3r-106/22 — obligarea eliberarii informatiei

Dosarul nr. 3r-106/22 2-17200461-01-3r-13042022 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud.: C. Guzun) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud.: A. Bostan, Gr. Dașchevici, Gh. Mîra) D E C I Z I E 15 iunie 2022 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Iurie Bejenaru Aliona Miron examinând recursul depus de Moscovschi Valeriu, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Moscovschi Valeriu împotriva Primăriei municipiului Chișinău, Consiliului municipiului Chișinău, persoane terțe SRL „Jurnal de Chișinău Plus”, Agenția Proprietății Publice și Ministerul Economiei și Infrastructurii, cu privire la anularea actului administrativ, obligarea eliberării informației și repararea prejudiciului, împotriva încheierii din 20 ianuarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost declarat inadmisibil apelul depus de Moscovschi Valeriu împotriva hotărârii din 09 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, c o n s t a t ă: La 04 octombrie 2017, reclamantul Moscovschi Valeriu a depus cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei municipiului Chișinău, Consiliului municipiului Chișinău, persoane terțe SRL „Jurnal de Chișinău Plus”, Agenția Proprietății Publice și Ministerul Economiei și Infrastructurii, cu privire la anularea actului administrativ, obligarea eliberării informației și repararea prejudiciului.

Prin hotărârea din 09 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, cererea de chemare în judecată depusă de Moscovschi Valeriu împotriva Primăriei municipiului Chișinău, Consiliului municipiului Chișinău, persoane terțe SRL „Jurnal de Chișinău Plus”, Agenția Proprietății Publice și Ministerul Economiei și Infrastructurii, cu privire la anularea actului administrativ, obligarea eliberării informației și repararea prejudiciului, a fost respinsă ca neîntemeiată. Invocând ilegalitatea hotărârii instanței de fond, la 09 iulie 2021, Moscovschi Valeriu a depus apel nemotivat împotriva hotărârii din 09 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani. Prin încheierea din 20 ianuarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, în temeiul 232 alin. (2) din Codul administrativ, a fost declarat inadmisibil apelul depus de Moscovschi Valeriu.

La 23 februarie 2022, prin intermediul poștei electronice, Moscovschi Valeriu a depus recurs împotriva încheierii din 20 ianuarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului și casarea integrală a încheierii, cu restituirea spre rejudecare. 1 În motivarea recursului Moscovschi Valeriu a indicat că, în situația în care zilnic sunt diagnosticate cazuri noi de infectare cu virusul SARS-Covid-19 și lipsa informațiilor medicale privind acțiunea virusului asupra persoanelor cu vârstă înaintată, ținând cont că virusul produce tromboze, s-a tratat, la recomandarea medicilor, în condiții de staționar, având în vedere diagnoza ***. Din această cauză nu a depus motivarea apelului în termenul stabilit de art. 232 alin.(2) din Codul administrativ.

A menționat că persoanele afectate cu virusul respectiv prezintă simptome de slăbiciune pentru o perioadă îndelungată și de aceea, nu a fost în stare să motiveze și să cerceteze legislația pentru a identifica prevederile legale ce ar confirma solicitările sale. La 13 aprilie 2022, Curtea Supremă de Justiție a expediat, în adresa intimaților și persoanelor terțe, copia recursului depus de Moscovschi Valeriu, cu înștiințarea despre posibilitatea prezentării referinței (f.d.2, vol.II), însă aceștia nu și-au valorificat acest drept procedural și nu au depus referințe. Prin încheierea din 25 mai 2022 a Curții Supremă de Justiție a fost amânată examinarea recursului depus de Moscovschi Valeriu împotriva încheierii din 20 ianuarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, fiind acordat recurentului termen până la 06 iunie 2022 inclusiv, pentru prezentarea la Curtea Supremă de Justiție (cu sediul situat în mun.

Chișinău, str. P. Rareș, 18), a cererii de recurs, pe suport de hârtie, semnată olograf de către recurent sau reprezentantul împuternicit, sau după caz, semnată cu semnătură electronică avansată calificată. În aceiași zi, încheierea a fost plasată pentru accesul publicului larg și participanților la proces pe portalul instanței www.csj.md, iar la data de 26 mai 2022, Curtea Supremă de Justiție a expediat la adresa recurentului Moscovschi Valeriu copia încheierii din 25 mai 2022 (f.d.161). Conform art.191 alin.(5) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție soluționează cererile de recurs împotriva hotărârilor, deciziilor și încheierilor curții de apel. Potrivit art.243 alin.(2) din Codul administrativ, instanța competentă soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședința de judecată.

Studiind cererea de recurs în raport cu actele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată inadmisibilitatea acesteia, din următoarele motive. Conform art.243 alin.(1) lit.a) din Codul administrativ, examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă decizie de declarare a recursului inadmisibil. Totodată, instanța de recurs învederează că potrivit art.241 alin.(3) din Codul administrativ, pentru contestarea cu recurs a încheierilor judecătorești se aplică corespunzător prevederile cap.III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.

La rândul său, prevederile art.233 din cap.III din Codul administrativ reglementează condițiile de formă și conținut față de cererea de apel și, prin urmare, față de cererea de recurs. În înțelesul dispozițiilor art.241 alin.(3) coroborate cu art.233 alin.(2) din Codul administrativ, cererea de recurs se semnează de recurent sau de reprezentantul lui legal ori împuternicit. 2 Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție atestă că Moscovschi Valeriu a depus cererea de recurs prin e-mail, nefiind semnată corespunzător (f.d. 243). La acest capitol sunt relevante prevederile art.72 alin.(3) din Codul administrativ, care statuează că, dacă se transmite în formă electronică, petiția trebuie să corespundă cerințelor legale stabilite pentru un document electronic.

Se reține că regula privind modul de depunere a petiției în formă electronică se aplică corespunzător și situației când cererea de chemare în judecată, apel sau recurs, este transmisă în formă electronică. Prin urmare, depunerea cererii de recurs prin e-mail, în format electronic, poate fi apreciată drept îndeplinire a actului de procedură doar în cazul în care aceasta nu contravine regimului juridic al documentelor electronice și cerințelor față de valabilitatea acestora. În acest sens, la caz sunt incidente dispozițiile art.13 alin.(1) și (2) din Legea nr.91 din 29 mai 2014 privind semnătura electronică și documentul electronic, care stipulează că, documentul electronic semnat cu semnătură electronică avansată calificată este asimilat, după efectele sale, cu documentul analog pe suport de hârtie, semnat cu semnătură olografă.

Documentul electronic semnat cu semnătură electronică simplă sau cu semnătură electronică avansată necalificată este asimilat, după efectele sale, cu documentul analog pe suport de hârtie, semnat cu semnătură olografă, doar în cazurile stabilite expres de actele normative sau de acordul părților privind aplicarea semnăturilor electronice, cu respectarea condițiilor stipulate la art.16 alin.(1). Totodată, conform art.15 din Legea privind semnătura electronică și documentul electronic, documentul electronic trebuie să corespundă următoarelor cerințe principale: a) să fie creat, prelucrat, expediat, recepționat, păstrat, modificat și/sau nimicit cu ajutorul mijloacelor tehnice și/sau de program; b) să conțină, pentru confirmarea autenticității acestuia, una sau mai multe semnături electronice ce corespund condițiilor și cerințelor stabilite de prezenta lege; c) să fie creat și utilizat prin metode și într-o formă ce ar permite identificarea semnatarului; d) să fie afișat într-o formă perceptibilă; e) să permită utilizarea sa repetată.

Potrivit art.16 alin.(1) din Legea nr.91 din 29 mai 2014, documentul electronic este considerat autentic dacă întrunește cumulativ următoarele condiții: a) este semnat de persoana abilitată, în modul stabilit, să semneze cu semnătură olografă documentul echivalent pe suport de hârtie; b) este semnat cu semnătura electronică autentică a semnatarului indicat în document.

Având în vedere că, la depunerea cererii de recurs împotriva încheierii din 20 ianuarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin intermediul poștei electronice, recurentul Moscovschi Valeriu nu a respectat cerințele față de documentul electronic stabilite în Legea nr.91 din 29 mai 2014, Curtea Supremă de Justiție prin încheierea din 25 mai 2022 a stabilit recurentului termen pentru înlăturarea neajunsurilor cererii de recurs, și anume să prezinte Curții Supreme de Justiție (cu sediul în mun.Chișinău, str. Petru Rareș, 18) până la 06 iunie 2022 (luni) inclusiv, cererea de recurs semnată olograf în original de către recurent sau reprezentantul împuternicit, sau după caz, cu aplicarea semnăturii electronice avansate calificate.

Conform art.235 în coroborare cu art.241 alin.(3) din Codul administrativ, dacă cererea de recurs nu corespunde cerințelor prevăzute la art.233 alin.(1) și (2) și art.234 3 alin.(1), judecătorul stabilește recurentului un termen pentru înlăturarea neajunsurilor. Dacă recurentul a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de instanță, cererea de recurs se consideră depusă la data inițială. Totodată, regulile generale ce țin de calcularea termenelor în materie de contencios administrativ sunt reglementate prin prisma art.195 din Codul administrativ potrivit cărora procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art.169–171.

În conformitate cu art.111 alin.(1) din Codul de procedură civilă, actele de procedură se efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care nu este stabilit prin lege, termenul de procedură se fixează de către instanța judecătorească. Conform art.112 alin.(4) din Codul de procedură civilă, dacă actul de procedură trebuie efectuat nemijlocit în instanța judecătorească ori în o altă organizație, termenul se consideră expirat la ora care încheie programul lor sau la care încetează operațiunile respective. Potrivit art.113 din Codul de procedură civilă, dreptul de a efectua actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.

Concomitent, potrivit art.236 alin.(2) lit.f) în coroborare cu art.241 alin.(3) din Codul administrativ, recursul urmează a fi declarat inadmisibil în special când cererea de recurs nu corespunde cerințelor stabilite la art.233 alin.(1) și (2) și art.234 alin.(1), și recurentul nu a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de instanța de judecată.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată că recurentul nu s-a conformat indicațiilor stabilite de instanța de recurs prin încheierea din 25 mai 2022 și nu a prezentat Curții Supreme de Justiție, până în termenul-limită, cererea de recurs semnată olograf în original, sau după caz, cu aplicarea semnăturii electronice avansate calificate, ceea ce generează drept consecință declararea recursului depus de către acesta ca inadmisibil, în temeiul art.243 alin.(1) lit.a) coroborat cu art.236 alin.(2) lit.f) din Codul administrativ.

La acest capitol se rețin dispozițiile art.24 din Codul administrativ, care stipulează că, participanții la procedura administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să își exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca drepturile procesuale ale altor participanți. Buna-credință prezumă printre altele că partea este obligată să respecte termenele prevăzute de lege și la interval rezonabil de timp să manifeste diligență și să se intereseze de soarta dosarelor despre care cunoaște cu certitudine că se află pe rolul instanței cu participarea ei.

Prin urmare, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că Moscovschi Valeriu, fiind familiarizat cu cauza dedusă judecății și depunând recurs prin intermediul poștei electronice a instanței, urma de a se folosi cu bună-credință de drepturile sale procedurale. Contrar acestor prevederi legale, recurentul Moscovschi Valeriu, fiind cel interesat de soluționarea prezentului litigiu în ordine de recurs, nu a depus diligența necesară ca să-și îndeplinească obligațiile cu bună-credință, în vederea prezentării în interiorul termenului de procedură stabilit de instanța de recurs a cererii de recurs care 4 să corespundă prevederilor legale prevăzute la art.233 alin.(2) coroborate cu art.241 alin.(3) din Codul administrativ.

Culpa neîndeplinirii actului de procedură în termenul stabilit de instanța de recurs, îi revine în exclusivitate recurentului, care nu a efectuat nici o acțiune procesuală, după cum sugerează și jurisprudența CEDO, de a-și proteja drepturile de acces la instanță și de a lichida neajunsurile cererii de recurs în termenii procedurali. Totodată se relevă că, potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, stabilirea bazei legale a unei acțiuni de către instanță și termenele-limită pentru introducerea unei acțiuni se numără printre limitările permise ale dreptului de acces la o instanță, cu condiția ca acestea să nu restricționeze accesul unei persoane la un tribunal de o manieră care îi afectează chiar esența dreptului sau când nu urmăresc un scop legitim ori nu există o relație rezonabilă de proporționalitate între mijloacele utilizate și scopul care trebuie atins.

Din considerentele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul depus de Moscovschi Valeriu urmează să fie declarat inadmisibil în temeiul art.243 alin.(1) lit.a) coroborat cu art.236 alin.(2) lit.f) din Codul administrativ. Totodată, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a explica recurentului că prin prisma art.241 alin.(3) în coroborare cu art.236 alin.(2) lit.f), art.233 alin.(2), art.211 alin.(2) și art.207 alin.(4) din Codul administrativ, declararea recursului ca inadmisibil în baza temeiului sus-indicat nu exclude posibilitatea adresării repetate în judecată a aceluiași recurent cu aceeași cerere de recurs.

În conformitate cu art.236 alin.(2) lit.f) în coroborare cu art.241 alin.(3) și art.243 alin.(1) lit.a) din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios1 administrativ al Curții Supreme de Justiție d e c i d e: Recursul depus de Moscovschi Valeriu împotriva încheierii din 20 ianuarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, se declară inadmisibil. Decizia nu se supune niciunei căi de atac. Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii: Iurie Bejenaru Aliona Miron 5