3ra-485/22 — contestarea actului administrativ

3ra-485/22 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3ra-485/22

2-20134635-01-3ra-03052022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud:G. Ciobanu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Minciuna, E. Palanciuc, V. Negru)

Î N C H E I E R E

15 iunie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Iurie Bejenaru

Aliona Miron

examinând admisibilitatea recursului depus de Ministerul Afacerilor Interne,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Ministerul Afacerilor Interne împotriva Consiliului municipal Chișinău, terț

Inspectoratul General al Poliției cu privire la contestarea actului administrativ

individual defavorabil,

împotriva deciziei din 16 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respins apelul depus de Ministerul Afacerilor Interne și a fost menținută

hotărârea din 6 august 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

c o n s t a t ă:

La 28 octombrie 2020 Ministerul Afacerilor Interne a depus cerere de chemare

în judecată în procedura contenciosului administrativ împotriva Consiliului

municipal Chișinău, terț Inspectoratul General al Poliției cu privire la contestarea

actului administrativ individual defavorabil.

În motivarea acțiunii a indicat că prin decizia nr. 14/10 din 11 august 2020 a

Consiliului municipal Chișinău, au fost revocate unele decizii ale Consiliului

municipal Chișinău, implicit decizia nr. 2/38 din 14 martie 2017 ,,Cu privire la

transmiterea imobilului din bd. Cuza-Vodă 17/2 (clădire separată) de la balanța

Consiliului municipal Chișinău, la balanța Ministerului Afacerilor Interne”, și

decizia nr. 15/30 din 22 decembrie 2017 ,,Cu privire la atribuirea în folosință a unui

lot de pământ din bd. Cuza-Vodă 17/3, Ministerului Afacerilor Interne al Republicii

Moldova”.

A menționat că Ministerul Afacerilor Interne nu este de acord cu decizia nr.

14/10 din 11 august 2020 a Consiliului municipal Chișinău și consideră că aceasta

este neîntemeiată și urmează a fi anulată, din următoarele raționamente.

Astfel, a arătat că prin decizia nr. 14/10 din 11 august 2020 a Consiliului

municipal Chișinău, precum și activitatea administrativă desfășurată în acest sens,

au fost afectate drepturile Ministerului Afacerilor Interne, care a fost privat ilegal de

1

bunul imobil situat în mun. Chișinău, bd. Cuza-Vodă 17/2 (clădire separată) și lotul

de pământ amplasat în mun. Chișinău, bd. Cuza-Vodă 17/3, care prin decizia nr. 2/38

din 14 martie 2017, a fost transmis de la balanța Consiliului municipal Chișinău, la

balanța Ministerului Afacerilor Interne.

Mai mult, a susținut că prin decizia nr. 15/30 din 22 decembrie 2017, a fost

atribuit în folosință lotul de pământ din bd. Cuza-Vodă 17/3, pentru exploatarea

sediului obiectivului public. Transmiterea bunurilor prenotate în folosința

Ministerului Afacerilor Interne, are la bază numeroase demersuri adresate

Guvernului Republicii Moldova de către Ministerul Afacerilor Interne și

Inspectoratul General al Poliției, în vederea atribuirii bunurilor menționate, pentru

necesitățile de serviciu ale acestora.

A invocat că în conformitate cu prevederile art. 10 alin. (3) din Legea cu privire

la activitatea Poliției și statutul polițistului nr. 320 din 27 decembrie 2012,

autoritățile administrației publice locale pot finanța din bugetele proprii realizarea

unor acțiuni ale subdiviziunilor teritoriale ale Poliției legate de asigurarea ordinii și

securității publice în teritoriu. Despre intenția de revocare a deciziilor Consiliului

municipal Chișinău nr. 2/38 din 14 martie 2017 și nr. 15/30 din 22 decembrie 2017,

Ministerul Afacerilor Interne nu a fost informat și nu a avut posibilitatea să

formuleze o opinie asupra proiectului de decizie.

A mai specificat că art. 10 alin. (2) din Legea privind administrația publică

locală nr. 436 din 28 decembrie 2006, reglementează faptul că proiectele actelor

normative ale autorităților administrației publice locale se fac publice, în vederea

consultării, cu cel puțin 15 zile lucrătoare înainte de ziua aprobării actului. Adoptarea

actelor în regim de urgență se efectuează în conformitate cu Legea privind

transparența în procesul decizional nr. 239/2008, și astfel ținând cont de faptul că

prin activitatea administrativă desfășurată de pârât, au fost aduse atingere drepturilor

reclamantului, acesta urma a fi consultat în mod prioritar despre intenția de revocare

a deciziilor prin care i-au fost atribuite în administrare și gestiune bunurile amplasate

în mun. Chișinău, bd. Cuza-Vodă 17/2 și 17/3, corespunzător normelor legale.

Totodată, a susținut că în temeiul art. 146 alin. (3) Cod administrativ, dacă

autoritatea publică află despre fapte care justifică revocarea unui act administrativ

conform alin. (1) sau (2) din prezentul articol, revocarea se admite doar în decursul

unui an din momentul în care autoritatea publică competentă conform art. 148 a aflat

despre toate faptele necesare pentru o decizie de revocare. Această prevedere nu se

aplică dacă beneficiarul a obținut actul administrativ prin inducere dolosivă în

eroare, amenințare sau corupere. În acest sens, a menționat că decizia revocată prin

decizia nr. 14/10 din 11 august 2020 (supusă contestării), este emisă la data de 14

martie 2017 ( cu nr. 2/38) și 22 decembrie 2017 (cu nr. 15/30).

A declarat că la caz, Consiliul municipal Chișinău ca urmare a deciziilor de

transmitere a imobilului din bd. Cuza-Vodă, 17/2, precum și a deciziei nr. 15/30 din

22 decembrie 2017 cu privire la atribuirea în folosință a lotului de pământ din bd.

Cuza-Vodă 17/3, urma să analizeze alte circumstanțe care să ofere temei legal de

revocare a deciziilor prenotate, în decursul unui an și nicidecum peste 3 ani de la

transmiterea bunurilor imobile. Respectiv, încălcarea art. 146 alin. (3) din Codul

administrativ este în măsură să ducă la anularea prin intermediul instanței de

judecată a actului administrativ supus contestării.

2

La fel, a relevat că necesitatea menținerii bunului revocat prin decizia supusă

contestării în administrarea Ministerului Afacerilor Interne (la balanța acestuia), se

materializează prin asigurarea unei activități eficiente de serviciu a unei subdiviziuni

a Inspectoratului General al Poliției și crearea condițiilor în corespundere cu

cerințele impuse la moment, cu încăperi de serviciu întru desfășurarea normală a

pregătirii de serviciu, fizice și de luptă, a lucrului educativ și cultural-sportiv, fapt

pentru care Ministerul a intervenit cu multiple solicitări către Consiliul municipal.

A explicat că sediul amplasat în mun. Chișinău, bd. Cuza-Vodă 17/3,

corespunde cerințelor de activitate și dispune de încăperi suficiente necesare pentru

amplasarea și desfășurarea activității de serviciu. Astfel, dispune de sală sportivă, de

sală de festivități, tir, de ateliere de reparație, de amplasarea efectivului în număr de

peste 1000 angajați, în caz de situații excepționale, păstrarea armelor, mijloacelor

speciale și altor mijloace tehnice, precum și avantajului de reacționare, manevrare

oportună și calitativă a forțelor cu acces către toate direcțiile.

De asemenea, a menționat că terenul aferent sediului va permite reconstrucția

unui parc auto în care vor fi parcate mijloacele de transport și organizarea deservirii

tehnice pentru întreg parcul auto, care conform normelor de dotare constituie 300

unități, iar în scopul îmbunătățirii condițiilor de prestare a serviciilor către populație,

va fi posibilă instituirea unui ghișeu unic de prestare a serviciilor și amenajarea unei

parcări auto pe teritoriul din str. Cuza Vodă 17/3, mun. Chișinău.

În sediul nominalizat, va exista posibilitatea creării unui Dispecerat unic de

dirijare a forțelor poliției și amenajarea sălilor pentru instruirea și pregătirea

profesională continuă a efectivului din subordine etc., iar în consecință se vor reduce

costurile de întreținere per ansamblu a Poliției, costuri alocate din bugetul de stat,

având în vedere că în temeiul art. 4 alin. (3) din Legea finanțelor publice și

responsabilităților bugetar- fiscale nr. 181/2014,autoritățile publice centrale și locale

asigură gestionarea finanțelor publice în conformitate cu principiile bunei guvernări

stabilite prin Legea privind controlul financiar public intern. Iar, principiul bunei

guvernări semnifică modul de a guverna prin care se asigură atingerea obiectivelor

cu respectarea principiilor de transparență și răspundere, economicitate, eficiență și

eficacitate, legalitate și echitate, etică și integritate. Redislocarea subdiviziunilor

Inspectoratului General al Poliției va face posibilă amplasarea forțelor într-un punct

ce va permite dirijarea operațională mai eficientă cu forțele și mijloacele

Inspectoratului, precum și amenajarea sediului, respectând toate condițiile de

amplasare a unei subdiviziuni de front (tir, clase de pregătire profesională, încăperi

pentru păstrarea mijloacelor speciale, teren pentru antrenamente tactice și de front,

amenajarea punctelor de evacuare de rezervă etc.).

Concomitent, reieșind din analiza stării criminogene și teritoriului sectorului

Botanica al mun. Chișinău, a arătat că sectorul Botanica este cel mai mare sector al

mun. Chișinău, cu cea mai mare rată a situației criminogene.

Astfel, dislocarea subdiviziunilor Inspectoratului General al Poliției în sectorul

nominalizat va crea posibilitate de scădere a ratei criminogene. Urmare a celor

expuse și în scopul gestionării eficiente a surselor financiare pentru întreținerea mai

multor subdiviziuni ale Inspectoratului General al Poliției, precum și gestionarea

eficientă a alocațiilor financiare din contul bugetului de stat, este indispensabilă

păstrarea bunului amplasat în mun. Chișinău, bd. Cuza-Vodă 17/3, la balanța

3

Ministerului Afacerilor Interne, cu anularea prin intermediul instanței de judecată a

deciziei nr. 14/10 din 11 august 2020.

Cât privește termenul de adresare în instanța de judecată, a remarcat că la data

de 1 octombrie 2020, Ministerul Afacerilor Interne a recepționat copia deciziei

supusă contestării, în care în pct. 4 se indică asupra termenului de contestare de 30

zile de la comunicare în instanța de judecată, și astfel termenul se prescrie la data de

30 octombrie 2020.

A solicitat anularea deciziei Consiliului municipal Chișinău nr. 14/10 din 11

august 2020 „Cu privire la revocarea unor decizii a Consiliului municipal Chișinău”,

ca fiind ilegală.

Prin hotărârea din 6 august 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

cererea de chemare în judecată a fost respinsă ca neîntemeiată.

La 19 august 2021 cu respectarea termenului prevăzut de art. 232 Cod

administrativ, Ministerul Afacerilor Interne a depus apel împotriva hotărârii din 6

august 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, iar la 26 noiembrie 2021 a

prezentat motivarea apelului.

Prin decizia din 16 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

apelul depus de Ministerul Afacerilor Interne și a fost menținută hotărârea din 6

august 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel prin prisma prevederilor art.

146 alin. (1) al Codului administrativ, art. 14 alin. (2) lit. b), c), 19 alin. (4) din Legea

privind administrația publică locală nr. 436 din 28 decembrie 2006, art. 6 alin. (1) al

Legii privind statutul municipiului Chișinău nr. 136 din 17 iunie 2016, art. 9 și 10

Cod funciar, art. 315 alin. (1), 316 alin. (1) și (2), 374 alin. (1) Cod civil, a reținut ca

fiind justă concluzia primei instanțe referitoare la netemeinicia acțiunii.

În acest sens, instanța de apel a reținut că la emiterea deciziei nr. 14/10 din 11

august 2020 „Cu privire la revocarea unor decizii a Consiliului municipal Chișinău”

Consiliul și-a exercitat dreptul discreționar conform scopului acordat prin lege, iar

alegațiile apelantului referitor la ilegalitatea actului, sunt neîntemeiate.

Instanța de apel a menționat că potrivit pct. 3 al deciziei Consiliului municipal

Chișinău nr. 2/38 din 14 martie 2017 ,,Cu privire la transmiterea imobilului din bd.

Cuza-Vodă 17/2 (clădire separată) de la balanța Consiliului mun. Chișinău la balanța

Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova”, Ministerul Afacerilor

Interne urma să achite costul rezidual al imobilului din bd. Cuza-Vodă 17/2, conform

certificatului prezentat de Direcția generală educație, tineret și sport, condiție pe care

Ministerul Afacerilor Interne nu a pus diligența cuvenită pentru a o executa, fapt

constatat cu certitudine atât în instanța de fond, cât și în instanța de apel.

Totodată, Curtea de Apel Chișinău a remarcat că la emiterea deciziei contestate,

intimatul a ținut cont de notele informative ale Direcției generale educație, tineret și

sport nr. 01-17/1817 din 3 august 2020 și nr. 0117/4103 din 17 noiembrie 2020, și

anume de interesul social sporit în scopul identificării soluției de optimizare și

dezvoltare a rețelei instituțiilor de învățământ din teritoriul administrat pentru

asigurarea școlarizării tuturor copiilor, dar și creării condițiilor pentru organizarea

unui proces educațional de calitate, fapt ce se încadrează în prevederile art. 146 alin.

(1) lit. d) al Codului administrativ.

4

Referitor la argumentul invocat de apelant și susținut de persoana terță, ce ține

de termenul prevăzut de art. 146 alin. (3) Cod administrativ, instanța de apel la

considerat neîntemeiat, așa cum în conformitate cu prevederile art. 146 alin. (3) al

Codului administrativ, dacă autoritatea publică află despre fapte care justifică

revocarea unui act administrativ conform alin. (1) sau (2) din prezentul articol,

revocarea se admite doar în decursul unui an din momentul în care autoritatea

publică competentă conform art. 148 a aflat despre toate faptele necesare pentru o

decizie de revocare. Prin urmare, în momentul în care autoritatea pârâtă a aflat

despre toate faptele necesare pentru o decizie de revocare și a constatat neachitarea

costului rezidual al imobilului de către Ministerul Afacerilor Interne, a inițiat

procedura de revocare a deciziilor specificate supra.

La fel, instanța de apel a apreciat ca fiind neîntemeiat argumentul invocat de

apelant precum că, Consiliul municipal Chișinău nu l-a consultat în mod prioritar

despre intenția de revocare a deciziilor prin care i-au fost atribuite în administrare și

gestiune bunurile, deoarece prin scrisoarea nr. 02-116/227 din 2 martie 2020 emisă

de Primarul general, a fost informat Ministrul Afacerilor Interne despre intenția

administrației publice locale cu privire la abrogarea deciziilor Consiliului municipal

Chișinău nr. 2/38 din 14 martie 2017 „Cu privire la transmiterea imobilului din bd.

Cuza-Vodă 17/2 (clădire separată) de la balanța Consiliului municipal Chișinău la

balanța Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova” și nr. 15/30 din

22.12.2017 „Cu privire la atribuirea în folosință a unui lot de pământ din bd. Cuza-

Vodă 17/3, Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldov”.

Referitor la argumentul invocat de apelant precum că, intimatul nu a respectat

prevederile art. 101 alin.(2) din Legea privind administrația publică locală care

reglementează faptul că proiectele actelor normative ale autorităților publice locale

se fac publice, în vederea consultării, cu cel puțin 15 zile înainte de ziua aprobării

actului, instanța de apel la reținut ca neîntemeiat, având în vedere că în speță a fost

emis un act individual și nu un act normativ.

Prin urmare, Curtea de Apel Chișinău a conchis că prima instanță a dat o

apreciere obiectivă probelor administrate, a constatat și elucidat pe deplin toate

circumstanțele care au importanță pentru soluționarea cauzei și corect a aplicat

normele de drept material și procedural, iar soluția de respingere a acțiunii este justă,

fiind rezultată din aprecierea probelor cercetate în cadrul procesului de judecată în

coraport cu normele aplicabile speței.

La 24 februarie 2022 Ministerul Afacerilor Interne a depus recurs împotriva

deciziei din 16 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău.

La 28 aprilie 2022 Ministerul Afacerilor Interne a prezentat motivarea

recursului.

În susținerea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel,

considerând-o neîntemeiată și ilegală prin faptul că au fost interpretate și aplicate

eronat normele de drept material, precum și nu au fost constatate și elucidate pe

deplin toate circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei.

A indicat că nota informativă a Direcției generale educație, tineret si sport este

un act preparator intern al intimatului, iar dispoziția de transmitere în folosință a

bunurilor situate în mun. Chișinău, bd. Cuza-Vodă, 17/2 și 17/3, a avut loc în anul

5

2017, fapt care denotă că instanța de apel a apreciat eronat prevederile art. 148 alin.

(1) și (2) Cod administrativ.

La fel, a declarat că odată cu emiterea dispoziției nr. 2/38 din 14 martie 2017,

nu a fost indicat care este costul rezidual al bunului, acesta fiind stabilit doar către

anul 2020, când realitățile economice erau diferite de cele din anul 2017. Mai mult,

în decizia prin care a fost transmis imobilul, nu este indicat un termen în interiorul

căruia urma a fi achitat costul rezidual al terenului, fapt care ulterior a fost apreciat

discreționar de către intimat și în defavoarea recurentului, acțiune în măsură să aducă

atingere drepturilor si intereselor Ministerului Afacerilor Interne.

Recurentul a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și

emiterea unei noi decizii de admitere a acțiunii.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel

ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) Cod administrativ, recursul se depune

la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții

Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de

apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune

la instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 16 februarie 2022,

iar recurentul a depus recursul la 24 februarie 2022. Totodată, actele cauzei atestă că

decizia instanței de apel a fost notificată Ministerului Afacerilor Interne în data de

15 aprilie 2022, fapt ce se confirmă prin avizul de recepție a scrisorii recomandate

(f.d.223). Astfel, recursul depus la 24 februarie 2022 și motivarea recursului

prezentată la 28 aprilie 2022, este în termen.

Prin referința din 31 mai 2022, Inspectoratul General al Poliției a susținut

poziția Ministerului Afacerilor Interne.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Ministerul Afacerilor

Interne, în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele

motive.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2)

din art. 246 Cod administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile

enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la

temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ

exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri

concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă

caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un

drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o

6

motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual

succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva

invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile

să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de

Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a

erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină

o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest

argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în

Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin.

(2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în

circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească

cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină

cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,

Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu

privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de

drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea

Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara

inadmisibil recursul depus de către Ministerul Afacerilor Interne.

7

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul depus de Ministerul Afacerilor Interne, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Iurie Bejenaru

Aliona Miron

8