3ra-1069/21 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-1069/21 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud: V.Chisilița) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Bostan, Gr.Dașchevici, V.Negru) Î N C H E I E R E 17 noiembrie 2021 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas judecătorii Victor Burduh Nina Vascan examinând admisibilitatea recursului depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de Tudor Godina împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil, obligarea emiterii actului administrativ favorabil și încasarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din 08 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins apelul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva hotărârii din 25 iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, c o n s t a t ă: La 23 ianuarie 2020, Tudor Godina, reprezentat de avocatul Mihai Gafton, a depus cerere de chemare în judecată împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la contestarea actului administrativ individual defavorabil, obligarea emiterii actului administrativ favorabil și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamantul a invocat, că a participat la acțiunile de luptă din Afganistan, fiind decorat în anul 1985, pentru merite deosebite, cu distincția fostei Uniuni a Republicilor Sovietice Socialiste, Ordinul „Steaua Roșie”, pentru care neîntemeiat i se achită o alocație lunară doar în mărime de 100 de lei, ceea ce contravine legislației în acest domeniu. Reclamantul a menționat, că la data de 20 noiembrie 2019, s-a adresat Casei Naționale de Asigurări Sociale cu cerere prealabilă, prin care a solicitat recalcularea mărimii acestei alocații și stabilirea în sumă de 500 lei, lunar.

Reclamantul a relatat, că prin răspunsul Casei Naționale de Asigurări Sociale din 10 decembrie 2019, cererea i-a fost respinsă pe motiv că, art. 22 alin. (1) lit. d) din Legea cu privire la veterani, prevede stabilirea alocației nominale în cuantum de 500 lei lunar, doar persoanelor decorate cu distincțiile „Ordinul Republicii”, „Ștefan cel Mare” și „Slava Muncii” de clasele I, II, III și persoanelor care dețin titlul de Erou al Muncii Socialiste. Reclamantul a susținut că refuzul Casei Naționale de Asigurări Sociale este neîntemeiat, deoarece, conform Hotărârii Parlamentului nr. 533-XII din 13 iulie 1995 cu privire la drepturile cetățenilor Republicii Moldova, decorate cu distincții de Stat ale fostei Uniuni a 1 Republicilor Sovietice Socialiste, distincția de stat ordinul „Steaua Roșie”, este echivalentă după importanță cu distincția de stat a Republicii Moldova, ordinul „Ștefan cel Mare”, pentru care lunar se achită o alocație în mărime de 500 de lei.

A afirmat că, conform pct. 2 lit. b) din Regulamentul cu privire la modul de stabilire și plată a alocațiilor de stat pentru merite deosebite față de stat, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1413 din 27 noiembrie 2003, s-a determinat, că persoanele decorate cu distincții de stat ale fostei Uniuni a Republicilor Sovietice Socialiste, echivalente cu distincțiile de stat ale Republicii Moldova, potrivit Hotărârii Parlamentului nr. 533 din 13 iulie 1995, beneficiază de alocațiile de stat corespunzătoare. Reclamantul a mai indicat, că începând cu anul xxxxx, iar în cumul cu faptul că a fost decorat pentru merite deosebite față de stat cu Ordinul „Steaua Roșie”, care corespunde după importanță Ordinului „Ștefan cel Mare”, urmează să beneficieze de o alocație lunară nominală de stat în cuantum de 500 de lei.

În acest context, diferența dintre cuantumul alocației lunare nominale de stat achitate de facto 100 de lei și cuantumul alocației lunare nominale, care i se cuvine în mărimea stabilită în art. 22 alin. (1) lit. d) al Legii nominalizate, constituie suma de 400 de lei.

Reclamantul Tudor Godina a solicitat admiterea acțiunii, declararea ca fiind neîntemeiat și ilegal refuzul Casei Naționale de Asigurări Sociale privind achitarea alocației stabilite de lege; încasarea în beneficiul său din contul Casei Naționale de Asigurări Sociale a diferenței alocației nominale lunare de stat pentru merite deosebite față de stat, începând cu data de 01 mai 2006 în sumă de 400 de lei, lunar, până la momentul executării acestei cerințe; obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale de a-i achita pe viitor alocație nominală lunară de stat, pentru merite deosebite fața de stat, în mărime de 500 de lei, lunar, încasarea de la Casa Națională de Asigurări Sociale în beneficiul său a cheltuielilor suportate pentru asistență juridică în sumă de 5000 de lei.

Prin hotărârea din 25 iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a fost admisă cererea de chemare în judecată înaintată de Tudor Godina împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil, obligarea recalculării și achitării alocației nominale de stat și încasarea cheltuielilor de judecată. A fost anulat ca neîntemeiat refuzul Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. G-2537 din 10 decembrie 2019 și refuzul Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. G-2907/19 din 14 ianuarie 2020 privind recalcularea alocației nominale de stat pentru merite deosebite față de stat lui Tudor Godina. A fost obligată Casa Națională de Asigurări Sociale să-i recalculeze și să-i achite lui Tudor Godina diferența alocației nominale de stat pentru merite deosebite față de stat în mărime de 450 de lei, lunar, începând cu data de 01 mai 2006 până la punerea în executare a prezentei hotărâri.

A fost obligată Casa Națională de Asigurări Sociale să-i achite lui Tudor Godina alocația nominală de stat pentru merite deosebite față de stat în mărime de 500 de lei, lunar. A fost încasat din contul Casei Naționale de Asigurări Sociale în beneficiul lui Tudor Godina cheltuielile pentru asistență juridică în mărime de 5000 de lei (f.d.52, 56-62). La data de 10 iulie 2020, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus apel împotriva hotărârii din 25 iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani (f.d.55). Ulterior, la data de 23 septembrie 2020, prin intermediul oficiului poștal, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus motivarea apelului, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi decizii de respingere a acțiunii înaintate de Tudor Godina (f.d.65-65-69).

Hotărârea din 25 iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a fost notificată 2 Casei Naționale de Asigurări Sociale, prin intermediul poștei electronice, la data de 24 septembrie 2020 (f.d.64). Astfel, apelul Casei Naționale de Asigurări Sociale, împotriva hotărârii din 25 iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, este în termen. Prin decizia din 08 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva hotărârii din 25 iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani (f.d. 88, 89-97).

Pentru a pronunța această decizie, Curtea de Apel Chișinău a reiterat prevederile pct. 2 alin. (1) lit. b) al Regulamentului cu privire la modul de stabilire și plată a alocațiilor de stat pentru merite deosebite față de stat, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1413 din 27 noiembrie 2003 cu privire la alocațiile de stat pentru merite deosebite față de stat, care stabilește că, au dreptul la alocație nominală beneficiarii de pensii sau alocații sociale de stat, stabilite conform legislației naționale, încadrați în una dintre următoarele categorii: persoanele decorate cu distincții de stat ale fostei Uniuni a Republicilor Sovietice Socialiste, echivalate cu distincțiile de stat ale Republicii Moldova prin Hotărîrea Parlamentului nr.533-XIII din 13 iulie 1995 cu privire la drepturile cetățenilor Republicii Moldova decorați cu distincții de stat ale fostei Uniuni a Republicilor Sovietice Socialiste.

Instanța de apel a specificat, că conform pct. 5 al aceluiași Regulament (în redacția la momentul depunerii cererii), alocațiile nominale se stabilesc conform prevederilor art. 21 alin. (2) literele a) și b) din Legea cu privire la veterani, iar alocațiile pentru merite deosebite – conform prevederilor art. 21 alin. (3) din Legea menționată.

În afară de aceasta, instanța de apel a invocat și art. 21 alin. (2) lit. b) din Legea nr.190 din 08 mai 2003 cu privire la veterani, conform căruia, au dreptul la alocație nominală beneficiarii de pensii, stabilite conform legislației naționale și beneficiarii de alocații sociale de stat, stabilite conform Legii nr. 499-XIV din 14 iulie 1999 privind alocațiile sociale de stat pentru unele categorii de cetățeni, încadrați în următoarele categorii: persoanele decorate cu distincții de stat ale fostei Uniuni a Republicilor Sovietice Socialiste, echivalate cu distincțiile de stat ale Republicii Moldova prin Hotărîrea Parlamentului nr.533-XIII din 13 iulie 1995 cu privire la drepturile cetățenilor Republicii Moldova decorați cu distincții de stat ale fostei Uniuni a Republicilor Sovietice Socialiste.

Instanța de apel a concretizat, că în conformitate cu art. 22 alin. (1) lit. d) din Legea menționată, alocația nominală se stabilește în următoarele cuantumuri: persoanelor decorate cu ordinele „Ordinul Republicii”, „Ștefan cel Mare” sau „Slava Muncii” de clasele I, II și III, ori persoanelor care dețin titlul de Erou al Muncii Socialiste – 500 de lei, lunar. Totodată, instanța de apel a menționat prevederile art. 1 din Hotărârea Parlamentului nr.533-XIII din 13 iulie 1995 cu privire la drepturile cetățenilor Republicii Moldova decorați cu distincții de stat ale fostei Uniuni a Republicilor Sovietice Socialiste, conform căruia, cetățenii Republicii Moldova, decorați cu distincții de stat ale fostei Uniuni a Republicilor Sovietice Socialiste, beneficiază de drepturile respective, prevăzute pentru cetățenii Republicii Moldova, decorați cu distincții de stat ale Republicii Moldova.

A subliniat, că corespunderea distincțiilor menționate, conform importanței lor, este prezentată în anexă. Astfel, potrivit anexei la Hotărîrea Parlamentului cu privire la drepturile cetățenilor Republicii Moldova decorați cu distincții de stat ale fostei Uniuni a Republicilor Sovietice Socialiste nr.533-XIII din 13 iulie 1995, distincția de stat a fostei Uniuni a Republicilor Sovietice Socialiste, Ordinul „Steaua Roșie” corespunde cu distincția de stat Ordinul „Ștefan cel Mare”, respectiv, după importanța sa, distincția fostei Uniuni a 3 Republicilor Sovietice Socialiste - ordinul „Красная Звезда” (Steaua Roșie) corespunde distincției de stat a Republicii Moldova - ordinul „Ștefan cel Mare”.

Instanța de apel a conchis, că din sensul normelor legale citate supra, urmează că dreptul la alocație nominală, îl au inclusiv persoanele decorate cu distincții de stat ale fostei Uniuni a Republicilor Sovietice Socialiste, distincții care au fost echivalate cu distincțiile de stat ale Republicii Moldova. Instanța de apel a constatat că ordinul „Steaua Roșie” pe care îl deține intimatul Tudor Godina, conform anexei la Hotărârea Parlamentului nr. 533-XIII din 13 iulie 1995 cu privire la drepturile cetățenilor Republicii Moldova decorați cu distincții de stat ale fostei Uniuni a Republicilor Sovietice Socialiste, se echivalează cu distincția Republicii Moldova, ordinul „Ștefan cel Mare”.

Corespunzător, prima instanță întemeiat a stabilit că, în temeiul art. 22 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 190-XV din 08 mai 2003 cu privire la veterani, Tudor Godina are dreptul de a beneficia de alocație nominală lunară în sumă de 500 de lei, așa cum, ordinul deținut de intimatul Tudor Godina, printr-o Hotărâre a Parlamentului Republicii Moldova, a fost echivalat cu distincțiile de stat ale Republicii Moldova. Instanța de apel a afirmat, că aceste circumstanțe denotă, că soluția primei instanțe privind anularea actelor administrative individuale nr. G-2537 din 10 decembrie 2019 și nr. G-2907/19 din 14 ianuarie 2020 privind recalcularea alocației nominale de stat pentru merite deosebite față de stat lui Tudor Godina, este întemeiată, fiind bazată pe interpretarea justă a cadrului normativ aplicabil speței.

De asemenea, instanța de apel a remarcat, că odată ce s-a stabilit dreptul lui Tudor Godina la alocație nominală lunară în sumă de 500 de lei, întemeiat prin actul judecătoresc contestat, Casa Națională de Asigurări Sociale a fost obligată să emită actul administrativ individual favorabil, prin care să dispună alocarea și achitarea lui Tudor Godina a plății lunare în sumă de 500 de lei, cu titlu de alocație nominală pentru Ordinul „Steaua Roșie”, începând cu data de 01 mai 2006 și pe viitor. Or, conform dispozițiilor art. 22 alin. (1) al Legii cu privire la veterani, care stabilește cuantumurile alocațiilor de stat pentru merite deosebite față de stat, acestea sunt următoarele: persoanelor decorate cu ordinele „Ordinul Republicii”, „Ștefan cel Mare” sau „Slava Muncii” de clasele I, II și III, ori persoanelor care dețin titlul de Erou al Muncii Socialiste – 500 de lei, lunar.

Cu referire la cheltuielile pentru asistență juridică în mărime de 5000 de lei, care au fost încasate din contul Casei Naționale de Asigurări Sociale în beneficiul intimatului Tudor Godina, instanța de apel a menționat, că acestea au fost încasate întemeiat. Or, prin înscrisurile anexate se atestă că, intimatul Tudor Godina în cauza dedusă judecății, a fost asistat de avocatul Mihai Gafton, împuternicit prin mandatul MA 1494951. Totodată, pentru activitatea desfășurată pe această cauză, a fost achitată suma de 5000 de lei, confirmată prin ordinul de încasare a numerarului nr. 24745890 din 24 decembrie 2019 (f.d.

31). La data de 15 iunie 2021, prin intermediul poștei electronice, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus recurs împotriva deciziei din 08 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei noi decizii de respingere a acțiunii înaintate de Tudor Godina (f.d.98-99). Decizia motivată din 08 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată Casei Naționale de Asigurări Sociale la data de 16 septembrie 2021, fapt ce se confirmă prin avizul de recepție nr. DS8002083801AS, anexat la materialele cauzei (f.d.102). La data de 26 august 2021, prin intermediul poștei electronice, Casa Națională de 4 Asigurări Sociale a depus motivarea recursului (f.d.104-108).

În susținerea recursului recurenta a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel, considerând-o ilegală și neîntemeiată prin faptul că au fost încălcate și aplicate eronat normele de drept material și nu au fost constatate și elucidate pe deplin toate circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei, probele fiind apreciate eronat. Făcînd referire la art.7 alin.(1) și alin.(2) lit.f), art.14 alin.(1) lit.a), art.21, art.22 din Legea nr. 190-XV din 08 mai 2003 cu privire la veterani, recurenta a menționat că nu este temei legal de a-i stabili intimatului Tudor Godina alocația nominală în cuantum de 500 de lei, lunar, pentru Ordinul „Steaua Roșie”.

Recurenta a invocat, că prin Hotărârea Parlamentului nr. 533-XII din 13 iulie 1995 cu privire la drepturile cetățenilor Republicii Moldova, decorate cu distincții de Stat ale fostei Uniuni a Republicilor Sovietice Socialiste, a fost echivalat doar ca importanță Ordinul „Steaua Roșie” cu Ordinul „Ștefan cel Mare”, însă acest fapt nicidecum nu prevede că alocația nominală pentru merite deosebite față de stat urmează a fi achitată în cuantum de 500 de lei, lunar. Or, prin hotărârea menționată, nu putea fi și nici nu a fost modificată Legea nr.190-XV din 08 mai 2003 cu privire la veterani, care expres prevede mărimea alocației nominale de stat pentru Ordinul „Steaua Roșie” în cuantum de 100 de lei, lunar.

Cu referire la cheltuielile pentru asistență juridică în mărime de 5000 de lei, care au fost încasate din contul Casei Naționale de Asigurări Sociale în beneficiul intimatului Tudor Godina, recurenta a menționat, că acestea neîntemeiat au fost încasate. Or, la materialele cauzei nu sunt anexate probe, care confirmă aportul real al avocatului la soluționarea cauzei. Respectiv, suma de 5000 de lei adjudecată, nu reprezintă o sumă necesară și rezonabilă, cuantumul cheltuielilor de judecată fiind realmente mai mici, având în vedere esența litigiului. În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Iar, conform art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 08 iunie 2021 (f.d.89-97). La data de 15 iunie 2021, prin intermediul poștei electronice, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus recurs împotriva deciziei din 08 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău (f.d.98-99).

Decizia motivată din 08 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată Casei Naționale de Asigurări Sociale la data de 16 septembrie 2021, fapt ce se confirmă prin avizul de recepție nr. DS8002083801AS, anexat la materialele cauzei (f.d.102). La data de 26 august 2021, prin intermediul poștei electronice, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus motivarea recursului (f.d.104-108). Astfel, recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale este în termen. La data de 20 octombrie 2021, prin intermediul poștei electronice, în adresa avocatului Mihai Gafton, care reprezintă interesele intimatului Tudor Godina, a fost expediată copia recursului depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței (f.d.111).

Însă, acesta nu și-a valorificat dreptul procedural respectiv și nu a depus referință la recursul Casei Naționale de Asigurări Sociale. 5 Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, în raport cu materialele cauzei, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive. În conformitate cu art. 246 alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) din art. 246 Cod administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.

Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. De asemenea, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental. În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut.

Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul 6 de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem.

(Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). În circumstanțele menționate, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale.

Conform art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale se declară inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas judecătorii Victor Burduh Nina Vascan 7