3ra-485/22 — contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ
- Temei legal
- examinarea admisibilităţii cererii de recurs
3ra-485/22 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2022)
Dosarul nr. 3ra-485/22
2-20134635-01-3ra-03052022
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud:G. Ciobanu)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Minciuna, E. Palanciuc, V. Negru)
Î N C H E I E R E
15 iunie 2022 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva
judecătorii Iurie Bejenaru
Aliona Miron
examinând admisibilitatea recursului depus de Ministerul Afacerilor Interne,
în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă
de Ministerul Afacerilor Interne împotriva Consiliului municipal Chișinău, terț
Inspectoratul General al Poliției cu privire la contestarea actului administrativ
individual defavorabil,
împotriva deciziei din 16 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a
fost respins apelul depus de Ministerul Afacerilor Interne și a fost menținută
hotărârea din 6 august 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,
c o n s t a t ă:
La 28 octombrie 2020 Ministerul Afacerilor Interne a depus cerere de chemare
în judecată în procedura contenciosului administrativ împotriva Consiliului
municipal Chișinău, terț Inspectoratul General al Poliției cu privire la contestarea
actului administrativ individual defavorabil.
În motivarea acțiunii a indicat că prin decizia nr. 14/10 din 11 august 2020 a
Consiliului municipal Chișinău, au fost revocate unele decizii ale Consiliului
municipal Chișinău, implicit decizia nr. 2/38 din 14 martie 2017 ,,Cu privire la
transmiterea imobilului din bd. Cuza-Vodă 17/2 (clădire separată) de la balanța
Consiliului municipal Chișinău, la balanța Ministerului Afacerilor Interne”, și
decizia nr. 15/30 din 22 decembrie 2017 ,,Cu privire la atribuirea în folosință a unui
lot de pământ din bd. Cuza-Vodă 17/3, Ministerului Afacerilor Interne al Republicii
Moldova”.
A menționat că Ministerul Afacerilor Interne nu este de acord cu decizia nr.
14/10 din 11 august 2020 a Consiliului municipal Chișinău și consideră că aceasta
este neîntemeiată și urmează a fi anulată, din următoarele raționamente.
Astfel, a arătat că prin decizia nr. 14/10 din 11 august 2020 a Consiliului
municipal Chișinău, precum și activitatea administrativă desfășurată în acest sens,
au fost afectate drepturile Ministerului Afacerilor Interne, care a fost privat ilegal de
1
bunul imobil situat în mun. Chișinău, bd. Cuza-Vodă 17/2 (clădire separată) și lotul
de pământ amplasat în mun. Chișinău, bd. Cuza-Vodă 17/3, care prin decizia nr. 2/38
din 14 martie 2017, a fost transmis de la balanța Consiliului municipal Chișinău, la
balanța Ministerului Afacerilor Interne.
Mai mult, a susținut că prin decizia nr. 15/30 din 22 decembrie 2017, a fost
atribuit în folosință lotul de pământ din bd. Cuza-Vodă 17/3, pentru exploatarea
sediului obiectivului public. Transmiterea bunurilor prenotate în folosința
Ministerului Afacerilor Interne, are la bază numeroase demersuri adresate
Guvernului Republicii Moldova de către Ministerul Afacerilor Interne și
Inspectoratul General al Poliției, în vederea atribuirii bunurilor menționate, pentru
necesitățile de serviciu ale acestora.
A invocat că în conformitate cu prevederile art. 10 alin. (3) din Legea cu privire
la activitatea Poliției și statutul polițistului nr. 320 din 27 decembrie 2012,
autoritățile administrației publice locale pot finanța din bugetele proprii realizarea
unor acțiuni ale subdiviziunilor teritoriale ale Poliției legate de asigurarea ordinii și
securității publice în teritoriu. Despre intenția de revocare a deciziilor Consiliului
municipal Chișinău nr. 2/38 din 14 martie 2017 și nr. 15/30 din 22 decembrie 2017,
Ministerul Afacerilor Interne nu a fost informat și nu a avut posibilitatea să
formuleze o opinie asupra proiectului de decizie.
A mai specificat că art. 10 alin. (2) din Legea privind administrația publică
locală nr. 436 din 28 decembrie 2006, reglementează faptul că proiectele actelor
normative ale autorităților administrației publice locale se fac publice, în vederea
consultării, cu cel puțin 15 zile lucrătoare înainte de ziua aprobării actului. Adoptarea
actelor în regim de urgență se efectuează în conformitate cu Legea privind
transparența în procesul decizional nr. 239/2008, și astfel ținând cont de faptul că
prin activitatea administrativă desfășurată de pârât, au fost aduse atingere drepturilor
reclamantului, acesta urma a fi consultat în mod prioritar despre intenția de revocare
a deciziilor prin care i-au fost atribuite în administrare și gestiune bunurile amplasate
în mun. Chișinău, bd. Cuza-Vodă 17/2 și 17/3, corespunzător normelor legale.
Totodată, a susținut că în temeiul art. 146 alin. (3) Cod administrativ, dacă
autoritatea publică află despre fapte care justifică revocarea unui act administrativ
conform alin. (1) sau (2) din prezentul articol, revocarea se admite doar în decursul
unui an din momentul în care autoritatea publică competentă conform art. 148 a aflat
despre toate faptele necesare pentru o decizie de revocare. Această prevedere nu se
aplică dacă beneficiarul a obținut actul administrativ prin inducere dolosivă în
eroare, amenințare sau corupere. În acest sens, a menționat că decizia revocată prin
decizia nr. 14/10 din 11 august 2020 (supusă contestării), este emisă la data de 14
martie 2017 ( cu nr. 2/38) și 22 decembrie 2017 (cu nr. 15/30).
A declarat că la caz, Consiliul municipal Chișinău ca urmare a deciziilor de
transmitere a imobilului din bd. Cuza-Vodă, 17/2, precum și a deciziei nr. 15/30 din
22 decembrie 2017 cu privire la atribuirea în folosință a lotului de pământ din bd.
Cuza-Vodă 17/3, urma să analizeze alte circumstanțe care să ofere temei legal de
revocare a deciziilor prenotate, în decursul unui an și nicidecum peste 3 ani de la
transmiterea bunurilor imobile. Respectiv, încălcarea art. 146 alin. (3) din Codul
administrativ este în măsură să ducă la anularea prin intermediul instanței de
judecată a actului administrativ supus contestării.
2
La fel, a relevat că necesitatea menținerii bunului revocat prin decizia supusă
contestării în administrarea Ministerului Afacerilor Interne (la balanța acestuia), se
materializează prin asigurarea unei activități eficiente de serviciu a unei subdiviziuni
a Inspectoratului General al Poliției și crearea condițiilor în corespundere cu
cerințele impuse la moment, cu încăperi de serviciu întru desfășurarea normală a
pregătirii de serviciu, fizice și de luptă, a lucrului educativ și cultural-sportiv, fapt
pentru care Ministerul a intervenit cu multiple solicitări către Consiliul municipal.
A explicat că sediul amplasat în mun. Chișinău, bd. Cuza-Vodă 17/3,
corespunde cerințelor de activitate și dispune de încăperi suficiente necesare pentru
amplasarea și desfășurarea activității de serviciu. Astfel, dispune de sală sportivă, de
sală de festivități, tir, de ateliere de reparație, de amplasarea efectivului în număr de
peste 1000 angajați, în caz de situații excepționale, păstrarea armelor, mijloacelor
speciale și altor mijloace tehnice, precum și avantajului de reacționare, manevrare
oportună și calitativă a forțelor cu acces către toate direcțiile.
De asemenea, a menționat că terenul aferent sediului va permite reconstrucția
unui parc auto în care vor fi parcate mijloacele de transport și organizarea deservirii
tehnice pentru întreg parcul auto, care conform normelor de dotare constituie 300
unități, iar în scopul îmbunătățirii condițiilor de prestare a serviciilor către populație,
va fi posibilă instituirea unui ghișeu unic de prestare a serviciilor și amenajarea unei
parcări auto pe teritoriul din str. Cuza Vodă 17/3, mun. Chișinău.
În sediul nominalizat, va exista posibilitatea creării unui Dispecerat unic de
dirijare a forțelor poliției și amenajarea sălilor pentru instruirea și pregătirea
profesională continuă a efectivului din subordine etc., iar în consecință se vor reduce
costurile de întreținere per ansamblu a Poliției, costuri alocate din bugetul de stat,
având în vedere că în temeiul art. 4 alin. (3) din Legea finanțelor publice și
responsabilităților bugetar- fiscale nr. 181/2014,autoritățile publice centrale și locale
asigură gestionarea finanțelor publice în conformitate cu principiile bunei guvernări
stabilite prin Legea privind controlul financiar public intern. Iar, principiul bunei
guvernări semnifică modul de a guverna prin care se asigură atingerea obiectivelor
cu respectarea principiilor de transparență și răspundere, economicitate, eficiență și
eficacitate, legalitate și echitate, etică și integritate. Redislocarea subdiviziunilor
Inspectoratului General al Poliției va face posibilă amplasarea forțelor într-un punct
ce va permite dirijarea operațională mai eficientă cu forțele și mijloacele
Inspectoratului, precum și amenajarea sediului, respectând toate condițiile de
amplasare a unei subdiviziuni de front (tir, clase de pregătire profesională, încăperi
pentru păstrarea mijloacelor speciale, teren pentru antrenamente tactice și de front,
amenajarea punctelor de evacuare de rezervă etc.).
Concomitent, reieșind din analiza stării criminogene și teritoriului sectorului
Botanica al mun. Chișinău, a arătat că sectorul Botanica este cel mai mare sector al
mun. Chișinău, cu cea mai mare rată a situației criminogene.
Astfel, dislocarea subdiviziunilor Inspectoratului General al Poliției în sectorul
nominalizat va crea posibilitate de scădere a ratei criminogene. Urmare a celor
expuse și în scopul gestionării eficiente a surselor financiare pentru întreținerea mai
multor subdiviziuni ale Inspectoratului General al Poliției, precum și gestionarea
eficientă a alocațiilor financiare din contul bugetului de stat, este indispensabilă
păstrarea bunului amplasat în mun. Chișinău, bd. Cuza-Vodă 17/3, la balanța
3
Ministerului Afacerilor Interne, cu anularea prin intermediul instanței de judecată a
deciziei nr. 14/10 din 11 august 2020.
Cât privește termenul de adresare în instanța de judecată, a remarcat că la data
de 1 octombrie 2020, Ministerul Afacerilor Interne a recepționat copia deciziei
supusă contestării, în care în pct. 4 se indică asupra termenului de contestare de 30
zile de la comunicare în instanța de judecată, și astfel termenul se prescrie la data de
30 octombrie 2020.
A solicitat anularea deciziei Consiliului municipal Chișinău nr. 14/10 din 11
august 2020 „Cu privire la revocarea unor decizii a Consiliului municipal Chișinău”,
ca fiind ilegală.
Prin hotărârea din 6 august 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,
cererea de chemare în judecată a fost respinsă ca neîntemeiată.
La 19 august 2021 cu respectarea termenului prevăzut de art. 232 Cod
administrativ, Ministerul Afacerilor Interne a depus apel împotriva hotărârii din 6
august 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, iar la 26 noiembrie 2021 a
prezentat motivarea apelului.
Prin decizia din 16 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins
apelul depus de Ministerul Afacerilor Interne și a fost menținută hotărârea din 6
august 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.
Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel prin prisma prevederilor art.
146 alin. (1) al Codului administrativ, art. 14 alin. (2) lit. b), c), 19 alin. (4) din Legea
privind administrația publică locală nr. 436 din 28 decembrie 2006, art. 6 alin. (1) al
Legii privind statutul municipiului Chișinău nr. 136 din 17 iunie 2016, art. 9 și 10
Cod funciar, art. 315 alin. (1), 316 alin. (1) și (2), 374 alin. (1) Cod civil, a reținut ca
fiind justă concluzia primei instanțe referitoare la netemeinicia acțiunii.
În acest sens, instanța de apel a reținut că la emiterea deciziei nr. 14/10 din 11
august 2020 „Cu privire la revocarea unor decizii a Consiliului municipal Chișinău”
Consiliul și-a exercitat dreptul discreționar conform scopului acordat prin lege, iar
alegațiile apelantului referitor la ilegalitatea actului, sunt neîntemeiate.
Instanța de apel a menționat că potrivit pct. 3 al deciziei Consiliului municipal
Chișinău nr. 2/38 din 14 martie 2017 ,,Cu privire la transmiterea imobilului din bd.
Cuza-Vodă 17/2 (clădire separată) de la balanța Consiliului mun. Chișinău la balanța
Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova”, Ministerul Afacerilor
Interne urma să achite costul rezidual al imobilului din bd. Cuza-Vodă 17/2, conform
certificatului prezentat de Direcția generală educație, tineret și sport, condiție pe care
Ministerul Afacerilor Interne nu a pus diligența cuvenită pentru a o executa, fapt
constatat cu certitudine atât în instanța de fond, cât și în instanța de apel.
Totodată, Curtea de Apel Chișinău a remarcat că la emiterea deciziei contestate,
intimatul a ținut cont de notele informative ale Direcției generale educație, tineret și
sport nr. 01-17/1817 din 3 august 2020 și nr. 0117/4103 din 17 noiembrie 2020, și
anume de interesul social sporit în scopul identificării soluției de optimizare și
dezvoltare a rețelei instituțiilor de învățământ din teritoriul administrat pentru
asigurarea școlarizării tuturor copiilor, dar și creării condițiilor pentru organizarea
unui proces educațional de calitate, fapt ce se încadrează în prevederile art. 146 alin.
(1) lit. d) al Codului administrativ.
4
Referitor la argumentul invocat de apelant și susținut de persoana terță, ce ține
de termenul prevăzut de art. 146 alin. (3) Cod administrativ, instanța de apel la
considerat neîntemeiat, așa cum în conformitate cu prevederile art. 146 alin. (3) al
Codului administrativ, dacă autoritatea publică află despre fapte care justifică
revocarea unui act administrativ conform alin. (1) sau (2) din prezentul articol,
revocarea se admite doar în decursul unui an din momentul în care autoritatea
publică competentă conform art. 148 a aflat despre toate faptele necesare pentru o
decizie de revocare. Prin urmare, în momentul în care autoritatea pârâtă a aflat
despre toate faptele necesare pentru o decizie de revocare și a constatat neachitarea
costului rezidual al imobilului de către Ministerul Afacerilor Interne, a inițiat
procedura de revocare a deciziilor specificate supra.
La fel, instanța de apel a apreciat ca fiind neîntemeiat argumentul invocat de
apelant precum că, Consiliul municipal Chișinău nu l-a consultat în mod prioritar
despre intenția de revocare a deciziilor prin care i-au fost atribuite în administrare și
gestiune bunurile, deoarece prin scrisoarea nr. 02-116/227 din 2 martie 2020 emisă
de Primarul general, a fost informat Ministrul Afacerilor Interne despre intenția
administrației publice locale cu privire la abrogarea deciziilor Consiliului municipal
Chișinău nr. 2/38 din 14 martie 2017 „Cu privire la transmiterea imobilului din bd.
Cuza-Vodă 17/2 (clădire separată) de la balanța Consiliului municipal Chișinău la
balanța Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova” și nr. 15/30 din
22.12.2017 „Cu privire la atribuirea în folosință a unui lot de pământ din bd. Cuza-
Vodă 17/3, Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldov”.
Referitor la argumentul invocat de apelant precum că, intimatul nu a respectat
prevederile art. 101 alin.(2) din Legea privind administrația publică locală care
reglementează faptul că proiectele actelor normative ale autorităților publice locale
se fac publice, în vederea consultării, cu cel puțin 15 zile înainte de ziua aprobării
actului, instanța de apel la reținut ca neîntemeiat, având în vedere că în speță a fost
emis un act individual și nu un act normativ.
Prin urmare, Curtea de Apel Chișinău a conchis că prima instanță a dat o
apreciere obiectivă probelor administrate, a constatat și elucidat pe deplin toate
circumstanțele care au importanță pentru soluționarea cauzei și corect a aplicat
normele de drept material și procedural, iar soluția de respingere a acțiunii este justă,
fiind rezultată din aprecierea probelor cercetate în cadrul procesului de judecată în
coraport cu normele aplicabile speței.
La 24 februarie 2022 Ministerul Afacerilor Interne a depus recurs împotriva
deciziei din 16 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău.
La 28 aprilie 2022 Ministerul Afacerilor Interne a prezentat motivarea
recursului.
În susținerea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel,
considerând-o neîntemeiată și ilegală prin faptul că au fost interpretate și aplicate
eronat normele de drept material, precum și nu au fost constatate și elucidate pe
deplin toate circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei.
A indicat că nota informativă a Direcției generale educație, tineret si sport este
un act preparator intern al intimatului, iar dispoziția de transmitere în folosință a
bunurilor situate în mun. Chișinău, bd. Cuza-Vodă, 17/2 și 17/3, a avut loc în anul
5
2017, fapt care denotă că instanța de apel a apreciat eronat prevederile art. 148 alin.
(1) și (2) Cod administrativ.
La fel, a declarat că odată cu emiterea dispoziției nr. 2/38 din 14 martie 2017,
nu a fost indicat care este costul rezidual al bunului, acesta fiind stabilit doar către
anul 2020, când realitățile economice erau diferite de cele din anul 2017. Mai mult,
în decizia prin care a fost transmis imobilul, nu este indicat un termen în interiorul
căruia urma a fi achitat costul rezidual al terenului, fapt care ulterior a fost apreciat
discreționar de către intimat și în defavoarea recurentului, acțiune în măsură să aducă
atingere drepturilor si intereselor Ministerului Afacerilor Interne.
Recurentul a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și
emiterea unei noi decizii de admitere a acțiunii.
În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel
ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.
În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) Cod administrativ, recursul se depune
la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,
dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții
Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de
apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune
la instanța de apel.
Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 16 februarie 2022,
iar recurentul a depus recursul la 24 februarie 2022. Totodată, actele cauzei atestă că
decizia instanței de apel a fost notificată Ministerului Afacerilor Interne în data de
15 aprilie 2022, fapt ce se confirmă prin avizul de recepție a scrisorii recomandate
(f.d.223). Astfel, recursul depus la 24 februarie 2022 și motivarea recursului
prezentată la 28 aprilie 2022, este în termen.
Prin referința din 31 mai 2022, Inspectoratul General al Poliției a susținut
poziția Ministerului Afacerilor Interne.
Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Ministerul Afacerilor
Interne, în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea
acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele
motive.
În conformitate cu art. 246 alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de
Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este
inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2)
din art. 246 Cod administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile
enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că
admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la
temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ
exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri
concludente și serioase.
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ
al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă
caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un
drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o
6
motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual
succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.
În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în
contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul
nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva
invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile
să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de
Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a
erorilor de drept.
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ
notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină
o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest
argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în
Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin.
(2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în
circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească
cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.
De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în
contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în
special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de
contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină
cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de
ordin legal fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces
la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva
Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în
special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa
necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o
anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de
admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages
Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de
aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de
caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de
totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic
superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,
Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu
privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de
drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea
Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).
În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea
acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara
inadmisibil recursul depus de către Ministerul Afacerilor Interne.
7
În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul
specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului
civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
dispune:
Recursul depus de Ministerul Afacerilor Interne, se declară inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Tamara Chișca-Doneva
judecătorii Iurie Bejenaru
Aliona Miron
8