3ra-409/22 — contestarea actului administrativ si obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil

Dosarul nr. 3ra-409/22

2-20088166-01-3ra-14042022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud. L. Holevițcaia)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Bostan, V. Negru, Gr. Dașchevici)

Î N C H E I E R E

15 iunie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursului depus de către Casa Națională de Asigurări

Sociale,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

către Serghei Rusu împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la

contestarea actului administrativ și obligarea emiterii actului administrativ individual

favorabil,

împotriva deciziei din 2 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 27 iulie 2020, Serghei Rusu a depus cerere de chemare în judecată în procedura

contenciosului administrativ împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire

la contestarea actului administrativ și obligarea emiterii actului administrativ individual

favorabil.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că în fapt, este decorat cu ordinul „Steaua

Roșie” și i s-a stabilit o alocație nominală pentru merite deosebite față de stat, ca

persoană decorată cu ordinul „Steaua Roșie” cuantumul căreia constituie 50 de lei/lunar.

A menționat că întrucât consideră cuantumul sumei stabilite incorect, a adresat Casei

Naționale de Asigurări Sociale cerere privind dispunerea recalculării cuantumului plății

lunare de 50 de lei, fiind stabilită plata lunară de 500 de lei/lunar. La data de 13 iunie

2020 Casa Națională de Asigurări Sociale a emis răspunsul, prin care l-a informat despre

lipsa unui temei juridic de a efectua recalcularea sumei pretinse.

Reclamantul a comunicat că la 22 iunie 2020 a adresat Casei Naționale de Asigurări

Sociale cerere prealabilă, la fel solicitând dispunerea recalculării cuantumului plății

lunare de 50 de lei, cu stabilirea plății lunare de 500 de lei. Prin răspunsul din 4 iulie

2020 la cererea prealabilă, la fel a fost refuzat în efectuarea recalculării sumei plătite și

stabilirea cuantumului alocației nominale lunare în privința sa în mărime de 500 de lei.

1

În răspunsul din 13 iunie 2020, Casa Națională de Asigurări Sociale a recunoscut

stabilirea cuantumului plății lunare nominale în privința lui în mărime de 50 de lei.

A mai precizat că Casa Națională de Asigurări Sociale nu neagă faptul stabilirii

alocației nominale pentru merite deosebite față de stat, ca persoană decorată cu ordinul

,,Красная Звезда” cuantumul căreia constituie 50 de lei/lunar. Totodată, în ultimul

aliniat a răspunsului la cererea prealabilă este indicat că acesta este cu titlu de decizie,

cu indicarea termenului și instanței în care urmează a fi contestată; nu este alt act

administrativ în afară de cel anexat.

În opinia reclamantului răspunsul (decizia) la cererea prealabilă privind refuzul în

efectuarea recalculării, este ilegal și neîntemeiat.

În acest sens a invocat prevederile art. 1 din hotărârea Parlamentului Republicii

Moldova nr. 533 din 13 iulie 1995 cu privire la drepturile cetățenilor Republicii Moldova

decorați cu distincții de stat ale fostei U.R.S.S, conform cărora cetățenii Republicii

Moldova, decorați cu distincții de stat ale fostei U.R.S.S., beneficiază de drepturile

respective, prevăzute pentru cetățenii Republicii Moldova, decorați cu distincții de stat

ale Republicii Moldova. Corespunderea distincțiilor menționate, conform importanței

lor din anexă. Conform anexei menționate privind corespunderea distincțiilor de stat ale

fostei U.R.S.S., conform importanței lor, cu distincțiile de stat ale Republicii Moldova,

ordinul ,,Ștefan cel Mare” corespunde ordinului „Steaua Roșie”. În temeiul pct.4 lit. d)

din hotărârea Guvernului nr.1413 din 27 noiembrie 2003 cu privire la alocațiile de stat

pentru merite deosebite față de stat au dreptul la alocație nominală în cuantum de 500

de lei/lunar persoanele decorate cu ordinul „Ștefan cel Mare”. Conform pct.19 din

hotărârea Guvernului nr.1413 din 27 noiembrie 2003 cu privire la alocațiile de stat

pentru merite deosebite față de stat sumele alocației de stat pentru merite deosebite față

de stat neachitate la timp din vina organului, care stabilește și plătește alocația, se plătesc

retroactiv fără nici o limitare, în toată perioada de timp din data stabilirii alocației, până

în prezent, reclamantul a primit alocația în sumă de 50 de lei/lunar.

Serghei Rusu a specificat că hotărârea Guvernului nr.1413 din 27 noiembrie 2003 a

fost publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova la data de 5 decembrie 2003.

În tot textul hotărârii Guvernului nu este indicată data intrării în vigoare, aceasta fiind în

vigoare peste o lună din data publicării. În așa mod, hotărârea Guvernului nr.1413 din

27 noiembrie 2003 a intrat în vigoare din data de 5 ianuarie 2004.

Din motivele invocate în pct. 7, a opinat că, dispunerea recalculării urmează a fi

efectuată din data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului nr.1413 din 27 noiembrie

2003, adică data de 5 ianuarie 2004.

Din considerentele expuse supra, reclamantul a considerat oportună recalcularea

sumelor neplătite în corespundere cu prevederile actelor normative care reglementează

plățile date.

Astfel, reclamantul Serghei Rusu a solicitat recunoașterea ilegalității deciziei Casei

Naționale Asigurări Sociale privind refuzul de a recalcula cuantumul alocației nominale

cu obligarea Casei Naționale Asigurări Sociale de a efectua recalcularea alocației

nominale în cuantum de 500 de lei/lunar, începând cu data de 5 ianuarie 2004.

Prin hotărârea din 15 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani au fost

anulate actele administrative – refuzul Casei Naționale de Asigurări Sociale nr.R-984/20

din 13 iunie 2020 și decizia adoptată în procedura prealabilă – refuzul Casei Naționale

de Asigurări Sociale nr.R-1254/20 din 4 iulie 2020 și s-a obligat Casa Națională de

Asigurări Sociale a Republicii Moldova să stabilească și să achite lui Serghei Rusu

2

alocația nominală de stat pentru merite deosebite față de stat în mărime de 500 de

lei/lunar, începând cu data de 25 mai 2006, cu deducerea achitărilor efectuate.

Cu respectarea dispozițiilor art. 232 din Codul administrativ, la 18 februarie 2021

Casa Națională de Asigurări Sociale a depus apel nemotivat, iar la 24 martie 2021

motivarea apelului împotriva hotărârii instanței de fond.

Prin decizia din 2 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul

depus de către Casa Națională de Asigurări Sociale și s-a menținut hotărârea din 15

februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

Întru consolidarea soluției, instanțele ierarhic inferioare au reținut că alocația

nominală în cuantum de 500 de lei pentru merite deosebite față de stat, deținerea

ordinului U.R.S.S. „Steaua Roșie” (Kpacная Звезда), echivalentul ordinului „Ștefan cel

Mare” urma a fi stabilită și achitată în cuantumul de 500 de lei începând cu data de 26

mai 2006. Or, conform art. 22 alin. (1) lit. b) și lit. d) din Legea cu privire la veterani

stabilește cuantumurile alocațiilor de stat pentru merite deosebite față de stat. Astfel,

persoanelor decorate cu ordine, cu excepția persoanelor decorate cu ordinele „Ordinul

Republicii”, „Ștefan cel Mare” sau „Slava Muncii” de clasele I, II și III ori persoanelor

care dețin titlul de Erou al Muncii Socialiste li se stabilește alocație nominală în cuantum

de 100 de lei, iar persoanelor decorate cu ordinele „Ordinul Republicii”, „Ștefan cel

Mare” sau „Slava Muncii” de clasele I, II și III ori persoanelor care dețin titlul de Erou

al Muncii Socialiste li se stabilește alocație nominală în cuantum de 500 de lei.

La data de 8 noiembrie 2021, prin intermediul poștei electronice, Casa Națională de

Asigurări Sociale a depus recurs nemotivat, iar la 17 martie 2022 motivarea recursului

împotriva deciziei din 2 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat

admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel cu pronunțarea unei noi decizii de

respingere integrală a acțiunii.

În argumentarea cererii de recurs cu reiterarea motivelor de drept și de fapt anterior

invocate, recurentul a menționat că apreciază soluția instanțelor ierarhic inferioare ca

fiind eronată.

A mai menționat că solicitarea intimatului de a recunoaște drept ilegal refuzul de a

recalcula cuantumul alocației nominale în cuantum de 500 de lei/lunar, este absolut

neîntemeiată, deoarece acesta contestă un act administrativ individual inexistent.

La data de 14 aprilie 2022, în scopul asigurării unui proces echitabil în ordine de

recurs, într-un termen rezonabil Curtea Supremă de Justiție, prin intermediul oficiului

poștal, a expediat în adresa lui Serghei Rusu, copia recursului cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii referinței, însă ultimul nu și-a valorificat acest drept procedural și

nu a depus referință.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel

ca instanță de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune

la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții

Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel.

Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la

instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 2 noiembrie 2021,

dispozitivul deciziei fiind notificat recurentului, prin intermediul oficiului poștal, la data

de 22 noiembrie 2021 (f.d.108).

3

Totodată, decizia motivată din 2 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost

notificată recurentului la data de 17 martie 2022 (f.d.109).

Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ menționează că Casa Națională de Asigurări Sociale, s-a conformat

prevederilor legale și a depus recursul în termenul prevăzut de art. 245 din Codul

administrativ.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de către Casa Națională de

Asigurări Sociale, în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din

următoarele motive.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil,

recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) din art. 246 din

Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la

literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul

neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv

al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient

de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din

examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării

unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne

deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă

instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o

motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument

rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul

administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din

Codul administrativ.

În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la

formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și

filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont

4

pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal

fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la

instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului

Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă

de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor

respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național

și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre

din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39).

La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii

de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi

conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991,

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus

de către Casa Națională de Asigurări Sociale.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial

și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de către Casa Națională de Asigurări Sociale, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

5