3ra-1069/21 — contestarea actului administrativ

3ra-1069/21 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 3ra-1069/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud: V.Chisilița)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Bostan, Gr.Dașchevici, V.Negru)

Î N C H E I E R E

17 noiembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Victor Burduh

Nina Vascan

examinând admisibilitatea recursului depus de Casa Națională de Asigurări Sociale,

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de Tudor

Godina împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la anularea actului

administrativ individual defavorabil, obligarea emiterii actului administrativ favorabil și

încasarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 08 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins

apelul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva hotărârii din 25 iunie 2020 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

c o n s t a t ă:

La 23 ianuarie 2020, Tudor Godina, reprezentat de avocatul Mihai Gafton, a depus

cerere de chemare în judecată împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la

contestarea actului administrativ individual defavorabil, obligarea emiterii actului

administrativ favorabil și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamantul a invocat, că a participat la acțiunile de luptă din

Afganistan, fiind decorat în anul 1985, pentru merite deosebite, cu distincția fostei Uniuni a

Republicilor Sovietice Socialiste, Ordinul „Steaua Roșie”, pentru care neîntemeiat i se achită

o alocație lunară doar în mărime de 100 de lei, ceea ce contravine legislației în acest domeniu.

Reclamantul a menționat, că la data de 20 noiembrie 2019, s-a adresat Casei Naționale

de Asigurări Sociale cu cerere prealabilă, prin care a solicitat recalcularea mărimii acestei

alocații și stabilirea în sumă de 500 lei, lunar.

Reclamantul a relatat, că prin răspunsul Casei Naționale de Asigurări Sociale din

10 decembrie 2019, cererea i-a fost respinsă pe motiv că, art. 22 alin. (1) lit. d) din Legea cu

privire la veterani, prevede stabilirea alocației nominale în cuantum de 500 lei lunar, doar

persoanelor decorate cu distincțiile „Ordinul Republicii”, „Ștefan cel Mare” și „Slava

Muncii” de clasele I, II, III și persoanelor care dețin titlul de Erou al Muncii Socialiste.

Reclamantul a susținut că refuzul Casei Naționale de Asigurări Sociale este neîntemeiat,

deoarece, conform Hotărârii Parlamentului nr. 533-XII din 13 iulie 1995 cu privire la

drepturile cetățenilor Republicii Moldova, decorate cu distincții de Stat ale fostei Uniuni a

1

Republicilor Sovietice Socialiste, distincția de stat ordinul „Steaua Roșie”, este echivalentă

după importanță cu distincția de stat a Republicii Moldova, ordinul „Ștefan cel Mare”, pentru

care lunar se achită o alocație în mărime de 500 de lei.

A afirmat că, conform pct. 2 lit. b) din Regulamentul cu privire la modul de stabilire și

plată a alocațiilor de stat pentru merite deosebite față de stat, aprobat prin Hotărârea

Guvernului nr.1413 din 27 noiembrie 2003, s-a determinat, că persoanele decorate cu

distincții de stat ale fostei Uniuni a Republicilor Sovietice Socialiste, echivalente cu

distincțiile de stat ale Republicii Moldova, potrivit Hotărârii Parlamentului nr. 533 din

13 iulie 1995, beneficiază de alocațiile de stat corespunzătoare.

Reclamantul a mai indicat, că începând cu anul xxxxx, iar în cumul cu faptul că a fost

decorat pentru merite deosebite față de stat cu Ordinul „Steaua Roșie”, care corespunde după

importanță Ordinului „Ștefan cel Mare”, urmează să beneficieze de o alocație lunară nominală

de stat în cuantum de 500 de lei. În acest context, diferența dintre cuantumul alocației lunare

nominale de stat achitate de facto 100 de lei și cuantumul alocației lunare nominale, care i se

cuvine în mărimea stabilită în art. 22 alin. (1) lit. d) al Legii nominalizate, constituie suma de

400 de lei.

Reclamantul Tudor Godina a solicitat admiterea acțiunii, declararea ca fiind neîntemeiat

și ilegal refuzul Casei Naționale de Asigurări Sociale privind achitarea alocației stabilite de

lege; încasarea în beneficiul său din contul Casei Naționale de Asigurări Sociale a diferenței

alocației nominale lunare de stat pentru merite deosebite față de stat, începând cu data de

01 mai 2006 în sumă de 400 de lei, lunar, până la momentul executării acestei cerințe;

obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale de a-i achita pe viitor alocație nominală lunară

de stat, pentru merite deosebite fața de stat, în mărime de 500 de lei, lunar, încasarea de la

Casa Națională de Asigurări Sociale în beneficiul său a cheltuielilor suportate pentru asistență

juridică în sumă de 5000 de lei.

Prin hotărârea din 25 iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a fost admisă

cererea de chemare în judecată înaintată de Tudor Godina împotriva Casei Naționale de

Asigurări Sociale cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil, obligarea

recalculării și achitării alocației nominale de stat și încasarea cheltuielilor de judecată. A fost

anulat ca neîntemeiat refuzul Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. G-2537 din

10 decembrie 2019 și refuzul Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. G-2907/19 din

14 ianuarie 2020 privind recalcularea alocației nominale de stat pentru merite deosebite față

de stat lui Tudor Godina. A fost obligată Casa Națională de Asigurări Sociale să-i recalculeze

și să-i achite lui Tudor Godina diferența alocației nominale de stat pentru merite deosebite

față de stat în mărime de 450 de lei, lunar, începând cu data de 01 mai 2006 până la punerea

în executare a prezentei hotărâri. A fost obligată Casa Națională de Asigurări Sociale să-i

achite lui Tudor Godina alocația nominală de stat pentru merite deosebite față de stat în

mărime de 500 de lei, lunar. A fost încasat din contul Casei Naționale de Asigurări Sociale

în beneficiul lui Tudor Godina cheltuielile pentru asistență juridică în mărime de 5000 de lei

(f.d.52, 56-62).

La data de 10 iulie 2020, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus apel împotriva

hotărârii din 25 iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani (f.d.55).

Ulterior, la data de 23 septembrie 2020, prin intermediul oficiului poștal, Casa Națională

de Asigurări Sociale a depus motivarea apelului, solicitând admiterea apelului, casarea

hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi decizii de respingere a acțiunii înaintate de

Tudor Godina (f.d.65-65-69).

Hotărârea din 25 iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a fost notificată

2

Casei Naționale de Asigurări Sociale, prin intermediul poștei electronice, la data de

24 septembrie 2020 (f.d.64).

Astfel, apelul Casei Naționale de Asigurări Sociale, împotriva hotărârii din 25 iunie 2020

a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, este în termen.

Prin decizia din 08 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul depus de

Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva hotărârii din 25 iunie 2020 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Râșcani (f.d. 88, 89-97).

Pentru a pronunța această decizie, Curtea de Apel Chișinău a reiterat prevederile pct.

2 alin. (1) lit. b) al Regulamentului cu privire la modul de stabilire și plată a alocațiilor de stat

pentru merite deosebite față de stat, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1413 din

27 noiembrie 2003 cu privire la alocațiile de stat pentru merite deosebite față de stat, care

stabilește că, au dreptul la alocație nominală beneficiarii de pensii sau alocații sociale de stat,

stabilite conform legislației naționale, încadrați în una dintre următoarele categorii:

persoanele decorate cu distincții de stat ale fostei Uniuni a Republicilor Sovietice Socialiste,

echivalate cu distincțiile de stat ale Republicii Moldova prin Hotărîrea Parlamentului

nr.533-XIII din 13 iulie 1995 cu privire la drepturile cetățenilor Republicii Moldova decorați

cu distincții de stat ale fostei Uniuni a Republicilor Sovietice Socialiste.

Instanța de apel a specificat, că conform pct. 5 al aceluiași Regulament (în redacția la

momentul depunerii cererii), alocațiile nominale se stabilesc conform prevederilor

art. 21 alin. (2) literele a) și b) din Legea cu privire la veterani, iar alocațiile pentru merite

deosebite – conform prevederilor art. 21 alin. (3) din Legea menționată.

În afară de aceasta, instanța de apel a invocat și art. 21 alin. (2) lit. b) din Legea nr.190

din 08 mai 2003 cu privire la veterani, conform căruia, au dreptul la alocație nominală

beneficiarii de pensii, stabilite conform legislației naționale și beneficiarii de alocații sociale

de stat, stabilite conform Legii nr. 499-XIV din 14 iulie 1999 privind alocațiile sociale de

stat pentru unele categorii de cetățeni, încadrați în următoarele categorii: persoanele decorate

cu distincții de stat ale fostei Uniuni a Republicilor Sovietice Socialiste, echivalate cu

distincțiile de stat ale Republicii Moldova prin Hotărîrea Parlamentului nr.533-XIII din

13 iulie 1995 cu privire la drepturile cetățenilor Republicii Moldova decorați cu distincții de

stat ale fostei Uniuni a Republicilor Sovietice Socialiste.

Instanța de apel a concretizat, că în conformitate cu art. 22 alin. (1) lit. d) din Legea

menționată, alocația nominală se stabilește în următoarele cuantumuri: persoanelor decorate

cu ordinele „Ordinul Republicii”, „Ștefan cel Mare” sau „Slava Muncii” de clasele I, II și III,

ori persoanelor care dețin titlul de Erou al Muncii Socialiste – 500 de lei, lunar.

Totodată, instanța de apel a menționat prevederile art. 1 din Hotărârea Parlamentului

nr.533-XIII din 13 iulie 1995 cu privire la drepturile cetățenilor Republicii Moldova decorați

cu distincții de stat ale fostei Uniuni a Republicilor Sovietice Socialiste, conform căruia,

cetățenii Republicii Moldova, decorați cu distincții de stat ale fostei Uniuni a Republicilor

Sovietice Socialiste, beneficiază de drepturile respective, prevăzute pentru cetățenii

Republicii Moldova, decorați cu distincții de stat ale Republicii Moldova.

A subliniat, că corespunderea distincțiilor menționate, conform importanței lor, este

prezentată în anexă. Astfel, potrivit anexei la Hotărîrea Parlamentului cu privire la drepturile

cetățenilor Republicii Moldova decorați cu distincții de stat ale fostei Uniuni a Republicilor

Sovietice Socialiste nr.533-XIII din 13 iulie 1995, distincția de stat a fostei Uniuni a

Republicilor Sovietice Socialiste, Ordinul „Steaua Roșie” corespunde cu distincția de stat

Ordinul „Ștefan cel Mare”, respectiv, după importanța sa, distincția fostei Uniuni a

3

Republicilor Sovietice Socialiste - ordinul „Красная Звезда” (Steaua Roșie) corespunde

distincției de stat a Republicii Moldova - ordinul „Ștefan cel Mare”.

Instanța de apel a conchis, că din sensul normelor legale citate supra, urmează că dreptul

la alocație nominală, îl au inclusiv persoanele decorate cu distincții de stat ale fostei Uniuni a

Republicilor Sovietice Socialiste, distincții care au fost echivalate cu distincțiile de stat ale

Republicii Moldova.

Instanța de apel a constatat că ordinul „Steaua Roșie” pe care îl deține intimatul Tudor

Godina, conform anexei la Hotărârea Parlamentului nr. 533-XIII din 13 iulie 1995 cu privire

la drepturile cetățenilor Republicii Moldova decorați cu distincții de stat ale fostei Uniuni a

Republicilor Sovietice Socialiste, se echivalează cu distincția Republicii Moldova, ordinul

„Ștefan cel Mare”. Corespunzător, prima instanță întemeiat a stabilit că, în temeiul

art. 22 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 190-XV din 08 mai 2003 cu privire la veterani, Tudor

Godina are dreptul de a beneficia de alocație nominală lunară în sumă de 500 de lei, așa cum,

ordinul deținut de intimatul Tudor Godina, printr-o Hotărâre a Parlamentului Republicii

Moldova, a fost echivalat cu distincțiile de stat ale Republicii Moldova.

Instanța de apel a afirmat, că aceste circumstanțe denotă, că soluția primei instanțe

privind anularea actelor administrative individuale nr. G-2537 din 10 decembrie 2019 și

nr. G-2907/19 din 14 ianuarie 2020 privind recalcularea alocației nominale de stat pentru

merite deosebite față de stat lui Tudor Godina, este întemeiată, fiind bazată pe interpretarea

justă a cadrului normativ aplicabil speței.

De asemenea, instanța de apel a remarcat, că odată ce s-a stabilit dreptul lui Tudor

Godina la alocație nominală lunară în sumă de 500 de lei, întemeiat prin actul judecătoresc

contestat, Casa Națională de Asigurări Sociale a fost obligată să emită actul administrativ

individual favorabil, prin care să dispună alocarea și achitarea lui Tudor Godina a plății lunare

în sumă de 500 de lei, cu titlu de alocație nominală pentru Ordinul „Steaua Roșie”, începând

cu data de 01 mai 2006 și pe viitor. Or, conform dispozițiilor art. 22 alin. (1) al Legii cu privire

la veterani, care stabilește cuantumurile alocațiilor de stat pentru merite deosebite față de stat,

acestea sunt următoarele: persoanelor decorate cu ordinele „Ordinul Republicii”, „Ștefan cel

Mare” sau „Slava Muncii” de clasele I, II și III, ori persoanelor care dețin titlul de Erou al

Muncii Socialiste – 500 de lei, lunar.

Cu referire la cheltuielile pentru asistență juridică în mărime de 5000 de lei, care au fost

încasate din contul Casei Naționale de Asigurări Sociale în beneficiul intimatului Tudor

Godina, instanța de apel a menționat, că acestea au fost încasate întemeiat.

Or, prin înscrisurile anexate se atestă că, intimatul Tudor Godina în cauza dedusă

judecății, a fost asistat de avocatul Mihai Gafton, împuternicit prin mandatul MA 1494951.

Totodată, pentru activitatea desfășurată pe această cauză, a fost achitată suma de 5000 de lei,

confirmată prin ordinul de încasare a numerarului nr. 24745890 din 24 decembrie 2019

(f.d. 31).

La data de 15 iunie 2021, prin intermediul poștei electronice, Casa Națională de

Asigurări Sociale a depus recurs împotriva deciziei din 08 iunie 2021 a Curții de Apel

Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei

instanțe, cu pronunțarea unei noi decizii de respingere a acțiunii înaintate de Tudor Godina

(f.d.98-99).

Decizia motivată din 08 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată Casei

Naționale de Asigurări Sociale la data de 16 septembrie 2021, fapt ce se confirmă prin avizul

de recepție nr. DS8002083801AS, anexat la materialele cauzei (f.d.102).

La data de 26 august 2021, prin intermediul poștei electronice, Casa Națională de

4

Asigurări Sociale a depus motivarea recursului (f.d.104-108).

În susținerea recursului recurenta a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel,

considerând-o ilegală și neîntemeiată prin faptul că au fost încălcate și aplicate eronat normele

de drept material și nu au fost constatate și elucidate pe deplin toate circumstanțele importante

pentru soluționarea cauzei, probele fiind apreciate eronat.

Făcînd referire la art.7 alin.(1) și alin.(2) lit.f), art.14 alin.(1) lit.a), art.21, art.22 din

Legea nr. 190-XV din 08 mai 2003 cu privire la veterani, recurenta a menționat că nu este

temei legal de a-i stabili intimatului Tudor Godina alocația nominală în cuantum de 500 de

lei, lunar, pentru Ordinul „Steaua Roșie”.

Recurenta a invocat, că prin Hotărârea Parlamentului nr. 533-XII din 13 iulie 1995 cu

privire la drepturile cetățenilor Republicii Moldova, decorate cu distincții de Stat ale fostei

Uniuni a Republicilor Sovietice Socialiste, a fost echivalat doar ca importanță Ordinul

„Steaua Roșie” cu Ordinul „Ștefan cel Mare”, însă acest fapt nicidecum nu prevede că

alocația nominală pentru merite deosebite față de stat urmează a fi achitată în cuantum de

500 de lei, lunar. Or, prin hotărârea menționată, nu putea fi și nici nu a fost modificată

Legea nr.190-XV din 08 mai 2003 cu privire la veterani, care expres prevede mărimea

alocației nominale de stat pentru Ordinul „Steaua Roșie” în cuantum de 100 de lei, lunar.

Cu referire la cheltuielile pentru asistență juridică în mărime de 5000 de lei, care au fost

încasate din contul Casei Naționale de Asigurări Sociale în beneficiul intimatului Tudor

Godina, recurenta a menționat, că acestea neîntemeiat au fost încasate. Or, la materialele

cauzei nu sunt anexate probe, care confirmă aportul real al avocatului la soluționarea cauzei.

Respectiv, suma de 5000 de lei adjudecată, nu reprezintă o sumă necesară și rezonabilă,

cuantumul cheltuielilor de judecată fiind realmente mai mici, având în vedere esența

litigiului.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța

de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Iar, conform art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel în

termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un

termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de

30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de

recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 08 iunie 2021

(f.d.89-97).

La data de 15 iunie 2021, prin intermediul poștei electronice, Casa Națională de

Asigurări Sociale a depus recurs împotriva deciziei din 08 iunie 2021 a Curții de Apel

Chișinău (f.d.98-99).

Decizia motivată din 08 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată Casei

Naționale de Asigurări Sociale la data de 16 septembrie 2021, fapt ce se confirmă prin avizul

de recepție nr. DS8002083801AS, anexat la materialele cauzei (f.d.102).

La data de 26 august 2021, prin intermediul poștei electronice, Casa Națională de

Asigurări Sociale a depus motivarea recursului (f.d.104-108).

Astfel, recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale este în termen.

La data de 20 octombrie 2021, prin intermediul poștei electronice, în adresa avocatului

Mihai Gafton, care reprezintă interesele intimatului Tudor Godina, a fost expediată copia

recursului depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, cu înștiințarea despre posibilitatea

depunerii referinței (f.d.111). Însă, acesta nu și-a valorificat dreptul procedural respectiv și

nu a depus referință la recursul Casei Naționale de Asigurări Sociale.

5

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Casa Națională de Asigurări

Sociale, în raport cu materialele cauzei, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se

declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) din art. 246 Cod administrativ,

recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f). Din analiza

acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se

limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului

administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri

concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține

cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv

al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de

recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe

cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în

completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor

veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile

instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o

eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ notează

că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare

convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din

particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din

sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ. În

consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile

pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de

admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și

funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și

interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel,

motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate

și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la

instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct.

38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de

admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea

statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva

Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un

apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul

6

de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea

procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest

sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La

fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și

procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu

cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria

A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Casa

Națională de Asigurări Sociale.

Conform art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, Completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Victor Burduh

Nina Vascan

7