2ra-1634/20 — încasarea salariului si repararea prejudiciului moral

2ra-1634/20 — încasarea salariului si repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 2ra-1634/20

Prima instanță - (Judecătoria Chișinău, sediul Centru) E. Badan-Melnic

Instanța de apel - (Curtea de Apel Chișinău) N. Budăi, V. Sîrbu, A. Malîi

D E C I Z I E

25 noiembrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

Dumitru Mardari

examinând recursurile declarate de Nicolae Bodean și de Ministerul Justiției,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Nicolae

Bodean împotriva Serviciului Vamal și Ministerului Justiției cu privire la încasarea

salariului și repararea prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 11 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 25 mai 2018, Nicolae Bodean a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Serviciului Vamal, solicitând achitarea salariului mediu pentru perioada

16 decembrie 2009 – 8 mai 2018.

În motivarea acțiunii Nicolae Bodean a indicat că prin ordinul directorului

general al Serviciului Vamal din 15 decembrie 2009 a fost suspendat din funcție, în

conformitate cu prevederile art. 53 lit. c) din Legea cu privire la funcția publică și

statutul funcționarului public, având ca temei demersul Centrului pentru Combaterea

Crimelor Economice și Corupției nr. 04/5852 din 27 noiembrie 2009, care avea în

procedură cauza penală numărul 2008036486.

A menționat că dosarul penal intentat în privința sa în martie 2010 a fost

transmis în judecata, iar prin sentința din 25 iulie 2013 a Judecătoriei Botanica, mun.

Chișinău, cauza penală în privința sa a fost încetată pe motiv că există alte

circumstanțe care exclud pornirea urmăririi penale sau tragerea la răspundere penală.

Dosarul penal a fost de doua ori examinat la Curtea de Apel Chișinău și în

ambele cauze au fost pronunțate sentințe de condamnare. Deciziile Curții de Apel

Chișinău au fost casate de Colegiul Penal al Curții Supreme de Justiție.

Ultima decizie a Curții de Apel Chișinău din 26 aprilie 2016 a fost casată prin

decizia Curții Supreme de Justiție din 30 ianuarie 2018, pronunțată integral la 1

martie 2018, iar cauza penală intentată în privința sa a fost încetată pe motivul că

1

există circumstanțe care exclud pornirea urmăririi penale si tragerea la răspundere

penală.

Reclamantul a susținut că după ce a fost declarat vinovat prin decizia Curții de

Apel Chișinău din 19 aprilie 2014, prin ordinul Serviciului Vamal nr. 1168-p din 22

august 2014, a fost eliberat din serviciu, însă, după o perioadă de 8 ani, printr-o

decizie judecătoreasca irevocabilă, s-a constatat că tragerea sa la răspundere penală

a fost ilegală.

La 26 martie 2018 s-a adresat cu cerere către Serviciul Vamal în vederea

restabilirii în funcție și achitarea salariului mediu pentru perioada 16 decembrie 2009

până la ziua repunerii în funcție.

În legătură cu acest fapt, prin ordinul Serviciului Vamal nr. 346-p din 8 mai

2018, a fost restabilit în funcția de inspector superior Post Vamal Rezina pod, Biroul

Vamal Centru, însă problema achitării salariului mediu nu a fost soluționată și nici

nu i-au fost comunicate motivele nesoluționării ei.

Reclamantul a invocat că în toată această perioadă de 8 ani și 4 luni a fost lipsit

de dreptul de a munci și de a se întreține material.

Consideră că suspendarea și eliberarea sa din funcție au fost ilegale, iar prin

prisma art. 90 din Codul muncii beneficiază de dreptul de a fi despăgubit prin

achitarea salariului mediu pentru toată această perioadă.

În cadrul ședinței de judecată din 26 februarie 2019, reclamantul Nicolae

Bodean a depus cerere de modificare a acțiunii, prin care a solicitat atragerea în

calitate de pârât a Ministerului Justiției, încasarea de la Bugetul de Stat prin

intermediul Ministerului Justiției a despăgubirii pentru prejudiciul moral în sumă de

100 000 lei și încasarea de la Serviciul Vamal și de la Bugetul de Stat prin

intermediul Ministerului Justiției a despăgubirii pentru prejudiciul material în

mărimea salariului pe care l-ar fi primit în perioada 16 decembrie 2009 – 8 mai 2018.

În drept, acțiunea a fost întemeiată în baza prevederilor art. 90 din Codul

muncii, art. 2, 3, 6, 10 și 11 din Legea nr. 1545 din 25 februarie 1998 și art. 1398,

1405, 1422 și 1423 din Codul civil.

Prin hotărârea din 14 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-

a admis parțial acțiunea înaintată de Nicolae Bodean împotriva Serviciului Vamal și

Ministerului Justiției cu privire la încasarea salariului și repararea prejudiciului

moral.

S-a încasat din Bugetul de Stat, prin intermediul Ministerului Justiției, în

beneficiul lui Nicolae Bodean, suma de 50 000 lei în contul reparării prejudiciului

moral.

În rest acțiunea reclamantului s-a respins ca neîntemeiată.

La 22 noiembrie 2019, reprezentantul apelantului Bodean Nicolae, avocatul

Ciubuc Grigore a declarat apel împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând

admiterea apelului și casarea hotărârii.

La 6 decembrie 2019, apelantul Bodean Nicolae a declarat apel împotriva

hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea apelului și casarea hotărârii.

La 13 decembrie 2019, Ministerul Justiției a declarat apel împotriva hotărârii

primei instanțe, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii și pronunțarea unei

hotărâri noi prin care să fie respinsă integral acțiunea.

2

Prin decizia din 11 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău, s-au respins cererile

de apel depuse de reprezentantul apelantului Nicolae Bodean, avocatul Ciubuc

Grigore, de către apelantul Nicolae Bodean și de către Ministerul Justiției și s-a

menținut hotărârea din 14 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

La 25 septembrie 2020, Nicolae Bodean a declarat recurs împotriva deciziei din

11 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea

deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei hotărâri noi

prin care să fie admisă integral cererea de chemare in judecată.

În motivarea recursului, cu referire la prevederile art. 432 alin. (2) lit. a) și c)

din Codul de procedură civilă, recurentul a invocat că instanța de apel nu a aplicat

legea care trebuia să fie aplicată și a interpretat în mod eronat legea.

Consideră că instanțele de judecată corect au ajuns la concluzia că beneficiază

de dreptul de a fi despăgubit în legătură cu atragerea ilegala la răspundere penala,

dar eronat au admis doar parțial pretențiile înaintate.

Astfel, a indicat că referitor la capătul de cerere privind repararea prejudiciului

material, instanțele în mod eronat au concluzionat că reclamantul nu a înaintat careva

pretenții de ordin material față de organul care reprezintă statul în instanțele de

judecată, și anume față de Ministerul Justiției.

Or, cerința privind încasarea despăgubirii pentru prejudiciul material în

mărimea salariului pe care l-ar fi primit în perioada 16 decembrie 2009 – 8 mai 2018,

a fost înaintată atât împotriva Serviciului Vamal cât și a Ministerului Justiției, ca

reprezentant al statului in astfel de categorii de cauze.

Referitor la capătul de cerere privind despăgubirea morala, consideră că

mărimea prejudiciului moral invocat în cererea de chemare în judecată corespunde

suferințelor suportate și urmează a fi încasat integral.

La 5 octombrie 2020, Ministerul Justiției a declarat recurs împotriva deciziei

din 11 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea

deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, în partea în care a fost admisă

acțiunea, cu emiterea unei hotărâri noi în această parte, prin care cererea de chemare

în judecată să fie respinsă ca fiind neîntemeiată.

Motivele recursului declarat de Ministerul Justiției se rezumă la faptul că

instanța de apel, verificând legalitatea și temeinicia hotărârii primei instanțe, eronat

a interpretat norma de drept material care reglementează speța în cauză.

Consideră că reclamantul nu a prezentat probe, iar constatările instanței în acest

sens sunt bazate pe declarațiile din ședința de judecată.

La fel a menționat că instanța judecătorească a interpretat în mod eronat legea.

A invocat că instanța de judecată la stabilirea sumei prejudiciului moral în

cuantum de 50 000 lei nu a aplicat corect criteriile de stabilire a prejudiciului moral

pentru o urmărire penală.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Decizia din 11 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău a fost expediată

participanților la proces la 30 iulie 2020 (vol. II, f.d. 22).

3

Recurentul Nicolae Bodean în cererea de recurs a menționat că a recepționat

decizia recurată la 18 august 2020.

Iar, Ministerul Justiției la 5 august 2020, fapt confirmat prin copia scrisorii de

însoțire anexată la cererea de recurs (vol. II, f.d. 38).

Din aceste considerente, Colegiul constată că recursurile au fost declarate de

Nicolae Bodean și Ministerul Justiției în termen.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) din Codul de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii

acesteia. În cazul neprezentării referinței în termenul stabilit, admisibilitatea

recursului se decide în lipsa acesteia.

La 17 octombrie 2020 în adresa intimaților a fost expediată copia recursurilor

declarate cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței.

Însă, intimații nu și-au valorificat dreptul procedural respectiv și nu au depus

referință.

Prin încheierea din 18 noiembrie 2020 a Curții Supreme de Justiție, recursurile

declarate de Nicolae Bodean și Ministerul Justiției au fost considerate admisibile.

În conformitate art. 441 din Codul de procedură civilă, în cazul în care recursul

este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul recursului.

Conform art. 442 alin. (1) din Codul de procedură civilă, judecând recursul

declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în

recurs și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărârii atacate, fără

a administra noi dovezi.

Art. 444 din Codul de procedură civilă, prevede că recursul se examinează fără

înștiințarea participanților la proces. Completul din 5 judecători decide asupra

oportunității invitării tuturor participanților sau a reprezentanților acestora pentru a

se pronunța cu privire la problemele de legalitate invocate în cererea de recurs.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă, instanța

de recurs, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral

decizia instanței de apel și să trimită cauza spre rejudecare în instanța de apel o

singură dată dacă eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

Verificând materialele cauzei, în raport cu argumentele invocate în recursuri,

Colegiul consideră că acestea urmează a fi admise, cu casarea integrală a deciziei

din 11 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău și remiterea cauzei spre rejudecare în

instanța de apel, din considerentele ce succed.

Din suportul probatoriu prezent la materialele cauzei, Colegiul constată că la

25 mai 2018, Nicolae Bodean a depus cerere de chemare în judecată împotriva

Serviciului Vamal, solicitând achitarea salariului mediu pentru perioada 16

decembrie 2009 – 8 mai 2018

Ulterior, la 26 februarie 2019, în cadrul ședinței de judecată (vol. I, f.d. 97-98),

reclamantul Nicolae Bodean a depus cerere de modificare a acțiunii conform art. 60

din Codul de procedură civilă, (vol. I, f.d. 88-91), prin care a solicitat:

- atragerea în calitate de pârât a Ministerului Justiției;

4

- încasarea de la Bugetul de Stat prin intermediul Ministerului Justiției a

despăgubirii pentru prejudiciul moral în sumă de 100 000 lei;

- încasarea de la Serviciul Vamal și de la Bugetul de Stat prin intermediul

Ministerului Justiției a despăgubirii pentru prejudiciul material în mărimea salariului

pe care l-ar fi primit în perioada 16 decembrie 2009 – 8 mai 2018.

Judecând cauza, prima instanță prin hotărârea din 14 noiembrie 2019 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a admis parțial acțiunea înaintată de Nicolae

Bodean împotriva Serviciului Vamal și Ministerului Justiției cu privire la încasarea

salariului și repararea prejudiciului moral și a încasat din Bugetul de Stat, prin

intermediul Ministerului Justiției, în beneficiul lui Nicolae Bodean, suma de 50 000

lei în contul reparării prejudiciului moral.

În rest acțiunea reclamantului s-a respins ca neîntemeiată.

Instanța de apel, prin decizia din 11 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a

respins cererile de apel depuse de reprezentantul apelantului Nicolae Bodean,

avocatul Ciubuc Grigore, de către apelantul Nicolae Bodean și de Ministerul Justiției

și a menținut hotărârea din 14 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

Analizând decizia recurată în raport cu criticile formulate în cererile de recurs,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție reține următoarele.

În prezenta cauză, solicitările reclamantului Nicolae Bodean au fost formulate

în cererea de concretizare a cerințelor din 26 februarie 2019 (vol. I, f.d. 88-91),

depusă în cadrul ședinței de judecată în prima instanță.

Prin cererera de concretizare Nicolae Bodean a solicitat atragerea în proces, în

calitate de pârât, a Ministerului Justiției și încasarea despăgubirii pentru prejudiciul

material în mărimea salariului pe care l-ar fi primit în perioada 16 decembrie 2009

– 8 mai 2018, atât de la Serviciul Vamal cât și de la Bugetul de Stat, prin intermediul

Ministerului Justiției.

Cu toate că reclamantul Nicolae Bodean a formulat pretenții materiale în

temeiul Legii nr. 1545 din 25 februarie 1998 și față de Ministerul Justiției,

reprezentantul statului în instanța de judecată pe această categorie de cauze, referitor

la capătul de cerere privind repararea preludiului material, care a fost respins,

instanțele de judecată au motivat că Nicolae Bodean a înaintat această pretenție doar

față de Serviciul Vamal, deși în temeiul art. 7 lit. a) în coroborare cu art. 3 lit. a) din

Legea nr. 1545 din 25 februarie 1998, în cazul dat răspunderea patrimonială pentru

prejudiciul cauzat, prin achitarea salariului mediu pentru perioada de referință,

survine statului Republica Moldova, care este reprezentat de Ministerul Justiției.

Astfel, instanțele au relevat că la cazul din speță, nu poate fi pusă problema

obligației de plată a salariului pentru perioada de absență forțată de la muncă din

partea angajatorului (Serviciul Vamal) în raport cu reclamantul Nicolae Bodean, atât

timp cât nici suspendarea și nici eliberarea lui din funcție nu au fost efectuate cu

încălcarea normelor de drept al muncii, iar față de Stat, în conformitate cu

prevederilor Legii nr. 1545 din 25 februarie 1998, reclamantul nu a formulat pretenții

materiale.

5

Deci, Colegiul constată că instanța de apel nu a luat în considerare că în ședința

de judecată a primei instanțe din 26 februarie 2019, Nicolae Bodean s-a adresat cu

cerere prin care și-a concretizat cerințele.

Conform art. 373 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, instanța de apel

verifică, în limitele cererii de apel, ale referințelor și obiecțiilor înaintate, legalitatea

și temeinicia hotărârii atacate în ceea ce privește constatarea circumstanțelor de fapt

și aplicarea legii în primă instanță.

În limitele apelului, instanța de apel verifică circumstanțele și raporturile

juridice stabilite în hotărârea primei instanțe, precum și cele care nu au fost stabilite,

dar care au importanță pentru soluționarea cauzei, apreciază probele din dosar și cele

prezentate suplimentar în instanța de apel de către participanții la proces.

Reieșind din limitele judecării apelului consfințite în norma enunțată și din

specificul obiectului acțiunii în cauză, instanța de recurs reține că contrar acestei

prevederi, instanța de apel, judecând apelul, a trecut în mod superficial asupra

circumstanțelor cauzei, referindu-se în mod general la aceleași constatări reținute la

adoptarea hotărârii de către prima instanță, fără a examina legalitatea și temeinicia

hotărârii supusă apelului în raport cu regulile și legislația ce guvernează litigiul în

cauză.

Or, în scopul stabilirii temeiniciei sau netemeiniciei cerințelor solicitate în

acțiunea de bază, era indispensabil, alături de cele constatate, de a supune controlului

legalitatea hotărârii atacate cu apel în baza argumentelor aduse în cererea de apel, cu

expunerea poziției instanței pe fiecare din argumentele invocate.

În conformitate cu dispozițiile art. 240 alin. (1) din Codul de procedură civilă,

la deliberarea hotărârii, instanța judecătorească apreciază probele, determină

circumstanțele care au importanță pentru soluționarea cauzelor, care au fost sau nu

stabilite, caracterul raportului juridic dintre părți, legea aplicabilă soluționării cauzei

și admisibilitatea acțiunii.

Raportând la caz normele de drept procedural enunțate și în urma celor stabilite,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție constată că concluziile instanței de apel sunt rezultate din neexaminarea

multiaspectuală a cauzei, și în consecință, aplicarea eronată a normelor de drept

procedural.

Prin urmare, decizia instanței de apel urmează a fi casată ca fiind emisă cu

încălcarea normelor de drept procedural.

La rejudecare instanța urmează să țină cont de omisiunile indicate în prezenta

decizie, să verifice toate circumstanțele ce prezintă importanță pentru soluționarea

corectă a litigiului, să aprecieze sub toate aspectele, complet și obiectiv, conform

exigențelor legii.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că s-a constatat că

decizia recurată nu satisface standardele procedurale ale legalității și temeiniciei

unui act judecătoresc, omisiune care nu poate fi corectată de către instanța de recurs

și având în vedere lipsa temeiurilor legale de a restitui cauza spre rejudecare în prima

instanță, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursurile declarate de Nicolae

Bodean și de Ministerul Justiției, a casa integral decizia din 11 iunie 2020 a Curții

6

de Apel Chișinău și a remite cauza spre rejudecare în instanța de apel, la Curtea de

Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție

d e c i d e :

Se admit recursurile declarate de Nicolae Bodean și de Ministerul Justiției.

Se casează integral decizia din 11 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău, în cauza

civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Nicolae Bodean

împotriva Serviciului Vamal și Ministerului Justiției cu privire la încasarea salariului

și repararea prejudiciului moral, cu trimiterea cauzei spre rejudecare în instanța apel,

la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

Dumitru Mardari

7