2ra-172/22 — repararea prejudiciului material cauzat în urma gestionării ineficiente și frauduloase a întreprinderii de stat

2ra-172/22 — repararea prejudiciului material cauzat în urma gestionării ineficiente și frauduloase a întreprinderii de stat (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 2ra-172/22

2-12096498-01-2ra-11022022

Prima instanță: Judecătoria Ungheni, sediul Central (jud. M. Stratan)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. M. Anton, A. Panov, I. Secrieru)

DECIZIE

01 iunie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Maria Ghervas

Dumitru Mardari

Victor Burduh

Mariana Pitic

examinând recursul declarat de Paladi Ion,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Agenția „Apele

Moldovei” împotriva lui Paladi Ion, intervenienți accesorii Întreprinderea de Stat

„Stațiunea Tehnologică de Irigare Ungheni” și Centrul Național Anticorupție, cu privire

la repararea prejudiciului material cauzat în urma gestionării ineficiente și frauduloase

a întreprinderii de stat,

împotriva deciziei din 11 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost admis apelul declarat de Agenția „Apele Moldovei” și a fost casată integral

hotărârea din 27 noiembrie 2020 a Judecătoriei Ungheni, sediul Central, fiind emisă o

hotărâre nouă, prin care acțiunea a fost admisă,

constată:

La data de 28 mai 2012, Agenția „Apele Moldovei” a depus cerere de chemare

în judecată împotriva lui Paladi Ion, intervenienți accesorii Întreprinderea de Stat

„Stațiunea Tehnologică de Irigare Ungheni” și Centrul Pentru Combaterea Crimelor

Economice și Corupției (în prezent Centrul Național Anticorupție), cu privire la

repararea prejudiciului material cauzat în urma gestionării ineficiente și frauduloase a

întreprinderii de stat.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, în temeiul Hotărârii Guvernului cu

privire la aprobarea Regulamentului, structurii și statelor de funcții ale Agenției „Apele

Moldovei” nr. 1056 din 15 septembrie 2008, exercită atribuțiile de fondator în

Întreprinderea de Stat „Stațiunea Tehnologică pentru Irigare Ungheni”.

1

A afirmat că la 02 aprilie 2009 a încheiat în calitate de fondator cu Paladi Ion, în

calitate de administrator, contractul nr. 11 prin care ultimul a preluat în administrare

activitatea economico-financiară a Întreprinderii de Stat „Stațiunea Tehnologică pentru

Irigare Ungheni”.

A menționat că potrivit actului reviziei economico-financiare tematice din

10 septembrie 2010 întocmit de Centrul Pentru Combaterea Crimelor Economice și

Corupției la ÎS „STI Ungheni”, în perioada administrării întreprinderii de către fostul

administrator Ion Paladi 13 iulie 1999 – 15 martie 2010, în activitatea întreprinderii au

fost stabilite multiple încălcări de ordin administrativ, economico-financiar și de

gestionare frauduloasă a patrimoniului statului transmis în gestiune operativă, încălcări

rezultate cu cauzarea prejudiciilor de proporții statului.

Reclamanta a notat că revizia economico-financiară tematică a fost efectuată

pentru perioada de activitate 01 ianuarie 2005 – 01 septembrie 2010. Funcția de

conducător al ÎS „STI Ungheni” în perioada 13 iulie 1999 – 15 martie 2010 a deținut-o

Ion Paladi, iar, începând cu 15 martie 2010 până în prezent - Valeriu Jalbă, Stela Sorici

deținând funcția de contabil-șef din 18 februarie 2008 până în prezent.

A declarat că potrivit concluziilor expuse în actul de revizie economico-financiar

tematică, contrar prevederilor Regulamentului privind licitațiile, aprobat prin Hotărârea

Guvernului nr. 1056 din 12 noiembrie 1997, la data de 05 august 2008 prin organizarea

și desfășurarea licitațiilor cu strigare au fost comercializate 3 loturi de active ale

întreprinderii în valoare totală de 128 667 de lei.

Drept urmare, au fost înstrăinate active ale întreprinderii destinate utilizării directe

în procesul de producție și anume: lotul nr. 1 - imobilul stației de pompare a sistemului

de irigare din extravilanul satului Sculeni, r-nul Ungheni, câștigător de drept desemnat

Șontea Artur, preț inițial - 32 000 lei, preț final -37 044 lei; lotul nr. 2 - imobilul stației

de pompare a sistemului de irigare din extravilanul satului Călugăr, r-nul Fălești,

câștigător de drept desemnată Boișteanu Olimpiada, preț inițial - 29 000 lei, preț final -

33 572 lei; lotul nr. 3 - depozitul de carburanți, depozitul de materiale, depozitul de

ciment, depozitul de materiale și clădirea laboratorului, amplasate pe str. Burebista, 19,

or. Ungheni (baza Stațiunii Tehnologice pentru Irigare, or. Ungheni), câștigător de drept

desemnată Boișteanu Olimpiada, preț inițial - 50 000 lei, preț final - 57 881 lei; lotul nr.

5 - unitățile de transport: tractor T-40 și buldozer DT-75, câștigător de drept desemnat

Lupu Constantin, preț inițial - 32 000 lei, preț final - 35 299 lei; lotul nr. 6 - excavatorul

ЭО 3323, câștigător de drept desemnat Pîntea Victor, preț inițial -12 500 lei, preț final

-13 781 lei; lotul nr. 7 - tractor MTZ-80, câștigător de drept desemnat Ghebos Vitalie,

preț inițial - 25 5000 lei, preț final - 27 563 lei; lotul nr. 8 - clădirea băii situată pe

teritoriul ÎS „STI Ungheni”, câștigător de drept desemnată Boișteanu Olimpiada, preț

inițial -12 000 lei, preț final - 13 230 lei.

La fel, reclamanta a invocat că pe parcursul anului 2009, au fost comercializate

active prin organizarea și desfășurarea licitațiilor cu strigare: lotul - atelierul de reparație

al ÎS „STI Ungheni”, câștigător de drept desemnată Tataru Diana, preț inițial -143 000

lei, preț final -189 113 lei.

2

A mai indicat că la 18 februarie 2004 a avut loc licitația bunurilor imobile

sechestrate ale ÎS „STI Ungheni”, fiind vândute la prețul de 94 191 lei: clădirile SP-25,

SP-31,SP-32 și bazinul de retenție (lac de acumulare) de la SP-31.

Agenția „Apele Moldovei” a susținut că, contrar legislației, fostul administrator

Ion Paladi a angajat în funcție, în lipsă de temei, paznici pentru paza bunurilor ce nu

aparțineau întreprinderii, din moment ce au fost înstrăinate prin vânzare-cumpărare la

licitații. Prin urmare, acestor salariați le-a fost achitat salariul în mărime totală de

106 529,24 de lei, prin ce pârâtul a cauzat întreprinderii un prejudiciu în mărimea

respectivă.

A afirmat că activele menționate au fost considerate neargumentat active

neutilizabile în procesul de producție, iar, în unele cazuri (atelierul de reparații)

intenționat s-au creat condiții pentru ca acestea să fie recunoscute drept neutilizabile.

Aceste active, până la înstrăinarea lor, erau destinate utilizării directe în scopul

îndeplinirii atribuțiilor prevăzute în Statut, necesitatea acestora în prezent este

confirmată de angajații întreprinderii. Mai mult ca atât, toate activele specificate au fost

înstrăinate unui cerc restrâns de persoane (inclusiv rude de gradul I și prin afiliere al

fostului administrator Ion Paladi) în condiții de netransparență, fiind astfel urmărite

anumite interese de grup.

Reclamanta a menționat că prin cererea prealabilă nr. 06-04/224 din 26 aprilie

2012, recepționată de pârât la 10 mai 2012, fapt confirmat prin avizul recepție, a solicitat

recuperarea benevolă a prejudiciului. Însă, pârâtul a respins fără temei cererea

prealabilă.

Agenția „Apele Moldovei” consideră că, în calitate de fondator al ÎS „STI

Ungheni” se consideră îndreptățită în contextul legislației în vigoare, să pretindă

încasarea prejudiciilor cauzate statului, în cuantumul sumelor menționate în actul de

control.

A invocat că totalitatea circumstanțelor relatate în ansamblul lor, raportate la

legislația în vigoare, denotă atitudinea vădit tendențioasă și iresponsabilă a fostului

administrator al ÎS „STI Ungheni”, Ion Paladi, admisă în procesul gestionării

întreprinderii în perioada exercitării atribuțiilor ce i-au revenit potrivit legislației,

statutului întreprinderii și contractului de administrare a întreprinderii, încheiat cu

fondatorul și respectiv, cauzarea prejudiciilor materiale întreprinderii, confirmate de

organul de control.

Reclamanta a solicitat încasarea din contul lui Paladi Ion în beneficiul ÎS „STI

Ungheni” a următoarelor sume:106 592,24 lei - plăți admise nejustificat la remunerarea

salariaților noi angajați după înstrăinarea SP-31, 14 489,74 lei - decontarea nelegitimă

a motorinei pentru pretinsa funcționare a excavatorului MZ 30 2621 și care de fapt nu

a funcționat; 9121 lei - cheltuieli incluse nelegitim în procesele-verbale de recepție a

lucrărilor de reparații la SP-27 efectuate de SRL „Fintex” în anul 2009, 4757 lei -

valoarea printer/ fax/copii/ scanner MFC-580; 2623,22 lei - valoarea a 2 telefoane,

5814 lei - lipsa a 19,38 m.p. țeavă PE, caracterizate drept prejudicii materiale cauzate

întreprinderii, în rezultatul gestionării frauduloase.

3

Prin încheierea din 21 iunie 2013 a Judecătoriei Ungheni, procesul a fost

suspendat până la rămânerea irevocabilă a sentinței pe cauza penală de învinuire a lui

Paladi Ion de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 191 alin. (2) lit. c), 329 alin. (2)

lit. b) din Codul penal.

Prin încheierea din 31 iulie 2019 a Judecătoriei Ungheni, sediul Central, procesul

a fost reluat.

Prin încheierea din 14 februarie 2020 a Judecătoriei Ungheni, sediul Central,

procesul a fost suspendat până la rămânerea irevocabilă a sentinței pe cauza penală de

învinuire a lui Paladi Ion de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 191 alin. (2) lit.

c), 329 alin. (2) lit. b) din Codul penal. Însă, prin decizia din 02 iulie 2020 a Curții de

Apel Chișinău, încheierea din 14 februarie 2020 a fost casată, cu remiterea cauzei spre

examinare în fond, în aceeași instanță de judecată, în același complet de judecată.

Prin hotărârea din 27 noiembrie 2020 a Judecătoriei Ungheni, sediul Central,

acțiunea depusă de Agenția „Apele Moldovei” a fost respinsă.

La data de 23 decembrie 2020, Agenția „Apele Moldovei” a declarat apel

împotriva hotărârii din 27 noiembrie 2020 a Judecătoriei Ungheni, sediul Central,

solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a hotărârii și emiterea unei noi hotărâri,

prin care acțiunea să fie admisă integral.

Prin decizia din 11 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul

declarat de Agenția „Apele Moldovei” și a fost casată integral hotărârea din

27 noiembrie 2020 a Judecătoriei Ungheni, sediul Central, fiind emisă o hotărâre nouă,

prin care acțiunea a fost admisă și s-a încasat din contul lui Paladi Ion în beneficiul

Agenției „Apele Moldovei” suma de 143 397,2 lei, cu titlu de prejudiciu material cauzat

urmare a gestionării ineficiente și frauduloase a întreprinderii de stat. Totodată, s-a

încasat din contul lui Paladi Ion în beneficiul statului suma de 4301,91 lei, taxa de stat

care urma a fi achitată în prima instanță și suma de 3226,43 lei, taxa de stat care urma

a fi achitată în instanța de apel.

La data de 05 ianuarie 2022, Paladi Ion a declarat recurs împotriva deciziei

instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței

de apel și pronunțarea unei hotărâri noi, prin care acțiunea să fie respinsă ca

neîntemeiată și tardivă.

În motivarea recursului s-a invocat că instanța de apel nu a aplicat legea care

trebuie să fie aplicată, a interpretat în mod eronat legea și a apreciat arbitrar probele.

Recurentul a indicat că raporturile dintre fondator și dânsul, ca administrator al

întreprinderii de stat, materializate prin contractul nr. 11 din 02 aprilie 2009, sunt

raporturi juridice de muncă dintre angajator și salariat, fiind reglementate de prevederile

Codului muncii. Prin urmare, la înaintarea prezentei acțiunii, Agenția „Apel Moldovei”

urma să respecte prevederile art. 344 alin. (4) din Codul muncii, care stabilesc că în caz

de apariție a divergențelor privind modul de reparare a prejudiciului material, părțile

sunt în drept să se adreseze în instanța de judecată în termen de un an din ziua constatării

mărimii prejudiciului. Astfel, aplicabil în speță este art. 344 alin. (4) din Codul muncii,

care este o normă specială, pe când art. 267 alin. (1) din Codul civil, invocat de instanța

de apel, este o normă generală.

4

Ion Paladi a menționat că intimata cu rea-credință a tăinuit în instanța de apel

faptul că prin ordonanța din 31 martie 2021 a procurorului în Procuratura Anticorupție

Lilia Selevestru, dânsul a fost scos de sub urmărirea penală, pe motiv că fapta nu

întrunește elementele infracțiunilor prevăzute de art. 191 alin. (2) lit. c), 329 alin. (2)

lit. b) din Codul penal, cu clasarea procesului penal. În ordonanță este detaliat

argumentată nevinovăția lui în pricinuirea unor pagube materiale Agenției „Apele

Moldovei”.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 11 noiembrie

2021.

Decizia motivată a instanței de apel a fost expediată la 21 decembrie 2021 la

adresa poștală a lui Paladi Ion și la adresa electronică a avocatului Lupu Vasile (f.d. 53,

volumul II).

Astfel, recursul, declarat la 05 ianuarie 2022, este în termen.

La data de 11 februarie 2022, copia recursului a fost expediată în adresa

intimaților Agenția „Apele Moldovei”, ÎS „Stațiunea Tehnologică de Irigare Ungheni”

și Centrul Național Anticorupție (f.d. 88, 90-92, volumul II), cu înștiințarea despre

depunerea referinței.

Referințe nu au fost depuse.

În conformitate cu art. 440 alin. (2) din Codul de procedură civilă, completul din

3 judecători prin încheierea din 04 mai 2022 a considerat recursul admisibil și a dispus

examinarea fondului de un complet din 5 judecători.

În conformitate cu art. 444 din Codul de procedură civilă, recursul se examinează

fără înștiințarea participanților la proces.

Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în recursul

declarat, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi admis, cu casarea deciziei

instanței de apel și trimiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, din

următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă, instanța

de recurs, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral

decizia instanței de apel și să trimită cauza spre rejudecare în instanța de apel o singură

dată dacă eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

În conformitate cu art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, săvârșirea altor

încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar

în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a

cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Din suportul probator prezent la materialele cauzei rezultă că la 02 aprilie 2009,

Agenția „Apele Moldovei”, în calitate de fondator și Paladi Ion, în calitate de

5

administrator, au încheiat contractul nr. 11, prin care ultimul s-a obligat să conducă

activitatea economico-financiară curentă a ÎS „Stațiunea Tehnologică pentru Irigare

Ungheni” (f.d. 9-12 volumul I). Termenul de valabilitate a contractului a fost stabilit de

la 02 aprilie 2009 până la 01 aprilie 2014.

În baza autorizației nr. 384 din 01 septembrie 2010, în perioada 01 septembrie

2010 – 10 septembrie 2010, Centrul Pentru Combaterea Crimelor Economice și

Corupției a efectuat revizia economico-financiară tematică a activității ÎS „Stațiunea

Tehnologică pentru Irigare Ungheni” penru perioada 01 ianuarie 2005 – 01 septembrie

2010.

La 10 septembrie 2010, Centrul Pentru Combaterea Crimelor Economice și

Corupției a întocmit Actul reviziei economico-financiare tematice (f.d. 15-24,

volumul I), potrivit căruia în perioada administrării întreprinderii de stat de către fostul

administrator Ion Paladi, 13 iulie 1999 – 15 martie 2010, în activitatea întreprinderii au

fost stabilite multiple încălcări de ordin administrativ, economico-financiar și de

gestionare frauduloasă a patrimoniului statului transmis în gestiune operativă, încălcări

rezultate cu cauzarea prejudiciilor de proporții statului.

Astfel, din conținutul Actului reviziei economico-financiare tematice se atestă că

în perioada supusă controlului, persoanele cu funcții de răspundere au fost: conducători

- Ion Paladi, în perioada 13 iulie 1999 – 15 martie 2010 și Valeriu Jalbă începând cu 15

martie 010 și până în prezent, iar în funcție de contabil-șef Stela Sorici, începând cu

18 februarie 2008 până în prezent.

În procesul verificării înstrăinării mijloacelor fixe ale ÎS „Stațiunea Tehnologică

pentru Irigare Ungheni” s-a constatat că în perioada anilor 2008-2009 au fost organizate

mai multe licitații „cu strigare” privind comercializarea activelor neutilizate în procesul

tehnologic al întreprinderii.

La data de 05 august 2008 a fost organizată licitația „cu strigare”, în cadrul căreia

au fost comercializate 3 loturi de active în valoare totală de 128 677 lei, inclusiv:

satului Sculeni, r-nul Ungheni, câștigător de drept desemnat Șontea Artur, preț inițial -

32 000 lei, preț final -37 044 lei.

satului Călugăr, r-nul Fălești, câștigător de drept desemnată Boișteanu Olimpiada, preț

inițial - 29 000 lei, preț final - 33 572 lei.

și clădirea laboratorului, amplasate pe str. Burebista, 19, or. Ungheni (baza Stațiunii

Tehnologice pentru Irigare, or. Ungheni), câștigător de drept desemnată Boișteanu

Olimpiada, preț inițial - 50 000 lei, preț final - 57 881 lei.

drept desemnat Lupu Constantin, preț inițial - 32 000 lei, preț final - 35 299 lei.

preț inițial -12 500 lei, preț final -13 781 lei.

inițial -25 000 lei, preț final - 27 563 lei.

6

drept desemnată Boișteanu Olimpiada, preț inițial -12 000 lei, preț final -13 230 lei.

La fel, s-a constatat că pe parcursul anului 2009, au fost comercializate active prin

organizarea și desfășurarea licitațiilor cu strigare: Lot - atelierul de reparație al ÎS „STI

Ungheni”, câștigător de drept desemnată Tataru Diana, preț inițial -143 000 lei, preț

final -189 113 lei. Iar, la 18 februarie 2004 a avut loc licitația bunurilor imobile

sechestrate ale ÎS „STI Ungheni”, fiind vândute la prețul de 94 191 lei clădirile SP -25,

SP-31, SP-32, bazinul de retenție (lac de acumulare) de la SP-31.

Totodată, Centrul Pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției a stabilit

că, contrar legislației, fostul administrator Ion Paladi a angajat în funcție, în lipsă de

temei, paznici pentru paza bunurilor ce nu aparțineau întreprinderii, din moment ce au

fost înstrăinate prin vânzare-cumpărare la licitații. Prin urmare, acestor salariați le-a fost

achitat salariul în mărime totală de 106 529,24 lei, cauzând astfel întreprinderii

prejudiciu.

De asemenea, organul de control, analizând structura cheltuielilor de motorină

pentru unitățile de transport aflate la bilanțul ÎS „Stațiunea Tehnologică pentru Irigare

Ungheni”, a depistat că în perioada anilor 2008-2099 ponderea cea mai mare în

consumul de combustibil (motorină) a fost repartizată pentru funcționarea excavatorului

MZ-ЭО 2621, anul 1989. Conform datelor evidenței contabile, în perioada menționată,

pentru acest excavator au fost decontate 1625 l de motorină în sumă totală de 14 489,74

lei. Însă, potrivit explicațiilor angajaților întreprinderii, unitatea de transport respectivă,

în perioada indicată, nu a fost utilizată, excepție făcând câteva ore pe an.

Înaintând prezenta acțiune, Agenția „Apele Moldovei” a solicitat încasarea din

contul lui Paladi Ion în beneficiul ÎS „STI Ungheni” a următoarelor sume cu titlu de

prejudiciu material cauzate întreprinderii, în rezultatul gestionării frauduloase:

106 592,24 lei - plăți admise nejustificat la remunerarea salariaților noi angajați după

înstrăinarea SP-31, 14 489,74 lei - decontarea nelegitimă a motorinei pentru pretinsa

funcționare a excavatorului MZ-ЭО 2621și care de fapt nu a funcționat; 9121 lei -

cheltuieli incluse nelegitim în procesele-verbale de recepție a lucrărilor de reparații la

SP-27 efectuate de SRL „Fintex” în anul 2009, 4757 lei - valoarea printer/ fax/copii/

scanner MFC-580; 2623,22 lei - valoarea a 2 telefoane, 5814 lei - lipsa a 19,38 m.p.

țeavă PE.

Prima instanță, fiind învestită cu examinarea prezentei cauze, a ajuns la concluzia

netemeiniciei acțiunii și a respins-o integral.

Instanța de fond a ajuns la concluzia că nu a fost demonstrat delictul invocat de

reclamantă printr-o sentință judecătorească irevocabilă, vinovăția lui Paladi Ion nefiind

dovedită prin actul reviziei economico-financiare tematice din 10 septembrie 2010 și

ordonanța de punere sub învinuire din 27 martie 2015.

Totodată, instanța a conchis că acțiunea cu privire la repararea prejudiciului

material a fost depusă cu omiterea termenului de prescripție de un an din ziua constatării

mărimii prejudiciului, prevăzut de art. 344 alin. (4) din Codul muncii.

7

Instanța de apel, fiind învestită cu judecarea apelului declarat de Agenția „Apele

Moldovei”, a ajuns la concluzia temeiniciei acestuia și a casat integral hotărârea primei

instanțe, pronunțând o nouă hotărâre, prin care acțiunea a fost admisă și s-a încasat din

contul lui Paladi Ion în beneficiul Agenției „Apele Moldovei” suma de 143 397,2 lei,

cu titlu de prejudiciu material cauzat urmare a gestionării ineficiente și frauduloase a

întreprinderii de stat. Totodată, s-a încasat din contul lui Paladi Ion în beneficiul statului

suma de 4301,91 lei, taxa de stat care urma a fi achitată în prima instanță și suma de

3226,43 lei, taxa de stat care urma a fi achitată în instanța de apel.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut ca fiind greșită soluția instanței

de fond cu privire la omiterea termenului de prescripție la înaintarea acțiunii, prevăzut

de art. 344 alin. (4) din Codul muncii, deoarece obiectul litigiului în speță constituie

recuperarea prejudiciului material cauzat urmare a gestionării ineficiente și frauduloase

a întreprinderii de stat. Astfel, Agenția „Apele Moldovei” a aflat despre prejudiciul

imputat lui Paladi Ion din actul reviziei economico-financiare tematice din 10

septembrie 2010, iar acțiunea a fost înaintată la 28 mai 2012, în interiorul termenului

de 3 ani, prevăzut de art. 267 alin. (1) din Codul civil (în redacția în vigoare la data

adresării în instanța de judecată).

Cu referire la fondul cauzei, instanța de apel a indicat că, cauzarea prejudiciului

de către Paladi Ion întreprinderii de stat pe care a gestionat-o, se demonstrează prin actul

reviziei economico-financiare tematice din 10 septembrie 2010, întocmit în rezultatul

controlului efectuat de Centrul Pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție, analizând materialele anexate la dosar, în coraport cu legislația în vigoare ce

guvernează raportul litigios, consideră că instanța de apel a examinat superficial

circumstanțele importante pentru soluționarea justă a cauzei.

În conformitate cu 238 alin. (2) din Codul de procedură civilă, completul de

judecată deliberează, sub conducerea președintelui ședinței, toate problemele prevăzute

de lege care urmează să fie soluționate, apreciază probele, determină circumstanțele și

caracterul raportului juridic dintre părți, legea aplicabilă soluționării cauzei și admiterea

acțiunii. Fiecare problemă urmează să fie pusă astfel încât să se poată da un răspuns

afirmativ sau negativ.

Conform art. 239 din Codul de procedură civilă, hotărârea judecătorească trebuie

să fie legală și întemeiată. Instanța își întemeiază hotărârea numai pe circumstanțele

constatate nemijlocit de instanță și pe probele cercetate în ședință de judecată.

În conformitate cu art. 240 alin. (1) din Codul de procedură civilă, la deliberarea

hotărîrii, instanța judecătorească apreciază probele, determină circumstanțele care au

importanță pentru soluționarea cauzelor, care au fost sau nu stabilite, caracterul

raportului juridic dintre părți, legea aplicabilă soluționării cauzei și admisibilitatea

acțiunii.

Potrivit art. 241 alin. (5) din Codul de procedură civilă, în motivare se indică:

circumstanțele cauzei, constatate de instanță, probele pe care se întemeiază concluziile

ei privitoare la aceste circumstanțe, argumentele invocate de instanță la respingerea

unor probe, legile de care s-a călăuzit instanța.

8

Conform art. 373 alin. (1), (2) și (5) din Codul de procedură civilă, instanța de apel

verifică, în limitele cererii de apel, ale referințelor și obiecțiilor înaintate, legalitatea și

temeinicia hotărârii atacate în ceea ce privește constatarea circumstanțelor de fapt și

aplicarea legii în primă instanță. În limitele apelului, instanța de apel verifică

circumstanțele și raporturile juridice stabilite în hotărîrea primei instanțe, precum și cele

care nu au fost stabilite, dar care au importanță pentru soluționarea cauzei, apreciază

probele din dosar și cele prezentate suplimentar în instanță de apel de către participanții

la proces. Instanța de apel este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate

în apel.

Prevederile legale enunțate în mod expres obligă instanța de apel să verifice

circumstanțele și raporturile juridice stabilite în hotărârea primei instanțe, limitele

apelului și să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Hotărârea este întemeiată, dacă în ea sunt expuse toate circumstanțele care au

importanță la soluționarea cauzei și care au fost verificate în ședința de judecată

multilateral, complet și au fost elucidate probele privind circumstanțele constatate ale

cauzei.

Respectiv, conform jurisprudenței CtEDO instanța de apel, potrivit regulilor unui

proces echitabil pornind de la aprecierea rolului determinant al concluziilor sale, are

obligația să examineze efectiv problemele esențiale care îi sunt supuse aprecierii și să

nu se limiteze doar la însușirea motivelor și concluziilor date de instanța inferioară

(Hirro Balani c. Spaniei, nr.18064/91 din 19 decembrie 1994 §27; Georgiadis c. Greciei

nr.21522/93 din 29 mai 1997 §43).

Reieșind din limitele judecării apelului consfințite în normele enunțate, instanța

de recurs constată că instanța de apel, adoptând soluția pe caz, nu a elucidat toate

circumstanțele esențiale ale cauzei, fapt ce a dus la adoptarea unei soluții pripite și

nemotivate.

În decizia contestată, instanța de apel a indicat că, cauzarea prejudiciului în

mărime de 143 397,2 lei de către Paladi Ion întreprinderii de stat pe care a gestionat-o,

se demonstrează prin actul reviziei economico-financiare tematice din 10 septembrie

2010, întocmit în rezultatul controlului efectuat de Centrul Pentru Combaterea Crimelor

Economice și Corupției.

Însă, după cum a fost constatat supra, prin actul reviziei economico-financiare

tematice din 10 septembrie 2010, Centrul Pentru Combaterea Crimelor Economice și

Corupției a stabilit cauzarea de către Paladi Ion a prejudiciului în mărime de 106 529,24

lei, cu titlu de salariu achitat pentru paza bunurilor înstrăinate și a sumei de 14 489,74

lei, decontată nejustificat pentru combustibil unei unități de transport care de fapt nu a

funcționat.

Astfel, instanța de apel, bazându-se doar pe actul reviziei, nu a motivat soluția de

încasare a celorlalte sume solicitate de către Agenția „Apele Moldovei” și anume, a

sumei de 9121 lei cu titlu de cheltuieli incluse nelegitim în procesele-verbale de recepție

a lucrărilor de reparații la SP-27 efectuate de SRL „Fintex” în anul 2009, 4757 lei -

valoarea printer/ fax/copii/ scanner MFC-580; 2623,22 lei - valoarea a 2 telefoane și

5814 lei – costul a 19,38 m.p. țeavă PE.

9

Instanța de recurs relevă că, cele descrise incontestabil indică la o examinare

superficială a cauzei de către instanța de apel, fără a intra în esența litigiului apărut în

speță.

Totodată, în decizie, Curtea de Apel Chișinău a menționat că, deși până în prezent,

în privința lui Paladi Ion nu a fost emisă o soluție pe marginea cauzei penale, totuși,

acest fapt nu îl exonerează de obligația de a repara prejudicial material cauzat

întreprinderii de stat.

Analizând materialele cauzei, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție constată că la 13 decembrie 2011 de

către SUP CPR Ungheni a fost pornită cauza penală nr. 2011360708 pe indicii

infracțiunii prevăzute de art. 191 alin. (2) lit. c) din Codul penal, pe faptul că în perioada

anilor 2006-2010 administratorul ÎS „STI Ungheni”, Paladi Ion, folosindu-se de situația

de serviciu, a însușit ilegal un printer de model MFC 580 la prețul de 4757 lei, un ceainic

electric la prețul de 2347,15 lei și un telefon mobil de model „Nokia 6303” la prețul de

2347,15 lei, cauzând un prejudiciu material în sumă de 7225 lei.

La 30 septembrie 2011 de către SUP CPR Ungheni a fost pornită cauza penală nr.

2011360556 pe indicii infracțiunii prevăzute de art. 329 alin. (2) lit. b) din Codul penal,

pe faptul că în perioada 01 ianuarie 2008 – 01 august 2011, în urma îndeplinirii

necorespunzătoare de către factorii de decizie ai ÎS „STI Ungheni” a obligațiilor de

serviciu, în urma unei atitudini neglijente și neconștiincioase față de ele, intereselor

publice au fost cauzate daune materiale în sumă de 275,9 mii lei.

La 28 septembrie 2012 cauzele penale au fost conexate.

Prin încheierea din 21 iunie 2013 a Judecătoriei Ungheni, procesul în prezenta

cauză civilă a fost suspendat până la rămânerea irevocabilă a sentinței pe cauza penală

de învinuire a lui Paladi Ion de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 191 alin. (2)

lit. c), 329 alin. (2) lit. b) din Codul penal (f.d. 111, volumul I).

La 27 martie 2015, prin ordonanța procurorului în Procuratura Anticorupție,

Eugen Balan, Ion Paladi a fost pus sub învinuire de comiterea infracțiunilor prevăzute

de art. 329 alin. (2) și 191 alin. (2) lit. c) din Codul penal (f.d. 173, volumul I).

Prin încheierea din 31 iulie 2019 a Judecătoriei Ungheni, sediul Central, procesul

a fost reluat (f.d. 123-125, volumul I).

Ulterior, prin încheierea din 14 februarie 2020 a Judecătoriei Ungheni, sediul

Central, procesul a fost suspendat până la rămânerea irevocabilă a sentinței pe cauza

penală de învinuire a lui Paladi Ion de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 191

alin. (2) lit. c), 329 alin. (2) lit. b) din Codul penal (f.d. 177-178, volumul I).

Însă, prin decizia din 02 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău, încheierea din

14 februarie 2020 a fost casată, cu remiterea cauzei spre examinare în fond, în aceeași

instanță de judecată, în același complet de judecată (f.d. 195-199, volumul I).

Astfel, instanțele ierarhic inferioare au judecat cauză fără a avea o soluție

definitivă și irevocabilă pe cauza penală pornită în privința lui Ion Paladi.

La prezenta cerere de recurs, Ion Paladi a prezentat ordonanța din 31 martie 2021

a procurorului în Procuratura Anticorupție Lilia Selevestru, prin care s-a dispus

scoaterea de sub urmărire penală a recurentului, pe motiv că fapta nu întrunește

10

elementele infracțiunilor prevăzute de art. 191 alin. (2) lit. c), 329 alin. (2) din Codul

penal, cu clasarea procesului penal (f.d. 69-75, volumul II).

Recurentul a invocat că în această ordonanță este detaliat argumentată

nevinovăția lui în pricinuirea pagubelor materiale solicitate de Agenția „Apele

Moldovei” prin prezenta acțiune.

În conformitate cu art. 442 alin. (1) din Codul de procedură civilă, judecând

recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate

în recurs și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărîrii atacate, fără a

administra noi dovezi.

Având în vedere norma citată, instanța de recurs se află în imposibilitate de a se

expune asupra argumentelor invocate în recurs de către Paladi Ion privind nevinovăția

sa în cauzarea prejudiciului material, or, instanța nu este în drept să se expusă asupra

ordonanței din 31 martie 2021 a procurorului în Procuratura Anticorupție Lilia

Selevestru, anexată la cererea de recurs.

Aceasta va fi obiectul examinării în instanța de apel, în urma rejudecării cererii de

apel.

Totodată, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție constată că instanța de apel, contrar prevederilor art. 240 alin. (3)

din Codul de procedură civilă, a emis decizia cu depășirea limitelor pretențiilor înaintate

de reclamant.

Or, prin cererea de chemare în judecată, Agenția „Apele Moldovei” a solicitat

încasarea sumelor cu titlu de prejudiciul material cauzat în urma gestionării ineficiente

și frauduloase a întreprinderii de stat, din contul lui Paladi Ion în beneficiul ÎS „STI

Ungheni”, al cărei fondator este, însă, instanța de apel a încasat suma de 143 397,2 în

beneficiul Agenției „Apele Moldovei”, contrar solicitărilor din acțiune.

Instanța de recurs conchide că circumstanțele enunțate indică incontestabil la

încălcarea de către instanța de apel a normelor de drept procedural, precum și la

examinarea superficială atât a apelului, cât și a cauzei deduse judecării, circumstanțele

constatate fiind apreciate drept o eroare judiciară, care nu poate fi corectată de către

instanța de recurs la examinarea cauzei în ordine de recurs.

Actul judecătoresc trebuie să corespundă tuturor normelor de drept, să fie clar,

înțeles de părțile implicate în litigiu și să răspundă în mod sigur și expres la toate cererile

și obiecțiile formulate de către părți (principiul nr. 6 al Recomandării nr. R (84)5 privind

principiile de procedură civilă menite pentru ameliorarea funcționării justiției, adoptată

la 28 februarie 1984 de Comitetul Miniștrilor al Consiliului Europei).

Se accentuează că dreptul la un proces echitabil, garantat de art. 6 din Convenția

europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, prezumă

dreptul la о hotărâre și decizie motivate. Motivarea este о parte a hotărârii în care

instanța judecătorească în mod obligatoriu își expune concluziile formulate în privința

cauzei deferite spre soluționare.

Potrivit unei jurisprudențe constante degajate de Curtea Europeană a Drepturilor

Omului, pronunțarea de către instanțele judecătorești a unor hotărâri motivate constituie

una dintre garanțiile dreptului fundamental la un proces echitabil și acesta presupune

11

obligațiunea instanței judecătorești de a se expune în hotărâri asupra tuturor cerințelor

acțiunii, precum și argumentelor invocate de către părți întru, respectiv, admiterea sau

respingerea acestora (speța Garcia Ruiz c. Spaniei, hotărârea din 21 ianuarie 1999).

Însă, la caz, instanța de apel nu și-a executat în deplină măsură obligația legală

de a motiva hotărârea luată, circumstanțele constatate fiind apreciate drept o eroare

judiciară.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că decizia pronunțată nu

satisface standardele procedurale ale legalității și temeiniciei unui act judecătoresc,

omisiune care nu poate fi corectată de către instanța de recurs la examinarea cauzei în

ordine de recurs, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul, a casa integral decizia

instanței de apel și a trimite cauza spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt

complet de judecată.

La rejudecare, instanța de apel urmează să țină cont de cele menționate și

reexaminând cauza, să emită o decizie legală și întemeiată, respectând dreptul garantat

al părților la un proces echitabil.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

decide:

Se admite recursul declarat de Paladi Ion.

Se casează integral decizia din 11 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, în

cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Agenția „Apele Moldovei”

împotriva lui Paladi Ion, intervenienți accesorii Întreprinderea de Stat „Stațiunea

Tehnologică de Irigare Ungheni” și Centrul Național Anticorupție, cu privire la

repararea prejudiciului material cauzat în urma gestionării ineficiente și frauduloase a

întreprinderii de stat, cu trimiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău,

în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Maria Ghervas

Dumitru Mardari

Victor Burduh

Mariana Pitic

12