2rh-37/22 — repararea prejudiciului material și moral cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturiiși ale instanțelor judecătorești

Dosarul nr. 2rh-37/22

2-18168046-01-2rh-22032022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. E. Madan-Melnic)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. M. Anton, V. Cotorobai, I. Secrieru)

Instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție (jud. M. Ghervas, N. Vascan,

V. Burduh, A. Miron, M. Pitic)

ÎNCHEIERE

08 iunie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Dumitru Mardari

Maria Ghervas

Victor Burduh

Mariana Pitic

examinând cererea de revizuire depusă de Nicolae Bodean,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Nicolae Bodean

împotriva Serviciului Vamal și Ministerului Justiției cu privire la repararea

prejudiciului material și moral,

împotriva deciziei din 23 februarie 2022 a Curții Supreme de Justiție, prin care a

fost admis recursul declarat de Nicolae Bodean, a fost casată decizia din 10 iunie 2021

a Curții de Apel Chișinău și menținută hotărârea din 14 noiembrie 2019 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru,

constată:

La data de 25 mai 2018 Nicolae Bodean a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Serviciului Vamal cu privire la încasarea salariului.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că prin ordinul directorului general al

Serviciului Vamal din 15 decembrie 2009 a fost suspendat din funcție în conformitate

cu prevederile art. 53 lit. c) din Legea cu privire la funcția publică și statutul

funcționarului public, având ca temei demersul Centrului pentru Combaterea Crimelor

Economice și Corupției nr. 04/5852 din 27 noiembrie 2009, care avea în procedură

cauza penală nr. 008036486. În luna martie 2010, dosarul penal intentat în privința sa

a fost transmis în instanța de judecată, iar, prin sentința din 25 iulie 2013 a Judecătoriei

Botanica mun. Chișinău, cauza penală în privința sa a fost încetată pe motiv că există

alte circumstanțe care exclud pornirea urmăririi penale sau tragerea la răspundere

penală.

1

A susținut că dosarul penal a fost de două ori examinat la Curtea de Apel

Chișinău și în ambele cauze au fost pronunțate sentințe de condamnare. Deciziile

instanței de apel au fost casate de Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție. Ultima

decizie a instanței de apel din 26 aprilie 2016 a fost casată prin decizia din 30 ianuarie

2018 a Curții Supreme de Justiție, pronunțată integral la 01 martie 2018, iar cauza

penală intentată în privința sa a fost încetată pe motivul că există circumstanțe care

exclud pornirea urmăririi penale și tragerea la răspundere penală.

Reclamantul a relevat că, după ce a fost declarat vinovat prin decizia instanței de

apel din 19 aprilie 2014, prin ordinul Serviciului Vamal nr. 1168-p din 22 august 2014

a fost eliberat din serviciu, însă, după o perioadă de 8 ani, printr-o decizie

judecătoreasca irevocabilă, s-a constatat că tragerea sa la răspundere penală a fost

ilegală. Astfel, la 26 martie 2018 s-a adresat cu cerere la Serviciul Vamal în vederea

restabilirii în funcție și achitarea salariului mediu începând cu 16 decembrie 2009 până

la data restabilirii în funcție.

A declarat că prin ordinul Serviciului Vamal nr. 346-p din 08 mai 2018, a fost

restabilit în funcția de inspector superior Post Vamal Rezina pod, Biroul Vamal Centru,

însă, problema achitării salariului mediu nu a fost soluționată și nici nu i-au fost

comunicate motivele nesoluționării ei.

A remarcat că în toată această perioadă de 08 ani și 04 luni a fost lipsit de dreptul

de a munci și de a se întreține material.

Nicolae Bodean consideră că suspendarea și eliberarea sa din funcție au fost

ilegale, iar, prin prisma art. 90 din Codul muncii beneficiază de dreptul de a fi

despăgubit prin achitarea salariului mediu pentru toată această perioadă.

A solicitat obligarea pârâtului de a-i achita salariul mediu pentru perioada

16 decembrie 2009 - 08 mai 2018.

În cadrul ședinței de judecată din 26 februarie 2019 Nicolae Bodean a depus

cerere de modificare a acțiunii, prin care a solicitat atragerea în proces a Ministerului

Justiției în calitate de pârât, încasarea de la bugetul de stat prin intermediul Ministerului

Justiției a sumei de 100000 de lei cu titlu de prejudiciu moral și încasarea de la Serviciul

Vamal și de la bugetul de stat prin intermediul Ministerului Justiției a salariului, pe care

l-ar fi primit în perioada 16 decembrie 2009 – 08 mai 2018.

Prin hotărârea din 14 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a

fost admisă parțial acțiunea depusă de Nicolae Bodean și a fost încasată din bugetul de

stat prin intermediul Ministerului Justiției în beneficiul lui Nicolae Bodean suma de

50000 de lei cu titlu de prejudiciu moral. În rest, acțiunea a fost respinsă ca

neîntemeiată.

La 22 noiembrie 2019 și 06 decembrie 2019 Nicolae Bodean și reprezentantul

său, avocatul Grigore Ciubuc, au declarat apel nemotivat, iar la 06 aprilie 2020 Nicolae

Bodean a declarat apel motivat împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea

acestuia, casarea hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri cu privire la

admiterea acțiunii.

La 13 decembrie 2019 Ministerul Justiției a declarat apel nemotivat, iar la

20 martie 2020 a declarat apel motivat împotriva deciziei instanței de apel, solicitând

admiterea acestuia, casarea hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri cu

2

privire la respingerea integrală a acțiunii.

Prin decizia din 11 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău, au fost respinse

apelurile declarate de Nicolae Bodean, reprezentat de către avocatul Grigore Ciubuc și

Ministerul Justiției și a fost menținută hotărârea primei instanțe.

Prin decizia din 25 noiembrie 2020 a Curții Supreme de Justiție, au fost admise

recursurile declarate de către Nicolae Bodean și Ministerul Justiției, a fost casată

integral decizia instanței de apel și a fost trimisă cauza spre rejudecare în instanța de

apel, în alt complet de judecată.

Prin decizia din 10 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

declarat de către Nicolae Bodean, a fost admis apelul declarat de către Ministerul

Justiției, a fost casată hotărârea primei instanțe și a fost emisă o nouă hotărâre, prin care

a fost respinsă acțiunea depusă de către Nicolae Bodean.

La 05 octombrie 2021 Nicolae Bodean a declarat recurs împotriva deciziei

instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și

hotărârea primei instanțe și pronunțarea unei noi hotărâri cu privire la admiterea

acțiunii.

Prin decizia din 23 februarie 2022 a Curții Supreme de Justiție, a fost admis

recursul declarat de Nicolae Bodean, a fost casată decizia din 10 iunie 2021 a Curții de

Apel Chișinău și menținută hotărârea din 14 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru.

La 22 martie 2022 Nicolae Bodean a depus cerere de revizuire împotriva deciziei

instanței de recurs, solicitând admiterea acesteia, casarea deciziei instanței de recurs și

dispunerea rejudecării cauzei în ordine de recurs.

În motivarea cererii de revizuire a invocat drept temei al declarării revizuirii

prevederile art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă.

Nicolae Bodean a menționat că instanța de recurs, ajungând la concluzia că prima

instanța temeinic și legal a respins pretenția cu privire la repararea prejudiciului

material, din motivul că această pretenție a fost înaintată împotriva pârâtului

necorespunzător Serviciul Vamal, a omis faptul că prin cererea de concretizare a

cerințelor din 26 februarie 2019, anexată la dosar, formulase pretenții materiale, sub

formă de salariu neprimit, și față de Ministerul Justiției.

Revizuientul consideră că, odată ce a fost constatat faptul tragerii ilegale la

răspundere penală, este îndreptățit de a beneficia și de recompensele materiale ratate,

sub formă de salariul mediu lunar, pentru toată perioada în care a durat procedurile

penale.

A indicat că, în conformitate cu art. 60 din Codul de procedură civilă, s-a folosit

de dreptul de a modifica în instanța de judecată temeiul și obiectul acțiunii, însă, în

consecință, a fost lipsit de dreptul la un proces echitabil. Instanța de recurs, deși avea

obligația de a se expune asupra tuturor pretențiilor formulate de el, totuși, s-a limitat la

cererea inițială, fără a ține cont de cererea suplimentară.

A mai invocat că, cauza penală a fost intentată în privința a 15 persoane, 12 dintre

care erau funcționari vamali, inclusiv Marcel Pulbere și Vadim Vdovii, care la fel s-au

adresat în instanța de judecată, acțiunile lor cu privire la repararea prejudiciului material

fiind admise. În astfel de circumstanțe, consideră că în cazul său a fost încălcat

3

principiul egalității în fața legii a participanților la proces.

La 04 aprilie 2022, copia cererii de revizuire a fost expediată pentru cunoștință

în adresa Ministerului Justiției și a Serviciului Vamal, cu înștiințarea despre depunerea

referinței (f.d. 157, 159-160, volumul II).

Referințe nu au fost depuse.

În conformitate cu art. 452 alin. (11) din Codul de procedură civilă, dacă

examinarea cererii de revizuire este de competența Curții Supreme de Justiție sau a

instanței de apel, ședințele se desfășoară fără înștiințarea participanților la proces.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră cererea de revizuire

neîntemeiată și care urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă, din următoarele

considerente.

În conformitate cu art. 453 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă, după ce

examinează cererea de revizuire, instanța emite încheierea de respingere a cererii de

revizuire ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă, revizuirea se

declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale

pricinii care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește

că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul

judecării anterioare a cauzei.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție reține că, în cazul temeiului prevăzut de art. 449 lit. b) din Codul de

procedură civilă, este important ca circumstanțele sau faptele prezentate ca temei de

revizuire să fi existat obiectiv până la pronunțarea hotărârii, iar revizuentul să probeze

că nu a știut anterior pronunțării hotărârii a cărei revizuire se cere despre aceste

circumstanțe sau fapte și a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și

faptele esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei, precum și circumstanțele sau

faptele prezentate ca temei de revizuire să influențeze esențial soluția dată inițial de

instanță, în sensul că, nu orice circumstanțe sau fapte pot servi temei de revizuire, ci

doar atunci când sunt determinante pentru judecarea justă a cauzei.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție consideră că circumstanțele invocate în cererea de revizuire nu se încadrează

în temeiul prevăzut de art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă, deoarece nu

reprezintă circumstanțe care să fi existat obiectiv până la pronunțarea hotărârii și despre

care revizuentul nu a știut anterior pronunțării deciziei a cărei revizuire se cere.

De fapt, argumentele invocate în cererea de revizuire vizează pretinsele concluzii

neîntemeiate și eronate formulate de instanța de judecată și în mod direct sunt raportate

la fondul cauzei, examinarea căreia pe cale ordinară a fost deja finalizată cu emiterea

unei decizii irevocabile.

Drept consecință, pretinsele concluzii ilegale ale instanței de recurs nu pot fi

admise ca temeiuri acceptabile și concludente în vederea admiterii prezentei cereri de

revizuire.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție consideră că admiterea cererii de revizuire în asemenea împrejurări ar

4

contravine și principiului securității raporturilor juridice, care presupune respectul față

de principiul lucrului judecat și ar constitui o violare a art.6 §1 al Convenției Europene

pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

În susținerea opiniei enunțate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție invocă și hotărârea Curții Europene a

Drepturilor Omului din 03 martie 2009 în cazul Eugenia și Doina Duca contra

Moldovei, în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reiterat că securitatea

raporturilor juridice presupune respectarea principiului autorității lucrului judecat, care

instituie că nici o parte nu este în drept să solicite revizuirea unei hotărâri definitive și

obligatorii întru obținerea unei reexaminări și unei noi soluții în cauză. Competența de

revizuire a instanțelor superioare ar trebui să fie exercitată pentru a corecta erorile

judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă examinare. Revizuirea

nu ar trebui apreciată ca un recurs deghizat. O distanțare de la principiul respectiv este

justificată doar atunci când este determinată de circumstanțe cu caracterele substanțiale

și obligatorii.

Astfel, din considerentele menționate și având în vedere faptul că circumstanțele

invocate în cererea de revizuire nu se încadrează în temeiul prevăzut de art. 449 lit. b)

din Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire ca

fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. 270 și 453 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție

dispune:

Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Nicolae Bodean

împotriva deciziei din 23 februarie 2022 a Curții Supreme de Justiție, în cauza civilă,

la cererea de chemare în judecată depusă de Nicolae Bodean împotriva Serviciului

Vamal și Ministerului Justiției cu privire la repararea prejudiciului material și moral.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Dumitru Mardari

Maria Ghervas

Victor Burduh

Mariana Pitic

5