2ra-384/22 — revendicarea bunului imobil
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- revendicarea bunului imobil
- Temei legal
- Temeiurile inadmisibilitatii recursului
2ra-384/22 — revendicarea bunului imobil (Curtea Supremă de Justiție, 2022)
Dosarul nr. 2ra-384/2022
2-20138587-01-2ra-05042022
Prima instanță: Judecătoria Edineț, sediul Central (C. Prisacari)
Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (Iu. Grosu, A. Garbuz, A. Ciobanu)
Î N C H E I E R E
08 iunie 2022 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari
judecători Mariana Pitic
Victor Burduh
examinând admisibilitatea recursului declarat de Seul Arcadii, reprezentat de
avocatul Raducan Irina,
în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de către
Seul Teodor împotriva lui Seul Arcadii și Seul Mariana cu privire la revendicarea
bunului imobil,
împotriva deciziei din 04 noiembrie 2021 a Curții de Apel Bălți,
c o n s t a t ă :
La 04 noiembrie 2020, Seul Teodor s-a adresat cu cerere de chemare în
judecată împotriva lui Seul Arcadii și Seul Mariana privind revendicarea bunului
imobil de către proprietar din posesie și folosință nelegitimă, evacuarea silită din
bunul imobil, instalarea proprietarului în bunul imobil ce-i aparține și încasarea
cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii de chemare în judecată reclamantul a invocat că, este
proprietar a 1.0 cotă-parte a casei de locuit cu nr. cadastral xxxx, situată în satul
Xxxx, r-nul xxxx, fapt confirmat prin extrasul din Registrul bunurilor imobile,
eliberat de IP „Agenția Servicii Publice” Serviciul Cadastral Teritorial Ocnița, la
data de 02 octombrie 2020.
A relatat că, aproximativ în anul 2015, fiul său, Seul Arcadii, și-a cerut
permisiunea de a se instala în imobilul ce-i aparține cu drept de proprietate, cu
condiția că din banii lui Seul Teodor, să facă reparația casei, iar ulterior să
locuiască acolo în comun. Reclamantul a acceptat propunerea feciorului și i-a
oferit în rate mai multe sume de bani, cu care Seul Arcadii a făcut reparație. După
finisarea reparației, aproximativ în anul 2016, Seul Arcadii, contrar înțelegerii
avute, nu i-a permis reclamantului să se instaleze în imobil.
A menționat reclamantul că, de repetate ori i-a solicitat fiului în mod verbal,
să-i permită să locuiască în imobilul ce-i aparține cu drept de proprietate, însă Seul
Arcadii îi refuza de fiecare dată. Astfel, la data de 09 octombrie 2020 a depus
cerere cu privire la evacuarea benevolă din gospodărie, prin care pârâților li s-a
1
solicitat să elibereze benevol, în termen de 14 zile de la data recepționării cererii,
imobilele în care locuiau și să predea bunurile imobile conform unui act de
primire-predare.
Reclamantul a indicat că, conform avizului de recepție DS 7113000124AS,
pârâții au recepționat cererea la data de 15 octombrie 2020, însă până la termenul
limită, 29 octombrie 2020, nu au eliberat imobilele continuând să locuiască în
acestea, în mod abuziv.
A solicitat reclamantul evacuarea, în mod forțat, fără acordarea altui spațiu
locativ, a lui Seul Arcadii și Seul Mariana din casa de locuit individuală, cu
numărul cadastral xxxx cu suprafața de 377,6 m2, situată pe terenul pentru
construcții cu numărul cadastral xxxx cu suprafața de 0,2019 ha, în extravilanul
sat. Xxxx, r-nul xxxx și care-i aparține cu drept de proprietate, instalarea sa în casa
de locuit individuală, cu numărul cadastral xxxx cu suprafața de 377,6 m2, situată
pe terenul pentru construcții cu numărul cadastral xxxx, cu suprafața de 0,2019 ha,
în extravilanul sat. Xxxx, r-nul xxxx, încasarea din contul lui Seul Arcadii și Seul
Mariana, în beneficiul său cheltuielile de judecată suportate în legătură cu
examinarea cauzei în instanța de judecată.
Prin hotărârea din 12 martie 2021 a Judecătoriei Edineț, sediul Central, a fost
admisă cererea de chemare în judecată.
S-a dispus evacuarea silită a lui Seul Arcadii și Seul Mariana din bunul imobil
și anume construcția cu suprafața de 377,6 m2, număr cadastral xxxx, amplasată pe
terenul cu destinația pentru construcții, cu suprafața de 0,2019 ha, număr cadastral
xxxx, în extravilanul sat. Xxxx, r-nul xxxx, înregistrată cu dreptul de proprietate
după Seul Teodor.
S-a dispus instalarea lui Seul Teodor în bunul imobil ce-i aparține cu drept de
proprietate privată și anume construcția cu suprafața de 377,6 m2, număr cadastral
xxxx, amplasată pe terenul cu destinația pentru construcții, cu suprafața de 0,2019
ha, număr cadastral xxxx, în extravilanul sat. Xxxx, r-nul xxxx.
S-a încasat de la Seul Arcadii și Seul Mariana în beneficiul lui Seul Teodor
cheltuielile de judecată sub forma taxei de stat achitată la depunerea cererii de
chemare în judecată în sumă de 100 de lei.
La 09 aprilie 2021, Seul Arcadie, reprezentat de avocatul Raducan Irina, a
declarat apel prin care a solicitat admiterea cererii de apel, casarea integrală a
hotărârii primei instanțe.
Prin decizia din 04 noiembrie 2021 a Curții de Apel Bălți, s-a respins cererea
de apel depusă de Seul Arcadie, reprezentat de avocatul Raducan Irina și s-a
menținut hotărârea din 12 martie 2021 a Judecătoriei Edineț, sediul Central.
Pentru a decide astfel, instanța de apel a concluzionat că, proprietarul bunului
imobil, Seul Teodor, nu-și poate exercita dreptul de proprietate pe deplin, dreptul
de posesie și folosință, din motive ce țin de voința pârâților Seul Arcadii și Seul
Mariana. Or, dreptul de proprietate este acel drept subiectiv ce conferă titularului
exercitarea în putere proprie și în interes propriu a atributelor de posesie, folosință
și dispoziție asupra bunurilor sale în limitele determinate de lege.
Totodată s-a menționat că Seul Teodor legal a dobândit dreptul de proprietate
asupra bunului imobil situat în extravilanul sat. Xxxx, r-nul Ocnița și anume a
terenului pentru construcții cu suprafața de 0,2019 ha, cu numărul cadastral xxxx,
cu părțile componente ale acestuia formate din casa de locuit cu suprafața de 377,6
m2, număr cadastral xxxx, fiind înregistrat în Registrul bunurilor imobile în temeiul
2
titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren nr. 6213206323 din 18
februarie 2010 și a hotărârii judecătoriei Ocnița din 13 octombrie 2011.
La 03 ianuarie 2022 și la 23 februarie 2022, Seul Arcadii, reprezentat de
avocatul Raducan Irina, a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel din 04
noiembrie 2021 prin care a solicitat casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii
instanței de fond.
În motivarea recursului a invocat că, instanța de apel eronat a interpretat
normele dreptului material și procedural, nu a aplicat legea care trebuia să fie
aplicată, aplicând o lege care nu trebuia să fia aplicată.
Relatează recurentul că instanța de apel a constatat că pârâtul nu are nici un
drept de posesie asupra bunul în litigiu. Însă, contrar depozițiilor pârâților Seul
Arcadii și Seul Marina aceștia au posedat bunul de bună-credință, au investit în el,
au construit un acoperiș care era strict necesar, au amenajat odăi pentru locuit, au
aprovizionat cu apă și au instalat încălzire.
Consideră că dreptul de proprietate a fost revendicat proprietarului, însă
posesorului i s-a cauzat un prejudiciu material și acum acesta este pus în situație
să-și caute un alt loc de trai cu familia și copilul său minor, din care considerente
are nevoie să-i fie restituite investițiile suportate pentru întreținerea și
îmbunătățirea casei de locuit.
La 05 aprilie 2022, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa
intimatului copia cererii de recurs depusă de către Seul Arcadii, reprezentat de
avocatul Raducan Irina, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței, fapt
ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului (f.d.
182).
Cu referire la termenul de declarare a recursului, instanța de recurs
menționează că, Curtea de Apel Bălți a pronunțat dispozitivul deciziei la 04
noiembrie 2021. Decizia motivată a fost expediată participanților la proces, la data
de 05 ianuarie 2022 și recepționată de către recurent la data de 05 ianuarie 2022
(f.d. 149).
În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară
în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă
legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi
restabilit.
Astfel, instanța de recurs constată că Seul Arcadie, reprezentat de avocatul
Raducan Irina, s-a conformat prevederilor legale, declarând recurs la 03 ianuarie
2022 și la 23 februarie 2022, împotriva deciziei instanței de apel, în termenul
stabilit de lege.
În conformitate cu art. 439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, după
parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității
recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea
despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data
primirii acesteia.
Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor
invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit
în conformitate cu alin. (2).
Examinînd temeiurile recursului completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele.
3
Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și
(4) din Codul de procedură civilă.
În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de
recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în
temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).
Instanța de recurs reține, că examinarea admisibilității recursului presupune
verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile
prevăzute în art. 432 din Codul de procedură civilă.
La caz, Colegiul constată că argumentele invocate în cererea de recurs nu se
încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de
casare a deciziei contestate or, motivele recursului sunt similare celor invocate în
cadrul judecării pricinii, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat.
Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, relatarea situației nu
constituie un temei de casare a deciziei recurate or, recursul exercitat conform
Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material
și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.
Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție reține că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din
Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul
de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei
probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în
urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.
Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs
poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se
invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod
flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 din Codul de procedură
civilă.
Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele.
În acest sens Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa
constantă statuează că, dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări
implicit admise (Golder împotriva Regatului Unit, p.38; Stanev împotriva
Bulgariei (MC), p. 230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a
unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea
statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo
împotriva Italiei, p. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai
stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, p. 45).
Curtea a mai reiterat că, modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața
instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor
respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept
național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (a se vedea Botten
v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p. 141, § 39).
La fel, conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului,
procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică
doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt pot fi conforme cu cerințele
articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A,
nr. 212-A).
În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în
care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din
4
3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra
inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu
conține nici o referire cu privire la fondul recursului.
Având în vedere cele expuse mai sus, recursul declarat de către Seul Arcadii,
reprezentat de avocatul Raducan Irina, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la
art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă și, drept urmare, este
inadmisibil.
În conformitate cu art. art. 270, 433 lit. a), 440 alin. (1) din Codul de
procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție
d i s p u n e :
Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Seul Arcadii, reprezentat
de avocatul Raducan Irina.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Dumitru Mardari
judecători Mariana Pitic
Victor Burduh
5