3ra-619/21 — obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil

3ra-619/21 — obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr.3ra-619/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud: L.Holevițcaia)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A.Minciuna, I.Muruianu, E.Palanciuc)

Î N C H E I E R E

26 mai 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componentă:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Victor Burduh

Nina Vascan

examinând admisibilitatea recursului depus de Casa Națională de Asigurări Sociale,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată

depusă de Vladimir Mihai împotriva Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Centru și Casei

Naționale de Asigurări Sociale cu privire la anularea actului administrativ individual

defavorabil și obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil,

împotriva deciziei din 24 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respins apelul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, împotriva hotărârii din

21 ianuarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

c o n s t a t ă :

La data de 20 mai 2019, Vladimir Mihai a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Centru și Casei Naționale de Asigurări

Sociale cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil și obligarea

emiterii actului administrativ individual favorabil.

În motivarea acțiunii reclamantul Vladimir Mihai a indicat, că fiind înrolat în

rândurile Armatei Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste, în timpul serviciului militar, a

participat la acțiunile de luptă din Afganistan, fiind decorat la 05 noiembrie 1982, pentru

merite deosebite, cu distincția fostei Uniuni a Republicilor Sovietice Socialiste, Ordinul

„Steaua Roșie”, pentru care neîntemeiat i se achită o alocație lunară doar în mărime de

100 de lei, ceea ce contravine legislației în acest domeniu.

Reclamantul a menționat, că la data de 02 aprilie 2019, s-a adresat Casei Teritoriale de

Asigurări Sociale Centru cu cerere prealabilă, prin care a solicitat recalcularea mărimii

acestei alocații și stabilirea în suma cuvenită de 500 lei, lunar.

Reclamantul a relatat, că prin răspunsul Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Centru

din 22 aprilie 2019, cererea i-a fost respinsă pe motiv că, art. 22 alin. (1) lit. d) din Legea

1

cu privire la veterani prevede stabilirea alocației nominale în cuantum de 500 lei lunar, doar

persoanelor decorate cu distincțiile „Ordinul Republicii”, „Ștefan cel Mare” și „Slava

Muncii” de clasele I, II, III și persoanelor care dețin titlul de Erou al Muncii Socialiste.

De asemenea, reclamantul Vladimir Mihai a relevat, că în aceiași zi s-a adresat

Casei Naționale de Asigurări Sociale, unde i s-a comunicat, că Casa Teritorială de Asigurări

Sociale Centru corect i-a respins cererea prealabilă.

Reclamantul a susținut că refuzul Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Centru este

neîntemeiat, deoarece, conform Hotărârii Parlamentului nr. 533-XII din 13 iulie 1995 cu

privire la drepturile cetățenilor Republicii Moldova, decorate cu distincții de Stat ale fostei

Uniuni a Republicilor Sovietice Socialiste, distincția de stat ordinul „Steaua Roșie”, este

echivalentă după importanță cu distincția de stat a Republicii Moldova, ordinul „Ștefan cel

Mare”, pentru care lunar se achită o alocație în mărime de 500 de lei.

A afirmat că, conform pct. 2 lit. b) din Regulamentul cu privire la modul de stabilire și

plată a alocațiilor de stat pentru merite deosebite față de stat, aprobat prin Hotărârea

Guvernului nr.1413 din 27 noiembrie 2003, s-a determinat, că persoanele decorate cu

distincții de stat ale fostei Uniuni a Republicilor Sovietice Socialiste, echivalente cu

distincțiile de stat ale Republicii Moldova, potrivit Hotărârii Parlamentului nr. 533 din

13 iulie 1995, beneficiază de alocațiile de stat corespunzătoare.

Reclamantul Vladimir Mihai a solicitat anularea răspunsului nr. 4057 din 18 aprilie

2019, cu obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale să emită actul administrativ

individual favorabil, prin care să dispună alocarea și achitarea plății lunare în sumă de

500 de lei cu titlu de alocație nominală pentru ordinul „Steaua Roșie”, începând cu data

de 02 aprilie 2019.

Prin hotărârea din 21 ianuarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, a fost

anulat actul administrativ individual nr.4057 din 18 aprilie 2019 și Casa Națională de

Asigurări Sociale a fost obligată să emită actul administrativ individual favorabil, prin care

să dispună alocarea și achitarea lui Vladimir Mihai a plății lunare în sumă de 500 de lei,

cu titlu de alocație nominală pentru Ordinul „Steaua Roșie”, începând cu data de 02 aprilie

2019 (f.d.48-53).

La data de 22 ianuarie 2020, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus apel

împotriva hotărârii din 21 ianuarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, prin care a

solicitat admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei noi

hotărâri, prin care acțiunea să fie respinsă ca neîntemeiată (f.d.47).

Ulterior, la data de 04 martie 2020, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus

motivarea apelului (f.d.60-61).

Hotărârea motivată din 21 ianuarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a fost

notificată Casei Naționale de Asigurări Sociale la data de 13 februarie 2020, fapt ce se

confirmă prin avizul de recepție a scrisorii recomandate anexat la materialele cauzei (f.d.

55).

Astfel, instanța de apel corect a considerat ca fiind depus în termen apelul Casei

Naționale de Asigurări Sociale împotriva hotărârii din 21 ianuarie 2020 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Râșcani.

Prin decizia din 24 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul

depus de Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva hotărârii din 21 ianuarie 2020 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani (f.d.88-96).

Pentru a pronunța această decizie, Curtea de Apel Chișinău a reiterat prevederile

pct. 2 alin. (1) lit. b) al Regulamentului cu privire la modul de stabilire și plată a alocațiilor

2

de stat pentru merite deosebite față de stat, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1413

din 27 noiembrie 2003 cu privire la alocațiile de stat pentru merite deosebite față de stat,

care stabilește că, au dreptul la alocație nominală beneficiarii de pensii sau alocații sociale

de stat, stabilite conform legislației naționale, încadrați în una dintre următoarele categorii:

persoanele decorate cu distincții de stat ale fostei Uniuni a Republicilor Sovietice Socialiste

echivalate cu distincțiile de stat ale Republicii Moldova prin Hotărîrea Parlamentului

nr.533-XIII din 13 iulie 1995 cu privire la drepturile cetățenilor Republicii Moldova

decorați cu distincții de stat ale fostei Uniuni a Republicilor Sovietice Socialiste.

Instanța de apel a specificat, că conform pct. 5 al aceluiași Regulament (în redacția la

momentul depunerii cererii), alocațiile nominale se stabilesc conform prevederilor art.

21 alin. (2) literele a) și b) din Legea cu privire la veterani, iar alocațiile pentru merite

deosebite – conform prevederilor art. 21 alin. (3) din Legea menționată.

În afară de aceasta, instanța de apel a invocat și art. 21 alin. (2) lit. b) din Legea

nr.190 din 08 mai 2003 cu privire la veterani, conform căruia, au dreptul la alocație

nominală beneficiarii de pensii, stabilite conform legislației naționale și beneficiarii de

alocații sociale de stat, stabilite conform Legii nr. 499-XIV din 14 iulie 1999 privind

alocațiile sociale de stat pentru unele categorii de cetățeni, încadrați în următoarele

categorii: persoanele decorate cu distincții de stat ale fostei Uniuni a Republicilor Sovietice

Socialiste echivalate cu distincțiile de stat ale Republicii Moldova prin Hotărîrea

Parlamentului nr.533-XIII din 13 iulie 1995 cu privire la drepturile cetățenilor Republicii

Moldova decorați cu distincții de stat ale fostei U.R.S.S..

Instanța de apel a concretizat, că în conformitate cu art. 22 alin. (1) lit. d) din Legea

menționată, alocația nominală se stabilește în următoarele cuantumuri: persoanelor decorate

cu ordinele „Ordinul Republicii”, „Ștefan cel Mare” sau “Slava Muncii” de clasele I, II și

III, ori persoanelor care dețin titlul de Erou al Muncii Socialiste – 500 de lei, lunar.

Totodată, instanța de apel a menționat prevederile art. 1 din Hotărârea Parlamentului

cu privire la drepturile cetățenilor Republicii Moldova decorați cu distincții de stat ale fostei

Uniuni a Republicilor Sovietice Socialiste nr.533-XIII din 13 iulie 1995, conform căruia,

cetățenii Republicii Moldova, decorați cu distincții de stat ale fostei Uniuni a Republicilor

Sovietice Socialiste, beneficiază de drepturile respective, prevăzute pentru cetățenii

Republicii Moldova, decorați cu distincții de stat ale Republicii Moldova.

A subliniat, că corespunderea distincțiilor menționate, conform importanței lor, este

prezentată în anexă. Astfel, potrivit anexei la Hotărîrea Parlamentului cu privire la

drepturile cetățenilor Republicii Moldova decorați cu distincții de stat ale fostei Uniuni a

Republicilor Sovietice Socialiste nr.533-XIII din 13 iulie 1995, distincția de stat a fostei

Uniuni a Republicilor Sovietice Socialiste, Ordinul „Steaua Roșie” corespunde cu distincția

de stat Ordinul „Ștefan cel Mare”, respectiv, după importanța sa, distincția fostei Uniuni a

Republicilor Sovietice Socialiste - ordinul „Красная Звезда” (Steaua Roșie) corespunde

distincției de stat a Republicii Moldova - ordinul „Ștefan cel Mare”.

Instanța de apel a conchis, că din sensul normelor legale citate supra, urmează că

dreptul la alocație nominală, îl au inclusiv persoanele decorate cu distincții de stat ale fostei

Uniuni a Republicilor Sovietice Socialiste, distincții care au fost echivalate cu distincțiile de

stat ale Republicii Moldova.

Instanța de apel a constatat că ordinul „Steaua Roșie” pe care îl deține reclamantul

Vladimir Mihai, conform anexei la Hotărârea Parlamentului nr. 533-XIII din 13 iulie 1995

cu privire la drepturile cetățenilor Republicii Moldova decorați cu distincții de stat ale fostei

Uniuni a Republicilor Sovietice Socialiste, se echivalează cu distincția Republicii Moldova,

3

ordinul „Ștefan cel Mare”. Corespunzător, prima instanță întemeiat a stabilit că, în temeiul

art. 22 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 190-XV din 08 mai 2003 cu privire la veterani, Vladimir

Mihai are dreptul de a beneficia de alocație nominală lunară în sumă de 500 de lei, așa cum,

ordinul deținut de intimatul Vladimir Mihai, printr-o Hotărâre a Parlamentului, a fost

echivalat cu distincțiile de stat ale Republicii Moldova.

Instanța de apel a afirmat, că aceste circumstanțe denotă, că soluția primei instanțe

privind anularea actului administrativ individual nr. 4057 din 18 aprilie 2019 este

întemeiată, fiind bazată pe interpretarea justă a cadrului normativ aplicabil speței.

De asemenea, instanța de apel a remarcat, că odată ce s-a stabilit dreptul lui Vladimir

Mihai la alocație nominală lunară în sumă de 500 de lei, întemeiat prin actul judecătoresc

contestat Casa Națională de Asigurări Sociale a fost obligată să emită actul administrativ

individual favorabil, prin care să dispună alocarea și achitarea lui Vladimir Mihai a plății

lunare în sumă de 500 de lei, cu titlu de alocație nominală pentru Ordinul „Steaua Roșie”,

începând cu data de 02 aprilie 2019. Or, conform dispozițiilor art. 22 alin. (1) al Legii cu

privire la veterani, care stabilește cuantumurile alocațiilor de stat pentru merite deosebite

față de stat, acestea sunt următoarele: persoanelor decorate cu ordinele „Ordinul

Republicii”, „Ștefan cel Mare” sau „Slava Muncii” de clasele I, II și III, ori persoanelor care

dețin titlul de Erou al Muncii Socialiste – 500 de lei, lunar.

La data de 03 martie 2021, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus recurs

împotriva deciziei din 24 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat

admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel, cu emiterea unei noi

decizii de respingere a acțiunii înaintate de Vladimir Mihai (f.d.98).

Ulterior, la data de 06 mai 2021, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus

motivarea recursului (f.d. 108-113).

În susținerea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel, considerând-

o ilegală și neîntemeiată prin faptul că au fost încălcate și aplicate eronat normele de drept

material și nu au fost constatate și elucidate pe deplin toate circumstanțele importante

pentru soluționarea cauzei, probele fiind apreciate eronat.

Făcînd referire la art.7 alin.(1) și alin.(2) lit.f), art.14 alin.(1) lit.a), art.21, art.22 din

Legea nr. 190-XV din 08 mai 2003 cu privire la veterani, recurenta a menționat că nu

este temei legal de a stabili intimatului Vladimir Mihai alocația nominală în cuantum de

500 de lei, lunar, pentru Ordinul „Steaua Roșie”.

Reclamanta a invocat, că prin Hotărârea Parlamentului nr. 533-XIII din 13 iulie 1995,

a fost echivalat doar ca importanță Ordinul „Steaua Roșie” cu Ordinul „Ștefan cel

Mare”, însă acest fapt nicidecum nu prevede că alocația nominală pentru merite deosebite

față de stat urmează a fi achitată în cuantum de 500 de lei, lunar. Or, prin hotărârea

menționată, nu putea fi și nici nu a fost modificată Legea nr.190-XV din 08 mai 2003 cu

privire la veterani, care expres prevede mărimea alocației nominale de stat pentru Ordinul

„Steaua Roșie” în cuantum de 100 de lei, lunar.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel ca

instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art. 245 Cod administrativ, recursul se depune la instanța de apel în

termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un

termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de

30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea

de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

4

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 24 februarie 2021,

fiind notificată recurentei Casei Naționale de Asigurări Sociale la data de 14 aprilie 2021,

fapt ce se confirmă prin avizul de recepție a scrisorii recomandate, anexat la materialele

cauzei (f.d.103).

Astfel, recursul depus la data de 06 mai 2021, de către Casa Națională de Asigurări

Sociale, este în termen.

La data de 11 mai 2021, în adresa intimatului Vladimir Mihai a fost expediată copia

recursului depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, cu înștiințarea despre posibilitatea

depunerii referinței (f.d.118).

Prin referința depusă la data de 14 mai 2021, intimatul Vladimir Mihai a solicitat

respingerea recursului, cu menținerea deciziei instanței de apel (f.d.119).

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Casa Națională de Asigurări

Sociale, în raport cu materialele cauzei, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 246, alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se

declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) din art. 246 Cod administrativ,

recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f). Din analiza

acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se

limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului

administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri

concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul

neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al

instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de

serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din

examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține, că Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor

veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile

instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o

eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ notează

că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare

convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și

din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume

din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ. În

consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la

formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului

de admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și

5

funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și

interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel,

motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate

și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la

instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit,

pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor

de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din

partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo

împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât

pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai

reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic

superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut

cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports

1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la

admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu

chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c.

Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de

Casa Națională de Asigurări Sociale.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, Completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

Judecătorii

Victor Burduh

Nina Vascan

6