3ra-489/22 — constatarea nesolutionarii in termen a cererii, recunoasterea dreptului vatamat si repararea prejudiciului

Dosarul nr. 3ra-489/22

2-21039763-01-3ra-04052022

Prima instanță: Judecătoria Drochia, sediul central (jud: I. Rusu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud: D. Stănilă, A. Ciobanu, D. Corolevschi)

Î N C H E I E R E

15 iunie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul

Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Iurie Bejenaru

Aliona Miron

examinând admisibilitatea recursului depus de Grecu Iurie,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Grecu Iurie împotriva Primarului satului Ciuciulea, raionul Glodeni și Primăriei

satului Ciuciulea, raionul Glodeni cu privire la constatarea nesoluționării în termen

a cererii, recunoașterea dreptului vătămat și repararea prejudiciului material și

moral,

împotriva deciziei din 8 februarie 2022 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost

casată integral hotărârea din 11 iunie 2021 a Judecătoriei Drochia, sediul central și

emisă o nouă decizie prin care acțiunea a fost admisă,

c o n s t a t ă:

La 22 martie 2021, Grecu Iurie a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Primarului satului Ciuciulea, raionul Glodeni și Primăriei satului

Ciuciulea, raionul Glodeni cu privire la constatarea nesoluționării în termen a

cererii, recunoașterea dreptului vătămat și repararea prejudiciului material și moral.

În motivarea acțiunii a indicat că la data de 8 februarie 2021 a depus cererea

către Primarul satului Ciuciulea, raionul Glodeni, înregistrată cu nr. 37 prin care a

solicitat angajarea în câmpul muncii în funcția de specialist relații cu publicul din

cadrul Primăriei satului Ciuciulea, raionul Glodeni.

În contextul dat a menționat că răspunsul la cererea dată nu a primit, însă

trebuia să-l recepționeze până la data de 9 martie 2021.

A solicitat constatarea dreptului pretins vătămat la petiționare și la dreptul la

muncă, repararea prejudiciului material în mărime de 8 300 lei și a celui moral în

mărime de 8 000 lei, care urmează a fi încasat în mod solidar de la pârâți.

Prin hotărârea din 11 iunie 2021 a Judecătoriei Drochia, sediul central, a fost

declarată inadmisibilă cererea de chemare în judecată depusă de Grecu Iurie

împotriva Primarului satului Ciuciulea, raionul Glodeni și Primăriei satului

1

Ciuciulea, raionul Glodeni privind repararea în mod solidar a prejudiciului moral.

A fost constatată nesoluționarea în termen de către Primarul satului Ciuciulea,

raionul Glodeni a cererii lui Grecu Iurie din 8 februarie 2021 cu nr. 37. A fost

declarată inadmisibilă cererea de chemare în judecată depusă Grecu Iurie împotriva

Primăriei satului Ciuciulea, raionul Glodeni privind constatarea nesoluționării

cererii în termenul legal, constatarea recunoașterii dreptului vătămat și repararea

prejudiciului moral cauzat.

Prin încheierea din 1 septembrie 2021 a Judecătoriei Drochia, sediul central a

fost dispusă completarea omisiunii admise în dispozitivul hotărârii din 11 iunie

2021 a Judecătoriei Drochia, sediul central la acțiunea în contencios administrativ

a lui Grecu Iurie împotriva Primarului satului Ciuciulea, raionul Glodeni și

Primăriei satului Ciuciulea, raionul Glodeni privind constatarea nesoluționării

cererii în termenul legal, constatarea recunoașterii dreptului vătămat, repararea

prejudiciului moral cauzat cu sintagma ,,cu obligarea soluționării cererii

respective”.

Prin decizia din 8 februarie 2022 a Curții de Apel Bălți, a fost casată integral

hotărârea din 11 iunie 2021 a Judecătoria Drochia, sediul central și emisă o nouă

decizie prin care acțiunea a fost admisă.

A fost constatată îngrădirea accesului la informație admisă de Primarul satului

Ciuciulea, raionul Glodeni și Primăria satului Ciuciulea, raionul Glodeni în

privința lui Grecu Iurie exprimată prin nefurnizarea informației la cererea nr. 37

din data de 8 februarie 2021.

A fost obligat Primarul satului Ciuciulea, raionul Glodeni și Primăria satului

Ciuciulea, raionul Glodeni să furnizeze lui Grecu Iurie informația solicitată prin

cererea din 8 februarie 2021.

A fost încasat de la Primăria satului Ciuciulea, raionul Glodeni în beneficiul

lui Grecu Iurie prejudiciul moral în sumă de 100 lei.

Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a reținut că la materialele

cauzei nu există niciun răspuns al Primarului satului Ciuciulea, raionul Glodeni la

cererea lui Grecu Iurie din 8 februarie 2021.

În asemenea condiții, instanța de apel a constatat că este întemeiată pretenția

lui Grecu Iurie în partea recunoașterii încălcării dreptului de acces la informație,

obligând Primarul satului Ciuciulea, raionul Glodeni și Primăria satului Ciuciulea,

raionul Glodeni să-i furnizeze lui Grecu Iurie informația solicitată.

Iar, în contextul în care a fost constată încălcarea dreptului reclamantului,

instanța de apel a apreciat că fiind echitabilă suma de 100 lei pentru compensarea

prejudiciului moral cauzat ce urmează a fi încasată din contul Primăriei satului

Ciuciulea, raionul Glodeni, or, admiterea integrală a pretenției vizate ar fi contrară

scopului acestor categorii de compensații.

La 22 februarie 2022, prin intermediul oficiului poștal, Grecu Iurie a depus

recurs împotriva deciziei din 8 februarie 2022 a Curții de Apel Bălți, iar la data de

11 martie 2022 a prezentat motivarea recursului.

În susținerea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel,

considerând-o neîntemeiată prin faptul că au fost aplicate eronat normele de drept

material.

2

A remarcat că potrivit jurisprudenței relevante a Curții Europene a Drepturilor

Omului lipsa motivelor prezintă o încălcare în cazul în care instanțele judecătorești

naționale se abțin de a da un răspuns motivat și explicit la cele mai importante

întrebări formulate de către părți.

Cu referire la prevederile art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor

Omului, a remarcat că i-a fost încălcat dreptul la un proces echitabil prin faptul că

poziția sa ca parte în proces nu a fost auzită.

Recurentul a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel

și emiterea unei noi decizii de admitere integrală a acțiunii.

În conformitate cu art. 244 alin.(1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel

ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) Cod administrativ, recursul se

depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței

de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se

prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei

instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea

recursului se depune la instanța de apel.

La caz, Curtea de Apel Bălți a pronunțat decizia contestată la 8 februarie

recurentului Grecu Iurie în data de 16 februarie 2022 (f. d. 69), iar decizia motivată

a instanței de apel la data de 18 aprilie 2022 (f. d. 75).

Astfel, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ menționează că recurentul Grecu Iurie, s-a conformat prevederilor

legale și a depus recursul la 22 februarie 2022 și respectiv motivarea recursului la

11 martie 2022, în termenul prevăzut de art. 245 Cod administrativ.

Intimații au recepționat recursul la 11 mai 2022, fapt ce rezultă din avize de

recepție a scrisorilor recomandate (f. d. 82-83), însă nu și-au valorificat dreptul

procedural de depunere a referinței.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Grecu Iurie, în raport cu

materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele

motive.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2)

din art. 246 Cod administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile

enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la

temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ

exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri

concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în

special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în

3

același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de

recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de

consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în

completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar

caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din

perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și

material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,

hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și

invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs

trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate

mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării

recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de

la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de

recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le

întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea

recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței

judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă

a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel, motivarea

oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și

a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura

sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de

o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde

de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,

Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile

cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni

de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se

vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

4

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

declara inadmisibil recursul depus de Grecu Iurie.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul depus de Grecu Iurie, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Iurie Bejenaru

Aliona Miron

5