2ra-452/22 — Repararea prejudiciului cauzat prin actiunile ilicite ale OUP, procuraturii

Dosarul nr. 2ra–452/22

2-19123993-01-2ra-07042022

Prima instanță: Judecătoria Comrat (sediul Vulcănești), (jud. I. Botezatu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Comrat ( jud. D. Fujenco, A. Mironov, Ș. Starciuc)

Î N C H E I E R E

08 iunie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

În componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Maria Ghervas

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursurilor declarate de Procuratura UTA

Găgăuzia și Ministerul Justiției al RM,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Dimoglo Nicolai

împotriva Ministerului Justiției al RM, intervenienți accesorii Procuratura Generală

a RM și Lungu Lilian cu privire la încasarea prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite

ale organelor de urmărire penală și încasarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 17 noiembrie 2021 a Curții de Apel Comrat, prin care

au fost admise cererile de apel depuse de Dimoglo Nicolai, Procuratura Generală a

RM și Ministerul Justiției al RM, casată hotărârea din 17 octombrie 2020 a

Judecătoriei Comrat (sediul Vulcănești), fiind pronunțată o hotărâre nouă, prin care

acțiunea a fost parțial admisă,

c o n s t a t ă :

La 29 iulie 2019, Dimoglo Nicolai s-a adresat cu cerere de chemare în judecată

împotriva Ministerului Justiției al RM, intervenienți accesorii Procuratura Generală

a RM, Lungu Lilian cu privire la încasarea prejudiciului prin acțiunile ilicite ale

organelor de urmărire penale și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a invocat că, la 10 aprilie 2015, de către Secția Urmărire

Penală sediul Sud CNA RM a fost pornită în privința sa urmărirea penală în

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 327 alin. (1) Cod penal al RM.

În cadrul efectuării urmăririi penale prin ordonanța procurorului Lilian Lungu,

delegat în Procuratura Anticorupție ,,Sud” emisă pe 29 septembrie 2015, a fost pus

1

sub învinuire în baza art. 327 alin.(1) Cod penal, fiind indicat că activând în calitate

de ofițer de urmărire penală din Secția Urmărire Penală, făcând parte din grupul

operativ din cadrul Inspectoratului de Poliție Comrat pe 14 iulie 2014, a primit spre

examinare materialul cu nr.1752, pe faptul accidentului rutier produs de către Marin

Ghenadie și examinând sesizarea cu privirea la savârșirea infracțiunii în

conformitate cu art.274 Cod de procedură penală, cunoscând că Marin Ghenadie a

trecut testarea cu aparatul de tip ,, Drager” pentru determinarea gradului de ebrietate

alcoolică, în rezultatul cărui fapt s-a constatat că concentrația de alcool în vapori de

aer expirat constituie 0, 56 mg/1, adică potrivit art.134 /12 Cod penal, Marin

Ghenadie era în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat, fapt ce întrunește

elementele infracțiunii prevăzute de art.264 /1 alin.(1) din Codul penal, la

examinarea sesizării în baza art.274 CPP al RM, a încălcat prevederile art.13 a

Regulamentului privind modul de testare alcoolscopică și examinare medicală

pentru stabilirea stării de ebrietate și naturii ei, aprobat prin Hotărârea Guvernului

nr.296 din 16 aprilie 2009.

Astfel, s-a indicat că Dimoglo Nicolai cunoscând că accidentul rutier a avut

loc în ziua aceia la orele 06:14, iar cu aparatul ,,Drager”, Marin Ghenadie a fost

testat la orele 07:00, cu scopul ascunderii acestui fapt și cunoscând cu certitudine că

încălcările date vor duce la încetarea procesului penal și eliberarea lui Marin

Ghenadie de răspundere penală, cu dreptul de a deține în continuare permisul de

conducere, folosindu-se de situația de serviciu, ilegal, în mod intenționat a tăinuit

incompetența profesională personală, dorind să evite pornirea urmăririi penale, a

intrat la serviciu după orele 08:00 și tot el la 14 iulie 2014 a întocmit și eliberat

îndreptarea la Spitalul raional central din Comrat pentru determinarea gradului de

ebrietate alcoolică a lui Marin Ghenadie, însă fără prelevarea mostrelor biologice

obligatorii. Mai mult decât atât în îndreptare nu a indicat că Marin Ghenadie a fost

testat cu aparatul ,,Drager”, la fel a fost indicată greșit ora accidentului rutier, fiind

indicată ora 08:16, iar îndreptarea a fost întocmită la 09:40, cu scopul de a se include

în intervalul de timp de 2 ore.

Reclamantul a mai indicat că conform ordonanței de punere sub învinuire s-a

indicat că el la 13 august 2014 a expediat procurorului materialul în privința lui

Marin Ghenadie cu propunerea de a nu porni urmărirea penală. Respectiv la 15

august 2014 a fost emisă ordonanța de refuz în pornirea urmării penale și clasarea

procesului penal.

Astfel, procurorul Lungu Lilian a concluzionat că prin acțiunile ilicite

Dimoglo Nicolai a comis infracțiunea prevăzută de art. 327 alin.(1) Cod penal al RM

– abuzul de serviciu, adică folosirea intenționată de către o persoană publică a

situației de serviciu în alte scopuri personale, dacă aceasta a cauzat daune în proporții

considerabile intereselor publice, precum și infracțiunea prevăzută de art.332

alin.(1) Cod penal al RM – înscrierea de către o persoană publică în documentele

2

oficiale a unor date vădit false, precum și falsificarea unor astfel de documente, dacă

aceste acțiuni au fost săvârșite din interes material sau din interese personale.

Reclamantul a menționat că prin sentința din 16 noiembrie 2017 a Judecătoriei

Comrat a fost achitat din cauza lipsei în acțiunile sale ale elementelor infracțiunii

prevăzute de art.332 alin.(1) și art.327 alin.(1) Cod penal al RM.

Prin decizia din 23 mai 2018 a Curții de Apel Comrat, cererea de apel depusă

de Procurorul Procuraturii Anticorupție, Lungu Lilian a fost respinsă, fiind

menținută sentința din 16 noiembrie 2017 a Judecătoriei Comrat.

Prin decizia din 28 noiembrie 2018 a Curții Supreme de Justiție, recursul

procurorului Procuraturii UTA Găgăuzia a fost respins ca inadmisibil.

Reclamantul a menționat că a fost tras ilegal la răspundere penală, urmărirea

penală și procesul penal au durat mai mult de 3 ani de zile, astfel el în toată această

perioadă nu a avut posibilitatea de a promova în serviciu, de a obține anumite titluri

și a fost într-o stare de incertitudine și stres o perioadă îndelungată de timp, i-a avut

de suferit reputația, prin urmare fiindu-i cauzate suferințe morale.

Astfel, reclamantul în ședința de judecată a solicitat încasarea prejudiciului

moral cauzat prin tragerea ilegală la răspundere penală în mărime de 300000 de lei

și cheltuielilor pentru asistența juridică în mărime de 5000 de lei.

Prin hotărârea din 17 octombrie 2020 a Judecătoriei Comrat (sediul

Vulcănești), cererea de chemare în judecată înaintată de către Dimoglo Nicolai a fost

admisă parțial.

A fost încasat din bugetul statului, prin intermediul Ministerului Justiției al

RM, în beneficiul lui Dimoglo Nicolai prejudiciul moral în mărime de 20 000 de lei

și cheltuielile pentru asistența juridică în mărime de 5000 de lei.

Pentru a decide astfel, prima instanță reținând prevederile art.13 din Legea

nr.1545 din 25 februarie 1998 ,,Cu privire la repararea prejudiciului cauzat prin

acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală ale procuraturii și ale instanțelor

judecătorești”, a conchis că acțiunea este întemeiată și urmează a fi admisă parțial

cu încasarea prejudiciului moral în mărime de 20 000 de lei și cheltuielilor pentru

asistența juridică în mărime de 5000 de lei, deoarece prezența faptei ilicite a

organului de urmărire penală, a fost confirmă prin sentința de achitare, devenită

definită și irevocabilă.

Prin decizia din 17 noiembrie 2021 a Curții de Apel Comrat au fost admise

cererile de apel declarate de către Dimoglo Nicolai, Procuratura Generală a RM,

Ministerul Justiției al RM, casată hotărârea din 17 octombrie 2020 a Judecătoriei

Comrat (sediul Vulcănești), fiind pronunțată o hotărâre nouă prin care acțiunea a fost

admisă parțial.

A fost încasat de la bugetul de stat prin intermediul Ministerului Justiției al

RM în beneficiul lui Dimoglo Nicolai prejudiciul moral în mărime de 50 000 de lei.

A fost încasat de la bugetul de stat, prin intermediul Ministerului Justiției al

3

RM, cheltuielile pentru asistența juridică în mărime de 5000 de lei.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că, având în vedere că durata

urmăririi penale și cercetării judecătorești în privința lui Dimoglo Nicolai a durat

mai mult de 3 ani, iar tragerea ilegală la răspundere penală i-a cauzat suferințe

morale, a conchis că urmează a fi încasată suma de 50 000 de lei cu titlu de prejudiciu

moral, care în opinia instanței de apel este proporțională cu suferințele suportate de

Dimoglo Nicolai în urma acțiunilor ilicite ale organelor de urmărire penală și

procuraturii.

La 26 ianuarie 2022, Procuratura UTA Găgăuzia a contestat cu recurs decizia

din 17 noiembrie 2021 a Curții de Apel Comrat, solicitând casarea acesteia și

hotărârii din 17 octombrie 2020 a Judecătoriei Comrat (sediul Vulcănești) cu

pronunțarea unei noi hotărâri, prin care acțiunea să fie respinsă.

În motivarea recursului a invocat că, atât instanța de apel, cât și prima instanță

au încălcat și aplicat eronat normele de drept material, și anume au interpretat în

mod eronat legea.

La 03 martie 2022, Ministerul Justiției al RM a contestat cu recurs decizia din

17 noiembrie 2021 a Curții de Apel Comrat, solicitând casarea acesteia cu

pronunțarea unei noi hotărâri, prin care acțiunea să fie respinsă ca fiind neîntemeiată.

În motivarea recursului a invocat că instanța de apel a aplicat eronat normele

de drept material. Astfel a indicat că pentru angajarea răspunderii statului pentru

prejudiciul cauzat prin erori judiciare și de urmărire penală, sunt necesare unele

condiții speciale, și anume existența faptei ilicite. Or, la materialele cauzei nu există

nici un act emis de către judecătorul de instrucție sau de către instanța de judecată

prin care acțiunile organelor de urmărire penală, ale procuraturii sau ale instanței de

judecată ar fi fost declarate ilegale.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) al Codului de procedură civilă, recursul

se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Din materialele dosarului rezultă că decizia recurată a fost pronunțată la 17

noiembrie 2021, expediată în adresa părților la 06 ianuarie 2022 (f.d.66, volumul

II) și recepționată conform avizului de recepție de către Procuratura UTA Găgăuzia

la 12 ianuarie 2022 (f.d.71) și de către Ministerul Justiției al RM la 12 ianuarie 2022

(f.d.68, volumul II). Astfel, se constată că recurenții s-au conformat prevederilor

legale și au declarat recursurile împotriva deciziei instanței de apel în termenul

stabilit de lege.

Analizând temeiurile invocate în cererile de recurs în raport cu materialele

cauzei și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursurile declarate

Procuratura UTA Găgăuzia și Ministerul Justiției al RM, inadmisibile, din

considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) al Codului de procedură civilă, părțile și

4

alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de

procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) al Codului de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă. În

conformitate cu art. 440 alin. (1) al Codului de procedură civilă, în cazul în care se

constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3

judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire

cu privire la fondul recursului. Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului

împotriva deciziei curții de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului

XXXVIII al Codului de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul

reține că reieșind din prevederile art. 437 alin.(1) lit. f) al Codului de procedură

civilă, în sarcina recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și

argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică

la aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta

necesitatea considerării recursului ca fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate de Procuratura UTA Găgăuzia și Ministerul

Justiției al RM, nu pot duce la admisibilitatea recursurilor, ori acestea nu pot fi

reținute prin prisma art. 432 al Codului de procedură civilă, în condițiile în care se

insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii circumstanțelor cauzei, în detrimentul

evidențierii ilegalității soluției instanței de apel.

Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursurilor, fiind lipsit de esență,

care evidențiază simplul fapt al dezacordului recurenților cu soluția dată de instanța

de apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare al recursului, având în vedere

faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de

legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict

prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

Or, nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei,

fiind necesară motivarea recursului cu indicarea amănunțită a motivelor de

nelegalitate pe care se întemeiază, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului

înseamnă nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în

apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții,

instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Aderent, recursul nu se poate limita la

o simplă indicare a textelor de lege, condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs

implicând determinarea greșelilor anume imputate instanței de apel, o minimă

argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se

5

bazează. Abordarea recurențilior, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul

acestora cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursurilor nu permit

identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune considerarea acestora ca fiind

admisibile.

Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a

îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este evidențiată

în cererile de recurs declarate de Procuratura UTA Găgăuzia și Ministerul Justiției

al RM.

Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea

considerării recursurilor ca fiind admisibile.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) ale

Codului de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibile recursurile declarate de Procuratura UTA Găgăuzia

și Ministerul Justiției al RM.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Maria Ghervas

Victor Burduh

6