3ra-352/22 — contestarea actului administrativindividual defavorabil

3ra-352/22 — contestarea actului administrativindividual defavorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3ra – 352/22

2-19155803-01-3ra-09042022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud. M. Gandrabur)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Minciuna, E. Palanciuc, V. Negru)

Î N C H E I E R E

8 iunie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursului depus de Gospodăria Țărănească

„Diacon Ivan Nicolai”, reprezentat de avocatul Galina Balaban,

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă

de Gospodăria Țărănească „Diacon Ivan Nicolai” împotriva Serviciului Fiscal de

Stat cu privire la anularea actelor administrative,

împotriva deciziei din 19 ianuarie 2022 a Curții de Apel Chișinău,

constată:

La 27 septembrie 2019, reclamanta Gospodăria Țărănească „Diacon Ivan

Nicolai” a depus cerere de chemare în judecată împotriva Serviciului Fiscal de Stat

cu privire la anularea deciziilor nr. 418/157/AV din 18 iunie 2019 și nr. 296 din 22

august 2019.

În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamanta a indicat că, în baza

deciziei nr. DICF-46066/13 a Direcției Generale Administrare Fiscală Sud, la 13

aprilie 2019, în cadrul Gospodăriei Țărănești „Diacon Ivan Nicolai” s-a efectuat un

control fiscal prin metoda verificării totale, cu întocmirea actului de control nr. 5-

678522, prelungit pe formularul nr. 3-562982 din 24 mai 2019.

Iar la 18 iunie 2019, a fost emisă decizia nr. 418/157/AV asupra cazului de

încălcare a legislației comisă de Gospodăria Țărănească „Diacon Ivan Nicolai”

prin care s-a decis: încasarea la buget a sumelor impozitelor și plăților calculate în

rezultatul controlului: 53 457 de lei, impozit pe venitul din activitatea de

întreprinzător; 120 de lei, taxa pentru amenajarea teritoriului; 2 018 de lei,

contribuții de asigurări sociale de stat obligatorii virate de angajatori; 586 de lei,

1

contribuții individuale de asigurări sociale de stat obligatorii virate de angajatori

pentru persoanele asigurate; 439 de lei, primele de asigurare obligatorie de

asistență medicală în formă de contribuție procentuală la salariu și alte

recompense, achitate de angajatori și angajați. Total: 56 620 de lei. A încasa la

buget majorare de întârziere (penalitate), calculată în rezultatul controlului, în

conformitate cu prevederile art. 228 alin. (2) din Codul fiscal: 1 477 de lei, pentru

neachitarea în termen a impozitului pe venit din activitatea de întreprinzător; 3 lei,

pentru neachitarea în termen a taxei pentru amenajarea teritoriului. S-a încasat la

buget majorare de întârziere (penalitate), calculată în rezultatul controlului, în

conformitate cu prevederile art. 7 alin. (1) din Legea bugetului asigurărilor de stat

pentru anul 2019 nr. 300 din 30 noiembrie 2018: 402 de lei, pentru neachitarea în

termen a contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii virate de angajatori;

110 de lei, pentru neachitarea în termen a contribuțiilor individuale de asigurări

sociale de stat obligatorii virate de angajatori pentru persoanele asigurate. S-a

încasat la buget majorare de întârziere (penalitate) calculată, în rezultatul

controlului, în conformitate cu prevederile art. 30 al Legii cu privire la mărimea,

modul și termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistență

medicală din 26 decembrie 2002: 82 lei, pentru neachitarea în termen a primelor de

asigurare obligatorie de asistență medicală în formă de contribuție procentuală la

salariu și alte recompense, achitate de angajatori și angajați diminuate. Total: 2074

lei. S-a aplicat amendă pentru încălcările legislației conform art. 254, art. 255, art.

257 alin. (5), art. 260 alin. (1), art. 261 alin. (5) și (6) din Codul fiscal, prin

nerespectarea modului de întocmire și prezentare a dării de seamă fiscale, cu

încălcarea regulilor de calculare și de plată a impozitelor și taxelor, fapte care au

generat plăți suplimentare la buget: 5 000 de lei pentru încălcarea regulilor de

utilizare a mașinii de casă și control; 3 000 de lei pentru neprezentarea informației

despre sediu; 40 000 de lei pentru lipsa totală ori parțială a contabilității, ceea ce

face imposibilă efectuarea controlului fiscal; 1000 de lei pentru nerespectarea

modului de întocmire și prezentarea dării de seamă fiscale UNIF14, UNIF 18

pentru perioada fiscală A/2018 - 2 cazuri; 42 766 de lei, pentru eschivarea de la

calculul și de la plata impozitului pe venitul din activitatea de întreprinzător pentru

perioada fiscală A/2018; 1 232 lei, pentru plata incompletă a impozitului pe venit

în rate. Total: 92 998 de lei.

La 24 iulie 2019, Gospodăria Țărănească „Diacon Ivan Nicolai” a depus

contestație împotriva deciziei nr. 418/157/A din 18 iunie 2019, conform căreia s-au

calculat suplimentar pentru plată la buget impozite, taxe și alte plăți în sumă totală

de 56 620 de lei, majorare de întârziere în sumă totală de 2 074 de lei și s-a aplicat

amendă în sumă totală de 92 998 de lei, solicitând anularea ei.

Prin decizia nr. 296 din 22 august 2019 a Serviciului Fiscal de Stat,

contestația a fost admisă parțial și modificată decizia nr. 418/157/A din 18 iunie

2019, după cum urmează: punctul 3, liniuța l-a, se exclude; punctul 3, liniuța 3-a,

se exclude; punctul 3, liniuța 6-a, se exclude. Direcția Generală Administrare

Fiscală Sud va rectifica decizia nr. 418/157/AV din 18 iunie 2019, în partea ce ține

2

de erorile admise. În rest, decizia nr. 418/157/AV din 18 iunie 2019 emisă de

Direcția Generală Administrare Fiscală Sud a rămas nemodificată.

În opinia reclamantei, decizia nr. 296 din 22 august 2019 a Serviciului Fiscal

de Stat este una ilegală și neîntemeiată, pasibilă de a fi anulată, deoarece este

lipsită de bază probatorie constatarea precum că Gospodăria Țărănească „Diacon

Ivan Nicolai” nu a informat Serviciul Fiscal de Stat despre constituirea

subdiviziunilor de tip teren arabil situate în raionul Cahul, satul Tartaul de Salcie

și de tip spațiu comercial - masă în pavilionul de carne din piața mixtă, amplasată

în mun. Cahul, str. 31 August, 13 G, or, reclamanta nu a constituit noi

subdiviziuni, iar sediul juridic al gospodăriei țărănești a rămas același de la

momentul constituirii întreprinderii - satul Tartaul de Salcie, raionul Cahul.

Cu referire la terenurile agricole cu nr. cadastrale 1740105096 și nr.

1740105097 cu suprafața de 1,3116 ha fiecare, conform titlurilor de autentificare a

dreptului deținătorului de teren, acestea sunt situate în satul Tartaul de Salcie,

raionul Cahul și aparțin cu drept de proprietate privată persoanei fizice Diacon

Ivan Nicolai.

Cât privește contractul de arendă a unui m.p. de masă în pavilionul de carne

din piața mixtă, amplasată în mun. Cahul, str. 31 August, 13 G, a menționat că

Gospodăria Țărăneasca „Diacon Ivan Nicolai” n-a semnat un astfel de contract cu

administrația pieței centrale din mun. Cahul. La momentul controlului un

asemenea contract nu a fost prezentat conducătorului Gospodăriei Țărănești -

Diacon Ivan Nicolai. Careva dovezi în acest sens n-au fost anexate la materialele

controlului.

Iar potrivit certificatului din 20 septembrie 2019 al Primăriei satului Tartaul

de Salcie, se confirmă că Diacon Ivan Nicolai deține Gospodărie Țărănească

„Diacon Ivan Nicolai”, cod fiscal nr. 8728346 și nu a înregistrat careva activități pe

perioada anului 1 ianuarie 2018 – 31 decembrie 2018, astfel fiind eronată concluzia

organului de control că gospodăria a avut venit în sumă de 1 197 773 de lei din

comercializarea a 303 de capete de porcine. Așadar, reclamanta a susținut că nu

puteau fi impozabile veniturile pe care întreprinderea nu le-a avut.

Ce ține de încălcarea prevederilor art. 134 alin. (1) p. 12, art. 189 și art. 225

din Codul fiscal, art. 71 alin. (1) și art. 10 alin. (2) lit. a) din Codul muncii, art. 3

alin. (2), art. 12 din Legea salarizării nr. 847 din 14 februarie 2002 și p. l din

Hotărârea Guvernului nr. 165 din 09 martie 2010 „privind cuantumul salariului

minim garantat în sectorul real”, le consideră pur declarative, deoarece temei de a

invoca astfel de încălcări organele de control nu au avut. Careva controale în

perioada anului 2018 n-au fost efectuate de către Serviciul Fiscal de Stat, pentru a

stabili încălcarea normelor legale menționate supra.

Reclamanta a evidențiat că gospodăria nu a avut și nu are careva persoane

angajate, iar afirmația că Diacon Ana era angajată în calitate de vânzător al

întreprinderii nu corespunde adevărului, fiindcă pe parcursul anului 2018 ea s-a

aflat în concediu de maternitate și concediu pentru îngrijirea copilului

3

Prin urmare, Gospodăria Țărănească „Diacon Ivan Nicolai” a susținut că

neîntemeiat au fost calculate contribuțiile de asigurări sociale de stat obligatorii de

23 % și 18 % în sumă de 6 2018 de lei, aferente fondului de salariu estimat în sumă

de 9765 de lei pentru perioada anului 2018, ianuarie 2019; contribuții individuale

de asigurări sociale de stat în sumă de 586 de lei, aferente fondului de salariu

estimat în sumă de 9 765 de lei, pentru aceleași perioade.

În legătură cu vârsta înaintată și starea sănătății, conducătorul întreprinderii

Diacon Ivan n-a avut posibilitate să participe în cadrul efectuării controlului și nici

n-a împuternicit pe nimeni să-1 reprezinte, motiv din care a fost lipsit de

posibilitatea de a prezenta careva dovezi în scopul apărării intereselor Gospodăriei

Țărănești „Diacon Ivan Nicolai”.

Nu corespunde adevărului faptul indicat în actul de control din 24 mai 2019,

precum că controlul a fost efectuat cu consimțământul conducătorului și în

prezența și cu participarea lui Diacon Ion (fiul lui Diacon Ivan N.), împuternicit în

baza procurii nr. 4827 din 14 iulie 2015, or, pe act lipsește semnătura lui Diacon

Ion.

Reclamanta a solicitat anularea deciziei nr. 418/157/AV din 18 iunie 2019

(rectificată prin decizia nr. 416/319 din 21 octombrie 2019) a Direcției generale

administrative fiscale Sud, în partea în care s-a refuzat în satisfacerea cerințelor din

cererea prealabilă, pct. III din decizia nr. 296 din 22 august 2019 a Serviciului

Fiscal de Stat pe marginea contestației împotriva deciziei nr. 418/157/AV din 18

iunie 2019 și decizia nr. 416/319 din 21 octombrie 2019 a Serviciului Fiscal de Stat

prin care s-a rectificat decizia nr. 418/157/AV din 18 iunie 2019.

Prin hotărârea din 6 iulie 2021 Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, s-a

respins cererea de chemare în judecată.

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 15 iulie 2021, Gospodăria

Țărănească „Diacon Ivan Nicolai” a depus cerere de apel nemotivată, care la 19

noiembrie 2021 a fost completată cu motivare, solicitând casarea hotărârii, cu

emiterea unei noi hotărâri, prin care cererea de chemare în judecată să fie admisă

integral (f.d. 200, vol. I).

Prin decizia din 19 ianuarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins

cererea de apel depusă de Gospodăria Țărănească „Diacon Ivan Nicolai” și s-a

menținut hotărârea din 6 iulie 2021 Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani (vol. II,

f.d.31, 32-48 ).

La 1 februarie 2022, Gospodăria Țărănească „Diacon Ivan Nicolai”

reprezentată de avocatul Galina Balaban, a depus recurs nemotivat împotriva

deciziei din 19 ianuarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, care ulterior, la 7 aprilie

2022, a fost completat cu motivare, solicitând casarea actelor judecătorești, cu

emiterea unei decizii de respingere a cererii de chemare în judecată.

În argumentarea cererii de recurs, recurenta a invocat că nu este de acord cu

actele judecătorești contestate, deoarece instanțele ierarhic inferioare la adoptarea

acestora nu au constatat și elucidat pe deplin circumstanțele care au importanță

4

pentru soluționarea cauzei, au aplicat eronat normele de drept material și

procedural.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții

de apel ca instanță de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul

se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei

instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului

se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea

deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea

recursului se depune la instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 19 ianuarie 2022,

însă date privind notificarea dispozitivului deciziei lipsesc. Decizia motivată din 19

ianuarie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată reprezentantului

Gospodăriei Țărănești „Diacon Ivan Nicolai”, avocatul Galina Balaban,la 10

martie 2022, fapt confirmat prin extrasul din poșta electronică (vol. II, f.d. 65).

Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ menționează că recurenta s-a conformat prevederilor

legale și a depus recursul în termenul prevăzut de art. 245 din Codul administrativ.

La 7 aprilie 2022, prin intermediul oficiului poștal, în adresa intimatului

Serviciului Fiscal de Stat a fost expediată copia recursului depus de Gospodăria

Țărănească „Diacon Ivan Nicolai”, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii

referinței.

Până la examinarea admisibilității recursului, intimatul Serviciul Fiscal de

Stat nu și-a valorificat drepturile sale procedurale și nu a depus referință asupra

recursului.

Examinând admisibilitatea recursului, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul

urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele motive.

Prin prisma art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din

art. 246 Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile

enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la

temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ

exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri

concludente și serioase.

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special”

denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp

5

oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu

prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși

un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că din Codul administrativ

dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a

cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept

procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate,

într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Instanța de recurs reține că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs

trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate

mai sus.

Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării

recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de

la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ.

În context, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la

formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și

filtrului de admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece

filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal

fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230). Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura

sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de

o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde

de caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,

Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile

cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni

de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se

vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

6

În circumstanțele menționate, completul specializat în examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara

inadmisibil recursul depus de Gospodăria Țărănească „Diacon Ivan Nicolai”,

reprezentat de avocatul Galina Balaban.

În conformitate cu prevederile art. art. 230, 246 din Codul administrativ,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

d i s p u n e :

Recursul depus de Gospodăria Țărănească „Diacon Ivan Nicolai”, reprezentat

de avocatul Galina Balaban se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

Judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

7