2ra-384/22 — revendicarea bunului imobil
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- revendicarea bunului imobil
- Temei legal
- Temeiurile inadmisibilitatii recursului
2ra-384/22 — revendicarea bunului imobil (Curtea Supremă de Justiție, 2022)
Dosarul nr. 2ra-384/2022 2-20138587-01-2ra-05042022 Prima instanță: Judecătoria Edineț, sediul Central (C. Prisacari) Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (Iu. Grosu, A. Garbuz, A. Ciobanu) Î N C H E I E R E 08 iunie 2022 mun.
Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari judecători Mariana Pitic Victor Burduh examinând admisibilitatea recursului declarat de Seul Arcadii, reprezentat de avocatul Raducan Irina, în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de către Seul Teodor împotriva lui Seul Arcadii și Seul Mariana cu privire la revendicarea bunului imobil, împotriva deciziei din 04 noiembrie 2021 a Curții de Apel Bălți, c o n s t a t ă : La 04 noiembrie 2020, Seul Teodor s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva lui Seul Arcadii și Seul Mariana privind revendicarea bunului imobil de către proprietar din posesie și folosință nelegitimă, evacuarea silită din bunul imobil, instalarea proprietarului în bunul imobil ce-i aparține și încasarea cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii de chemare în judecată reclamantul a invocat că, este proprietar a 1.0 cotă-parte a casei de locuit cu nr. cadastral xxxx, situată în satul Xxxx, r-nul xxxx, fapt confirmat prin extrasul din Registrul bunurilor imobile, eliberat de IP „Agenția Servicii Publice” Serviciul Cadastral Teritorial Ocnița, la data de 02 octombrie 2020. A relatat că, aproximativ în anul 2015, fiul său, Seul Arcadii, și-a cerut permisiunea de a se instala în imobilul ce-i aparține cu drept de proprietate, cu condiția că din banii lui Seul Teodor, să facă reparația casei, iar ulterior să locuiască acolo în comun. Reclamantul a acceptat propunerea feciorului și i-a oferit în rate mai multe sume de bani, cu care Seul Arcadii a făcut reparație.
După finisarea reparației, aproximativ în anul 2016, Seul Arcadii, contrar înțelegerii avute, nu i-a permis reclamantului să se instaleze în imobil. A menționat reclamantul că, de repetate ori i-a solicitat fiului în mod verbal, să-i permită să locuiască în imobilul ce-i aparține cu drept de proprietate, însă Seul Arcadii îi refuza de fiecare dată. Astfel, la data de 09 octombrie 2020 a depus cerere cu privire la evacuarea benevolă din gospodărie, prin care pârâților li s-a 1 solicitat să elibereze benevol, în termen de 14 zile de la data recepționării cererii, imobilele în care locuiau și să predea bunurile imobile conform unui act de primire-predare. Reclamantul a indicat că, conform avizului de recepție DS 7113000124AS, pârâții au recepționat cererea la data de 15 octombrie 2020, însă până la termenul limită, 29 octombrie 2020, nu au eliberat imobilele continuând să locuiască în acestea, în mod abuziv.
A solicitat reclamantul evacuarea, în mod forțat, fără acordarea altui spațiu locativ, a lui Seul Arcadii și Seul Mariana din casa de locuit individuală, cu numărul cadastral xxxx cu suprafața de 377,6 m2, situată pe terenul pentru construcții cu numărul cadastral xxxx cu suprafața de 0,2019 ha, în extravilanul sat. Xxxx, r-nul xxxx și care-i aparține cu drept de proprietate, instalarea sa în casa de locuit individuală, cu numărul cadastral xxxx cu suprafața de 377,6 m2, situată pe terenul pentru construcții cu numărul cadastral xxxx, cu suprafața de 0,2019 ha, în extravilanul sat. Xxxx, r-nul xxxx, încasarea din contul lui Seul Arcadii și Seul Mariana, în beneficiul său cheltuielile de judecată suportate în legătură cu examinarea cauzei în instanța de judecată.
Prin hotărârea din 12 martie 2021 a Judecătoriei Edineț, sediul Central, a fost admisă cererea de chemare în judecată. S-a dispus evacuarea silită a lui Seul Arcadii și Seul Mariana din bunul imobil și anume construcția cu suprafața de 377,6 m2, număr cadastral xxxx, amplasată pe terenul cu destinația pentru construcții, cu suprafața de 0,2019 ha, număr cadastral xxxx, în extravilanul sat. Xxxx, r-nul xxxx, înregistrată cu dreptul de proprietate după Seul Teodor. S-a dispus instalarea lui Seul Teodor în bunul imobil ce-i aparține cu drept de proprietate privată și anume construcția cu suprafața de 377,6 m2, număr cadastral xxxx, amplasată pe terenul cu destinația pentru construcții, cu suprafața de 0,2019 ha, număr cadastral xxxx, în extravilanul sat.
Xxxx, r-nul xxxx. S-a încasat de la Seul Arcadii și Seul Mariana în beneficiul lui Seul Teodor cheltuielile de judecată sub forma taxei de stat achitată la depunerea cererii de chemare în judecată în sumă de 100 de lei. La 09 aprilie 2021, Seul Arcadie, reprezentat de avocatul Raducan Irina, a declarat apel prin care a solicitat admiterea cererii de apel, casarea integrală a hotărârii primei instanțe. Prin decizia din 04 noiembrie 2021 a Curții de Apel Bălți, s-a respins cererea de apel depusă de Seul Arcadie, reprezentat de avocatul Raducan Irina și s-a menținut hotărârea din 12 martie 2021 a Judecătoriei Edineț, sediul Central. Pentru a decide astfel, instanța de apel a concluzionat că, proprietarul bunului imobil, Seul Teodor, nu-și poate exercita dreptul de proprietate pe deplin, dreptul de posesie și folosință, din motive ce țin de voința pârâților Seul Arcadii și Seul Mariana.
Or, dreptul de proprietate este acel drept subiectiv ce conferă titularului exercitarea în putere proprie și în interes propriu a atributelor de posesie, folosință și dispoziție asupra bunurilor sale în limitele determinate de lege. Totodată s-a menționat că Seul Teodor legal a dobândit dreptul de proprietate asupra bunului imobil situat în extravilanul sat.
Xxxx, r-nul Ocnița și anume a terenului pentru construcții cu suprafața de 0,2019 ha, cu numărul cadastral xxxx, cu părțile componente ale acestuia formate din casa de locuit cu suprafața de 377,6 m2, număr cadastral xxxx, fiind înregistrat în Registrul bunurilor imobile în temeiul 2 titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren nr. 6213206323 din 18 februarie 2010 și a hotărârii judecătoriei Ocnița din 13 octombrie 2011. La 03 ianuarie 2022 și la 23 februarie 2022, Seul Arcadii, reprezentat de avocatul Raducan Irina, a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel din 04 noiembrie 2021 prin care a solicitat casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței de fond.
În motivarea recursului a invocat că, instanța de apel eronat a interpretat normele dreptului material și procedural, nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată, aplicând o lege care nu trebuia să fia aplicată. Relatează recurentul că instanța de apel a constatat că pârâtul nu are nici un drept de posesie asupra bunul în litigiu. Însă, contrar depozițiilor pârâților Seul Arcadii și Seul Marina aceștia au posedat bunul de bună-credință, au investit în el, au construit un acoperiș care era strict necesar, au amenajat odăi pentru locuit, au aprovizionat cu apă și au instalat încălzire. Consideră că dreptul de proprietate a fost revendicat proprietarului, însă posesorului i s-a cauzat un prejudiciu material și acum acesta este pus în situație să-și caute un alt loc de trai cu familia și copilul său minor, din care considerente are nevoie să-i fie restituite investițiile suportate pentru întreținerea și îmbunătățirea casei de locuit.
La 05 aprilie 2022, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimatului copia cererii de recurs depusă de către Seul Arcadii, reprezentat de avocatul Raducan Irina, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului (f.d. 182). Cu referire la termenul de declarare a recursului, instanța de recurs menționează că, Curtea de Apel Bălți a pronunțat dispozitivul deciziei la 04 noiembrie 2021. Decizia motivată a fost expediată participanților la proces, la data de 05 ianuarie 2022 și recepționată de către recurent la data de 05 ianuarie 2022 (f.d. 149). În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.
Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit. Astfel, instanța de recurs constată că Seul Arcadie, reprezentat de avocatul Raducan Irina, s-a conformat prevederilor legale, declarând recurs la 03 ianuarie 2022 și la 23 februarie 2022, împotriva deciziei instanței de apel, în termenul stabilit de lege. În conformitate cu art. 439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia.
Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate cu alin. (2). Examinînd temeiurile recursului completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele. 3 Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă. În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4). Instanța de recurs reține, că examinarea admisibilității recursului presupune verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile prevăzute în art. 432 din Codul de procedură civilă.
La caz, Colegiul constată că argumentele invocate în cererea de recurs nu se încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei contestate or, motivele recursului sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat. Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, relatarea situației nu constituie un temei de casare a deciziei recurate or, recursul exercitat conform Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt. Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel.
Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs. Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 din Codul de procedură civilă. Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele. În acest sens Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa constantă statuează că, dreptul de acces la instanțe nu este absolut.
Există limitări implicit admise (Golder împotriva Regatului Unit, p.38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), p. 230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, p. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, p. 45). Curtea a mai reiterat că, modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (a se vedea Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).
În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 4 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu privire la fondul recursului. Având în vedere cele expuse mai sus, recursul declarat de către Seul Arcadii, reprezentat de avocatul Raducan Irina, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă și, drept urmare, este inadmisibil. În conformitate cu art. art. 270, 433 lit. a), 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Seul Arcadii, reprezentat de avocatul Raducan Irina.
Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari judecători Mariana Pitic Victor Burduh 5
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.