediul central (jud: I. Rusu) Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud: D. Stănilă, A. Ciobanu, D. Corolevschi) Î N C H E I E R E 15 iunie 2022 mun.
Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Iurie Bejenaru Aliona Miron examinând admisibilitatea recursului depus de Grecu Iurie, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Grecu Iurie împotriva Primarului satului Ciuciulea, raionul Glodeni și Primăriei satului Ciuciulea, raionul Glodeni cu privire la constatarea nesoluționării în termen a cererii, recunoașterea dreptului vătămat și repararea prejudiciului material și moral, împotriva deciziei din 8 februarie 2022 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost casată integral hotărârea din 11 iunie 2021 a Judecătoriei Drochia, sediul central și emisă o nouă decizie prin care acțiunea a fost admisă, c o n s t a t ă: La 22 martie 2021, Grecu Iurie a depus cerere de chemare în judecată împotriva Primarului satului Ciuciulea, raionul Glodeni și Primăriei satului Ciuciulea, raionul Glodeni cu privire la constatarea nesoluționării în termen a cererii, recunoașterea dreptului vătămat și repararea prejudiciului material și moral.
În motivarea acțiunii a indicat că la data de 8 februarie 2021 a depus cererea către Primarul satului Ciuciulea, raionul Glodeni, înregistrată cu nr. 37 prin care a solicitat angajarea în câmpul muncii în funcția de specialist relații cu publicul din cadrul Primăriei satului Ciuciulea, raionul Glodeni. În contextul dat a menționat că răspunsul la cererea dată nu a primit, însă trebuia să-l recepționeze până la data de 9 martie 2021. A solicitat constatarea dreptului pretins vătămat la petiționare și la dreptul la muncă, repararea prejudiciului material în mărime de 8 300 lei și a celui moral în mărime de 8 000 lei, care urmează a fi încasat în mod solidar de la pârâți.
Prin hotărârea din 11 iunie 2021 a Judecătoriei Drochia, sediul central, a fost declarată inadmisibilă cererea de chemare în judecată depusă de Grecu Iurie împotriva Primarului satului Ciuciulea, raionul Glodeni și Primăriei satului 1 Ciuciulea, raionul Glodeni privind repararea în mod solidar a prejudiciului moral. A fost constatată nesoluționarea în termen de către Primarul satului Ciuciulea, raionul Glodeni a cererii lui Grecu Iurie din 8 februarie 2021 cu nr. 37. A fost declarată inadmisibilă cererea de chemare în judecată depusă Grecu Iurie împotriva Primăriei satului Ciuciulea, raionul Glodeni privind constatarea nesoluționării cererii în termenul legal, constatarea recunoașterii dreptului vătămat și repararea prejudiciului moral cauzat.
Prin încheierea din 1 septembrie 2021 a Judecătoriei Drochia, sediul central a fost dispusă completarea omisiunii admise în dispozitivul hotărârii din 11 iunie 2021 a Judecătoriei Drochia, sediul central la acțiunea în contencios administrativ a lui Grecu Iurie împotriva Primarului satului Ciuciulea, raionul Glodeni și Primăriei satului Ciuciulea, raionul Glodeni privind constatarea nesoluționării cererii în termenul legal, constatarea recunoașterii dreptului vătămat, repararea prejudiciului moral cauzat cu sintagma ,,cu obligarea soluționării cererii respective”. Prin decizia din 8 februarie 2022 a Curții de Apel Bălți, a fost casată integral hotărârea din 11 iunie 2021 a Judecătoria Drochia, sediul central și emisă o nouă decizie prin care acțiunea a fost admisă.
A fost constatată îngrădirea accesului la informație admisă de Primarul satului Ciuciulea, raionul Glodeni și Primăria satului Ciuciulea, raionul Glodeni în privința lui Grecu Iurie exprimată prin nefurnizarea informației la cererea nr. 37 din data de 8 februarie 2021. A fost obligat Primarul satului Ciuciulea, raionul Glodeni și Primăria satului Ciuciulea, raionul Glodeni să furnizeze lui Grecu Iurie informația solicitată prin cererea din 8 februarie 2021. A fost încasat de la Primăria satului Ciuciulea, raionul Glodeni în beneficiul lui Grecu Iurie prejudiciul moral în sumă de 100 lei.
Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a reținut că la materialele cauzei nu există niciun răspuns al Primarului satului Ciuciulea, raionul Glodeni la cererea lui Grecu Iurie din 8 februarie 2021. În asemenea condiții, instanța de apel a constatat că este întemeiată pretenția lui Grecu Iurie în partea recunoașterii încălcării dreptului de acces la informație, obligând Primarul satului Ciuciulea, raionul Glodeni și Primăria satului Ciuciulea, raionul Glodeni să-i furnizeze lui Grecu Iurie informația solicitată. Iar, în contextul în care a fost constată încălcarea dreptului reclamantului, instanța de apel a apreciat că fiind echitabilă suma de 100 lei pentru compensarea prejudiciului moral cauzat ce urmează a fi încasată din contul Primăriei satului Ciuciulea, raionul Glodeni, or, admiterea integrală a pretenției vizate ar fi contrară scopului acestor categorii de compensații.
La 22 februarie 2022, prin intermediul oficiului poștal, Grecu Iurie a depus recurs împotriva deciziei din 8 februarie 2022 a Curții de Apel Bălți, iar la data de 11 martie 2022 a prezentat motivarea recursului. În susținerea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel, considerând-o neîntemeiată prin faptul că au fost aplicate eronat normele de drept material. 2 A remarcat că potrivit jurisprudenței relevante a Curții Europene a Drepturilor Omului lipsa motivelor prezintă o încălcare în cazul în care instanțele judecătorești naționale se abțin de a da un răspuns motivat și explicit la cele mai importante întrebări formulate de către părți. Cu referire la prevederile art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, a remarcat că i-a fost încălcat dreptul la un proces echitabil prin faptul că poziția sa ca parte în proces nu a fost auzită.
Recurentul a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și emiterea unei noi decizii de admitere integrală a acțiunii. În conformitate cu art. 244 alin.(1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) Cod administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.
La caz, Curtea de Apel Bălți a pronunțat decizia contestată la 8 februarie 2022. Totodată, se constată că dispozitivul deciziei instanței de apel a fost notificat recurentului Grecu Iurie în data de 16 februarie 2022 (f. d. 69), iar decizia motivată a instanței de apel la data de 18 aprilie 2022 (f. d. 75). Astfel, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ menționează că recurentul Grecu Iurie, s-a conformat prevederilor legale și a depus recursul la 22 februarie 2022 și respectiv motivarea recursului la 11 martie 2022, în termenul prevăzut de art. 245 Cod administrativ. Intimații au recepționat recursul la 11 mai 2022, fapt ce rezultă din avize de recepție a scrisorilor recomandate (f. d. 82-83), însă nu și-au valorificat dreptul procedural de depunere a referinței.
Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Grecu Iurie, în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive. În conformitate cu art. 246 alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) din art. 246 Cod administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f).
Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în 3 același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.
În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.
Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.
Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental. În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut.
Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem.
(Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de 4 contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Grecu Iurie. În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul depus de Grecu Iurie, se declară inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Iurie Bejenaru Aliona Miron 5
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.