2ra-172/22 — repararea prejudiciului material cauzat în urma gestionării ineficiente și frauduloase a întreprinderii de stat

Lotul nr.1 - imobilul stației de pompare a sistemului de irigare din extravilanul satului Sculeni, r-nul Ungheni, câștigător de drept desemnat Șontea Artur, preț inițial - 32 000 lei, preț final -37 044 lei.

Lotul nr. 2 - imobilul stației de pompare a sistemului de irigare din extravilanul satului Călugăr, r-nul Fălești, câștigător de drept desemnată Boișteanu Olimpiada, preț inițial - 29 000 lei, preț final - 33 572 lei.

Lotul nr. 3 - depozitul de carburanți, depozitul de ciment, depozitul de materiale și clădirea laboratorului, amplasate pe str. Burebista, 19, or. Ungheni (baza Stațiunii Tehnologice pentru Irigare, or. Ungheni), câștigător de drept desemnată Boișteanu Olimpiada, preț inițial - 50 000 lei, preț final - 57 881 lei.

Lotul nr. 5 - unitățile de transport: tractor T-40, buldozer DT-75, câștigător de drept desemnat Lupu Constantin, preț inițial - 32 000 lei, preț final - 35 299 lei.

Lotul nr. 6 - excavatorul ЭО 3323, câștigător de drept desemnat Pîntea Victor, preț inițial -12 500 lei, preț final -13 781 lei.

Lotul nr. 7 – tractor MTZ-80, câștigător de drept desemnat Ghebos Vitalie, preț inițial -25 000 lei, preț final - 27 563 lei. 6

Lotul nr. 8 - clădirea băii situată pe teritoriul Î.S. „STI Ungheni”, câștigător de drept desemnată Boișteanu Olimpiada, preț inițial -12 000 lei, preț final -13 230 lei. La fel, s-a constatat că pe parcursul anului 2009, au fost comercializate active prin organizarea și desfășurarea licitațiilor cu strigare: Lot - atelierul de reparație al ÎS „STI Ungheni”, câștigător de drept desemnată Tataru Diana, preț inițial -143 000 lei, preț final -189 113 lei. Iar, la 18 februarie 2004 a avut loc licitația bunurilor imobile sechestrate ale ÎS „STI Ungheni”, fiind vândute la prețul de 94 191 lei clădirile SP -25, SP-31, SP-32, bazinul de retenție (lac de acumulare) de la SP-31. Totodată, Centrul Pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției a stabilit că, contrar legislației, fostul administrator Ion Paladi a angajat în funcție, în lipsă de temei, paznici pentru paza bunurilor ce nu aparțineau întreprinderii, din moment ce au fost înstrăinate prin vânzare-cumpărare la licitații. Prin urmare, acestor salariați le-a fost achitat salariul în mărime totală de 106 529,24 lei, cauzând astfel întreprinderii prejudiciu. De asemenea, organul de control, analizând structura cheltuielilor de motorină pentru unitățile de transport aflate la bilanțul ÎS „Stațiunea Tehnologică pentru Irigare Ungheni”, a depistat că în perioada anilor 2008-2099 ponderea cea mai mare în consumul de combustibil (motorină) a fost repartizată pentru funcționarea excavatorului MZ-ЭО 2621, anul 1989. Conform datelor evidenței contabile, în perioada menționată, pentru acest excavator au fost decontate 1625 l de motorină în sumă totală de 14 489,74 lei. Însă, potrivit explicațiilor angajaților întreprinderii, unitatea de transport respectivă, în perioada indicată, nu a fost utilizată, excepție făcând câteva ore pe an. Înaintând prezenta acțiune, Agenția „Apele Moldovei” a solicitat încasarea din contul lui Paladi Ion în beneficiul ÎS „STI Ungheni” a următoarelor sume cu titlu de prejudiciu material cauzate întreprinderii, în rezultatul gestionării frauduloase: 106 592,24 lei - plăți admise nejustificat la remunerarea salariaților noi angajați după înstrăinarea SP-31, 14 489,74 lei - decontarea nelegitimă a motorinei pentru pretinsa funcționare a excavatorului MZ-ЭО 2621și care de fapt nu a funcționat; 9121 lei - cheltuieli incluse nelegitim în procesele-verbale de recepție a lucrărilor de reparații la SP-27 efectuate de SRL „Fintex” în anul 2009, 4757 lei - valoarea printer/ fax/copii/ scanner MFC-580; 2623,22 lei - valoarea a 2 telefoane, 5814 lei - lipsa a 19,38 m.p. țeavă PE. Prima instanță, fiind învestită cu examinarea prezentei cauze, a ajuns la concluzia netemeiniciei acțiunii și a respins-o integral. Instanța de fond a ajuns la concluzia că nu a fost demonstrat delictul invocat de reclamantă printr-o sentință judecătorească irevocabilă, vinovăția lui Paladi Ion nefiind dovedită prin actul reviziei economico-financiare tematice din 10 septembrie 2010 și ordonanța de punere sub învinuire din 27 martie 2015. Totodată, instanța a conchis că acțiunea cu privire la repararea prejudiciului material a fost depusă cu omiterea termenului de prescripție de un an din ziua constatării mărimii prejudiciului, prevăzut de art. 344 alin. (4) din Codul muncii. 7 Instanța de apel, fiind învestită cu judecarea apelului declarat de Agenția „Apele Moldovei”, a ajuns la concluzia temeiniciei acestuia și a casat integral hotărârea primei instanțe, pronunțând o nouă hotărâre, prin care acțiunea a fost admisă și s-a încasat din contul lui Paladi Ion în beneficiul Agenției „Apele Moldovei” suma de 143 397,2 lei, cu titlu de prejudiciu material cauzat urmare a gestionării ineficiente și frauduloase a întreprinderii de stat. Totodată, s-a încasat din contul lui Paladi Ion în beneficiul statului suma de 4301,91 lei, taxa de stat care urma a fi achitată în prima instanță și suma de 3226,43 lei, taxa de stat care urma a fi achitată în instanța de apel. Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut ca fiind greșită soluția instanței de fond cu privire la omiterea termenului de prescripție la înaintarea acțiunii, prevăzut de art. 344 alin. (4) din Codul muncii, deoarece obiectul litigiului în speță constituie recuperarea prejudiciului material cauzat urmare a gestionării ineficiente și frauduloase a întreprinderii de stat. Astfel, Agenția „Apele Moldovei” a aflat despre prejudiciul imputat lui Paladi Ion din actul reviziei economico-financiare tematice din 10 septembrie 2010, iar acțiunea a fost înaintată la 28 mai 2012, în interiorul termenului de 3 ani, prevăzut de art. 267 alin. (1) din Codul civil (în redacția în vigoare la data adresării în instanța de judecată). Cu referire la fondul cauzei, instanța de apel a indicat că, cauzarea prejudiciului de către Paladi Ion întreprinderii de stat pe care a gestionat-o, se demonstrează prin actul reviziei economico-financiare tematice din 10 septembrie 2010, întocmit în rezultatul controlului efectuat de Centrul Pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției. Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, analizând materialele anexate la dosar, în coraport cu legislația în vigoare ce guvernează raportul litigios, consideră că instanța de apel a examinat superficial circumstanțele importante pentru soluționarea justă a cauzei. În conformitate cu 238 alin. (2) din Codul de procedură civilă, completul de judecată deliberează, sub conducerea președintelui ședinței, toate problemele prevăzute de lege care urmează să fie soluționate, apreciază probele, determină circumstanțele și caracterul raportului juridic dintre părți, legea aplicabilă soluționării cauzei și admiterea acțiunii. Fiecare problemă urmează să fie pusă astfel încât să se poată da un răspuns afirmativ sau negativ. Conform art. 239 din Codul de procedură civilă, hotărârea judecătorească trebuie să fie legală și întemeiată. Instanța își întemeiază hotărârea numai pe circumstanțele constatate nemijlocit de instanță și pe probele cercetate în ședință de judecată. În conformitate cu art. 240 alin. (1) din Codul de procedură civilă, la deliberarea hotărîrii, instanța judecătorească apreciază probele, determină circumstanțele care au importanță pentru soluționarea cauzelor, care au fost sau nu stabilite, caracterul raportului juridic dintre părți, legea aplicabilă soluționării cauzei și admisibilitatea acțiunii. Potrivit art. 241 alin. (5) din Codul de procedură civilă, în motivare se indică: circumstanțele cauzei, constatate de instanță, probele pe care se întemeiază concluziile ei privitoare la aceste circumstanțe, argumentele invocate de instanță la respingerea unor probe, legile de care s-a călăuzit instanța. 8 Conform art. 373 alin. (1), (2) și (5) din Codul de procedură civilă, instanța de apel verifică, în limitele cererii de apel, ale referințelor și obiecțiilor înaintate, legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în ceea ce privește constatarea circumstanțelor de fapt și aplicarea legii în primă instanță. În limitele apelului, instanța de apel verifică circumstanțele și raporturile juridice stabilite în hotărîrea primei instanțe, precum și cele care nu au fost stabilite, dar care au importanță pentru soluționarea cauzei, apreciază probele din dosar și cele prezentate suplimentar în instanță de apel de către participanții la proces. Instanța de apel este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel. Prevederile legale enunțate în mod expres obligă instanța de apel să verifice circumstanțele și raporturile juridice stabilite în hotărârea primei instanțe, limitele apelului și să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel. Hotărârea este întemeiată, dacă în ea sunt expuse toate circumstanțele care au importanță la soluționarea cauzei și care au fost verificate în ședința de judecată multilateral, complet și au fost elucidate probele privind circumstanțele constatate ale cauzei. Respectiv, conform jurisprudenței CtEDO instanța de apel, potrivit regulilor unui proces echitabil pornind de la aprecierea rolului determinant al concluziilor sale, are obligația să examineze efectiv problemele esențiale care îi sunt supuse aprecierii și să nu se limiteze doar la însușirea motivelor și concluziilor date de instanța inferioară (Hirro Balani c. Spaniei, nr.18064/91 din 19 decembrie 1994 §27; Georgiadis c. Greciei nr.21522/93 din 29 mai 1997 §43). Reieșind din limitele judecării apelului consfințite în normele enunțate, instanța de recurs constată că instanța de apel, adoptând soluția pe caz, nu a elucidat toate circumstanțele esențiale ale cauzei, fapt ce a dus la adoptarea unei soluții pripite și nemotivate. În decizia contestată, instanța de apel a indicat că, cauzarea prejudiciului în mărime de 143 397,2 lei de către Paladi Ion întreprinderii de stat pe care a gestionat-o, se demonstrează prin actul reviziei economico-financiare tematice din 10 septembrie 2010, întocmit în rezultatul controlului efectuat de Centrul Pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției. Însă, după cum a fost constatat supra, prin actul reviziei economico-financiare tematice din 10 septembrie 2010, Centrul Pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției a stabilit cauzarea de către Paladi Ion a prejudiciului în mărime de 106 529,24 lei, cu titlu de salariu achitat pentru paza bunurilor înstrăinate și a sumei de 14 489,74 lei, decontată nejustificat pentru combustibil unei unități de transport care de fapt nu a funcționat. Astfel, instanța de apel, bazându-se doar pe actul reviziei, nu a motivat soluția de încasare a celorlalte sume solicitate de către Agenția „Apele Moldovei” și anume, a sumei de 9121 lei cu titlu de cheltuieli incluse nelegitim în procesele-verbale de recepție a lucrărilor de reparații la SP-27 efectuate de SRL „Fintex” în anul 2009, 4757 lei - valoarea printer/ fax/copii/ scanner MFC-580; 2623,22 lei - valoarea a 2 telefoane și 5814 lei – costul a 19,38 m.p. țeavă PE. 9 Instanța de recurs relevă că, cele descrise incontestabil indică la o examinare superficială a cauzei de către instanța de apel, fără a intra în esența litigiului apărut în speță. Totodată, în decizie, Curtea de Apel Chișinău a menționat că, deși până în prezent, în privința lui Paladi Ion nu a fost emisă o soluție pe marginea cauzei penale, totuși, acest fapt nu îl exonerează de obligația de a repara prejudicial material cauzat întreprinderii de stat. Analizând materialele cauzei, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție constată că la 13 decembrie 2011 de către SUP CPR Ungheni a fost pornită cauza penală nr. 2011360708 pe indicii infracțiunii prevăzute de art. 191 alin. (2) lit. c) din Codul penal, pe faptul că în perioada anilor 2006-2010 administratorul ÎS „STI Ungheni”, Paladi Ion, folosindu-se de situația de serviciu, a însușit ilegal un printer de model MFC 580 la prețul de 4757 lei, un ceainic electric la prețul de 2347,15 lei și un telefon mobil de model „Nokia 6303” la prețul de 2347,15 lei, cauzând un prejudiciu material în sumă de 7225 lei. La 30 septembrie 2011 de către SUP CPR Ungheni a fost pornită cauza penală nr. 2011360556 pe indicii infracțiunii prevăzute de art. 329 alin. (2) lit. b) din Codul penal, pe faptul că în perioada 01 ianuarie 2008 – 01 august 2011, în urma îndeplinirii necorespunzătoare de către factorii de decizie ai ÎS „STI Ungheni” a obligațiilor de serviciu, în urma unei atitudini neglijente și neconștiincioase față de ele, intereselor publice au fost cauzate daune materiale în sumă de 275,9 mii lei. La 28 septembrie 2012 cauzele penale au fost conexate. Prin încheierea din 21 iunie 2013 a Judecătoriei Ungheni, procesul în prezenta cauză civilă a fost suspendat până la rămânerea irevocabilă a sentinței pe cauza penală de învinuire a lui Paladi Ion de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 191 alin. (2) lit. c), 329 alin. (2) lit. b) din Codul penal (f.d. 111, volumul I). La 27 martie 2015, prin ordonanța procurorului în Procuratura Anticorupție, Eugen Balan, Ion Paladi a fost pus sub învinuire de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 329 alin. (2) și 191 alin. (2) lit. c) din Codul penal (f.d. 173, volumul I). Prin încheierea din 31 iulie 2019 a Judecătoriei Ungheni, sediul Central, procesul a fost reluat (f.d. 123-125, volumul I). Ulterior, prin încheierea din 14 februarie 2020 a Judecătoriei Ungheni, sediul Central, procesul a fost suspendat până la rămânerea irevocabilă a sentinței pe cauza penală de învinuire a lui Paladi Ion de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 191 alin. (2) lit. c), 329 alin. (2) lit. b) din Codul penal (f.d. 177-178, volumul I). Însă, prin decizia din 02 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău, încheierea din 14 februarie 2020 a fost casată, cu remiterea cauzei spre examinare în fond, în aceeași instanță de judecată, în același complet de judecată (f.d. 195-199, volumul I). Astfel, instanțele ierarhic inferioare au judecat cauză fără a avea o soluție definitivă și irevocabilă pe cauza penală pornită în privința lui Ion Paladi. La prezenta cerere de recurs, Ion Paladi a prezentat ordonanța din 31 martie 2021 a procurorului în Procuratura Anticorupție Lilia Selevestru, prin care s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a recurentului, pe motiv că fapta nu întrunește 10 elementele infracțiunilor prevăzute de art. 191 alin. (2) lit. c), 329 alin. (2) din Codul penal, cu clasarea procesului penal (f.d. 69-75, volumul II). Recurentul a invocat că în această ordonanță este detaliat argumentată nevinovăția lui în pricinuirea pagubelor materiale solicitate de Agenția „Apele Moldovei” prin prezenta acțiune. În conformitate cu art. 442 alin. (1) din Codul de procedură civilă, judecând recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în recurs și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărîrii atacate, fără a administra noi dovezi. Având în vedere norma citată, instanța de recurs se află în imposibilitate de a se expune asupra argumentelor invocate în recurs de către Paladi Ion privind nevinovăția sa în cauzarea prejudiciului material, or, instanța nu este în drept să se expusă asupra ordonanței din 31 martie 2021 a procurorului în Procuratura Anticorupție Lilia Selevestru, anexată la cererea de recurs. Aceasta va fi obiectul examinării în instanța de apel, în urma rejudecării cererii de apel. Totodată, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție constată că instanța de apel, contrar prevederilor art. 240 alin. (3) din Codul de procedură civilă, a emis decizia cu depășirea limitelor pretențiilor înaintate de reclamant. Or, prin cererea de chemare în judecată, Agenția „Apele Moldovei” a solicitat încasarea sumelor cu titlu de prejudiciul material cauzat în urma gestionării ineficiente și frauduloase a întreprinderii de stat, din contul lui Paladi Ion în beneficiul ÎS „STI Ungheni”, al cărei fondator este, însă, instanța de apel a încasat suma de 143 397,2 în beneficiul Agenției „Apele Moldovei”, contrar solicitărilor din acțiune. Instanța de recurs conchide că circumstanțele enunțate indică incontestabil la încălcarea de către instanța de apel a normelor de drept procedural, precum și la examinarea superficială atât a apelului, cât și a cauzei deduse judecării, circumstanțele constatate fiind apreciate drept o eroare judiciară, care nu poate fi corectată de către instanța de recurs la examinarea cauzei în ordine de recurs. Actul judecătoresc trebuie să corespundă tuturor normelor de drept, să fie clar, înțeles de părțile implicate în litigiu și să răspundă în mod sigur și expres la toate cererile și obiecțiile formulate de către părți (principiul nr. 6 al Recomandării nr. R (84)5 privind principiile de procedură civilă menite pentru ameliorarea funcționării justiției, adoptată la 28 februarie 1984 de Comitetul Miniștrilor al Consiliului Europei). Se accentuează că dreptul la un proces echitabil, garantat de art. 6 din Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, prezumă dreptul la о hotărâre și decizie motivate. Motivarea este о parte a hotărârii în care instanța judecătorească în mod obligatoriu își expune concluziile formulate în privința cauzei deferite spre soluționare. Potrivit unei jurisprudențe constante degajate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, pronunțarea de către instanțele judecătorești a unor hotărâri motivate constituie una dintre garanțiile dreptului fundamental la un proces echitabil și acesta presupune 11 obligațiunea instanței judecătorești de a se expune în hotărâri asupra tuturor cerințelor acțiunii, precum și argumentelor invocate de către părți întru, respectiv, admiterea sau respingerea acestora (speța Garcia Ruiz c. Spaniei, hotărârea din 21 ianuarie 1999). Însă, la caz, instanța de apel nu și-a executat în deplină măsură obligația legală de a motiva hotărârea luată, circumstanțele constatate fiind apreciate drept o eroare judiciară. Din considerentele menționate și având în vedere faptul că decizia pronunțată nu satisface standardele procedurale ale legalității și temeiniciei unui act judecătoresc, omisiune care nu poate fi corectată de către instanța de recurs la examinarea cauzei în ordine de recurs, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul, a casa integral decizia instanței de apel și a trimite cauza spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată. La rejudecare, instanța de apel urmează să țină cont de cele menționate și reexaminând cauza, să emită o decizie legală și întemeiată, respectând dreptul garantat al părților la un proces echitabil. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție decide: Se admite recursul declarat de Paladi Ion. Se casează integral decizia din 11 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Agenția „Apele Moldovei” împotriva lui Paladi Ion, intervenienți accesorii Întreprinderea de Stat „Stațiunea Tehnologică de Irigare Ungheni” și Centrul Național Anticorupție, cu privire la repararea prejudiciului material cauzat în urma gestionării ineficiente și frauduloase a întreprinderii de stat, cu trimiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată. Decizia nu se supune niciunei căi de atac. Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova judecătorii Maria Ghervas Dumitru Mardari Victor Burduh Mariana Pitic 12