3ra-448/22 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-448/22 2-20007207-01-3ra-19042022 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud: I. Barbacaru) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Bostan. G. Mîra, G. Dașchevici) Î N C H E I E R E 1 iunie 2022 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Iurie Bejenaru Aliona Miron examinând admisibilitatea recursului depus de Sergiu Erizanu reprezentat de avocatul Denis Ipatii, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Sergiu Erizanu împotriva Ministerului Afacerilor Interne și Inspectoratului General al Poliției cu privire la contestarea actului administrativ individual defavorabil și obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil, împotriva deciziei din 8 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins apelul depus de Sergiu Erizanu reprezentat de avocatul Denis Ipatii și a fost menținută hotărârea din 21 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, c o n s t a t ă: La 17 ianuarie 2020 Sergiu Erizanu a depus cerere de chemare în judecată în procedura contenciosului administrativ împotriva Ministerului Afacerilor Interne și Inspectoratului General al Poliției cu privire la contestarea actului administrativ individual defavorabil și obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că este angajat al Inspectoratului General al Poliției al MAI, în funcția de subofițer patrulare al Plutonului Ialoveni- Hâncești al Batalionului nr.3 al Brigăzii de patrulare a INP al IGP al MAI. A menționat că la 30 octombrie 2019 Judecătoria Hâncești, sediul Ialoveni a confirmat legalitatea turului I al alegerilor locale din 20 octombrie 2019 pe circumscripția electorală Ialoveni și validarea mandatului primarului Sergiu Erizanu, în satul Cigîrleni raionul Ialoveni. În legătură cu acest fapt și în corespundere cu art. 78 alin.(1) lit. d) din Codul muncii, la data de 13 noiembrie 2019 a înaintat o cerere prin care a solicitat suspendarea sa din funcția de subofițer patrulare al Plutonului Ialoveni-Hâncești al Batalionului nr.3 al Brigăzii de patrulare a INP al IGP al MAI, pe perioada deținerii funcției elective în autoritatea publică.

1 În această privință, a comunicat că la 25 noiembrie 2019 fiind telefonat de către serviciul resurse umane, s-a deplasat la sediul acestora, unde i s-a eliberat răspunsul nr.34/3-1952 din 18 noiembrie 2019, prin care cererea sa a fost respinsă din motiv că normele invocate nu ar fi aplicabile, iar potrivit normei juridice speciale – Legea nr. 768/200 privind statutul alesului local, ar avea obligația de a demisiona din funcția deținută. Reclamantul a susținut că nu este de acord cu acest răspuns deoarece este unul vădit ilegal, neîntemeiat și absurd, care îi lezează grav drepturile.

Reieșind din aceste considerente, la data de 12 decembrie 2019 a înaintat o cerere prealabilă prin care a solicitat anularea răspunsului nr.34/3-1952 din 18 noiembrie 2019 și acceptarea cererii sale din 13 noiembrie 2019. Astfel, la 26 decembrie 2019 a recepționat răspunsul Inspectoratului General al Poliției al MAI nr. 34/3-E-265/19 din 23 decembrie 2019, prin care a fost informat că cererea sa prealabilă a fost respinsă ca neîntemeiată și a fost remisă pentru examinare la Ministerul Afacerilor Interne, însă nu a primit niciun răspuns sau altă informație cu privire la examinarea cererii.

În același timp, la 11 decembrie 2019 a recepționat ordinul Inspectoratului General al Poliției al MAI nr. 659 din 29 noiembrie 2019, prin care în corespundere cu art.38 alin.(l) lit. k) al Legii nr.288/2016 privind funcționarul public cu statut special din cadrul MAI, a fost concediat din funcția de subofițer patrulare al Plutonului Ialoveni-Hâncești al Batalionului Brigăzii de patrulare a INP al IGP al MAI. A declarat că nu este de acord cu concedierea sa, deoarece este ilegală, neîntemeiată și îi lezează grav drepturile. Din acest motiv la data de 12 decembrie 2019 a înaintat o cerere prealabilă prin care a solicitat anularea/revocarea ordinului Inspectoratului General al Poliției al MAI nr.659 ef.

din 29 noiembrie 2019 cu privire la încetarea raportului de serviciu al agentului superior Erizanu Sergiu. La data de 26 decembrie 2019 a recepționat răspunsul Inspectoratului General al Poliției al MAI nr. 34/3-E-26/19 din 23 decembrie 2019, prin care a fost informat că cererea sa prealabilă a fost respinsă ca neîntemeiată și a fost remisă pentru examinare la Ministerul Afacerilor Interne, însă nu a primit niciun răspuns sau altă informație cu privire la examinarea cererii sale.

A considerat că ordinul Inspectoratului General al Poliției al MAI nr.659 din 29 noiembrie 2019 este ilegal, deoarece a fost emis în baza unei anchete de serviciu efectuate unilateral, care a atras concluzii arbitrare, contrare procedurii stabilite și a prevederilor legale, cu invocarea unor abateri disciplinare formaliste, în esență lipsite de substanță, care fac ca sancțiunea aplicată să fie lipsită de temei de drept, având în vedere că toate cele invocate ca circumstanțe faptice, nu corespund realității. Reclamantul a afirmat că abaterea propriu-zisă potrivit ,,motivației” ordinului, precum că până la data emiterii prezentului ordin nu și-a manifestat voința de a înceta raportul de serviciu, este irelevantă atât timp cât în corespundere cu art. 78 alin.(1) lit. d) din Codul muncii, contractul individual de muncă se suspendă din inițiativa salariatului în caz de ocupare a unei funcții elective în autoritățile publice, în organele sindicale sau în cele patronale.

În acest sens la 13 noiembrie 2019 a 2 înaintat o cerere prin care a solicitat suspendarea din funcția de subofițer de patrulare al Plutonului Ialoveni-Hâncești al Batalionului nr.3 al Brigăzii de patrulare a INP a al MAI, pe perioada deținerii funcției elective în autoritatea publică. Astfel, a indicat că se confirmă indiscutabil netemeinicia absolută a ordinului de sancționare disciplinară, dat fiind că pe lângă faptul neconfirmării sub nicio formă a presupusei abateri disciplinare, probele atestă contrariul, și anume faptul că ordinul de concediere este unul absolut neîntemeiat, iar persoana care a efectuat ancheta de serviciu, nici nu a depus minim efort pentru a stabili toate circumstanțele.

A solicitat inclusiv în urma concretizării cerințelor, anularea ordinului Inspectoratului General al Poliției al MAI nr. 659 ef din 29 noiembrie 2019 privind concedierea din funcția de subofițer de patrulare al Plutonului Ialoveni-Hâncești al Batalionului nr. 3 al Brigăzii de patrulare a INP al IGP al MAI; anularea răspunsului Ministerului Afacerilor Interne nr. 44/22-62 din 10 ianuarie 2020; anularea răspunsului Ministerului Afacerilor Interne nr. 44/22-61 din 10 ianuarie 2020; anularea răspunsului Inspectoratului General al Poliției al MAI nr. 34/3-1952 din 18 noiembrie 2019; anularea răspunsului Inspectoratului General al Poliției al MAI nr. 34/3-E-266/19 din 23 decembrie 2019; anularea răspunsului Inspectoratului General a Poliției nr. 34/3-E-265/19 din 23 decembrie 2019; obligarea Inspectoratului General a Poliției al MAI de a emite un ordin cu privire la suspendarea lui Sergiu Erizanu din funcția de subofițer patrulare al Plutonului Ialoveni-Hâncești al Batalionului nr. 3 al Brigăzii de patrulare a INP al IGP al MAI, pe perioada deținerii de către acesta a funcției elective.

Prin hotărârea din 21 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, cererea de chemare în judecată a fost respinsă ca neîntemeiată. La 24 iunie 2021, cu respectarea termenului prevăzut de art. 232 Cod administrativ, Sergiu Erizanu reprezentat de avocatul Denis Ipatii a depus apel împotriva hotărârii din 21 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, iar în urma notificării la 22 august 2021 a hotărârii motivate, la 23 august 2021 a prezentat motivarea apelului. Prin decizia din 8 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul depus de Sergiu Erizanu reprezentat de avocatul Denis Ipatii și a fost menținută hotărârea din 21 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel cu trimitere la prevederile art. 2, 3, 22 alin. (1), 189 alin. (1) și (2), 93 alin. (1) Cod administrativ, art. 3, 38 alin. (1) lit. k), 44 alin. (3)-(5), 53 alin. (1) și (4) al Legii privind funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne nr. 288 din 16 decembrie 2016, art. 2 alin.(1) și art. 5 alin. (1) al Legii privind statutul alesului local nr. 768- XIV din 2 februarie 2000, a apreciat ca fiind întemeiată concluzia primei instanțe referitoare la netemeinicia acțiunii.

În acest sens, instanța de apel a reținut că în condițiile în care reclamantul fiind ales în funcție de primar, nu a întreprins acțiuni în vederea lichidării incompatibilităților, se atestă legalitatea acțiunilor angajatorului Inspectoratul General al Poliției, inițial de a emite răspunsul nr. 34/3-1952 din 18 noiembrie 2019 prin care a respins cererea reclamantului privind suspendarea din funcție de subofițer patrulare al Plutonului Ialoveni, Hâncești al Batalionului nr. 3 a Brigăzii de patrulare a Inspectoratului Național de Patrulare, iar ulterior de a emite ordinul 3 nr. 659 ef din 29 noiembrie 2019 cu privire la încetarea raportului de serviciu al agentului superior Sergiu Erizanu.

Astfel, instanța de apel a menționat că până la emiterea ordinului nr. 659 ef din 29 noiembrie 2019, Sergiu Erizanu nu și-a manifestat voința de a înceta raportul de serviciu prin demisie, impunându-se în acest fel necesitatea emiterii actului administrativ în vederea încetării raportului de serviciu în temeiul art. 38 alin.(1) lit. k) al Legii privind funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne nr. 288 din 16 decembrie 2016, care prevede că, raportul de serviciu al funcționarului public cu statut special poate să înceteze pentru nerespectarea restricțiilor și a interdicțiilor stabilite pentru funcția publică cu statut special, prevăzute de prezenta lege.

La caz, Curtea de Apel Chișinău a relevat că solicitarea reclamantului de suspendare din funcție, formulată prin prisma Codului muncii, vine în contradicție cu Legea specială, și respectiv prevederile Codului muncii nu sunt aplicabile. Totodată, instanța de apel a enunțat că odată cu adoptarea de către instanța de judecată a hotărârii judecătorești prin care a fost validat mandatul de primar pe numele lui Sergiu Erizanu, decade aplicabilitatea la caz a prevederilor art. 38 alin. (1) lit. o) din Legea nr. 288 din 16 decembrie 2016, la care face trimitere apelantul, întrucât art. 44 alin. (5) din aceeași Lege, prevede expres că, în cazul alegerii într-o funcție electivă, raportul de serviciu al funcționarului public cu statut special încetează în condițiile prezentei legi.

Adică, autoritatea publică pârâtă a concluzionat corect că, în circumstanțele descrise raporturile de serviciu se încetează în condițiile prevederilor art. 38 alin. (1) lit. k) din Legea privind funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne nr. 288 din 16 decembrie 2016. La fel, instanța de apel a considerat ca fiind lipsit de substrat juridic și argumentul apelantului precum că prima instanța nu a ținut cont de faptul că la data concedierii, dânsul era suspendat din funcție și fără a fi rechemat la serviciu nu putea fi concediat. Or, instanța de apel a remarcat că în conformitate cu prevederile art. 44 alin. (4) din Legea privind funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne nr. 288 din 16 decembrie 2016, odată cu înregistrarea în calitate de candidat, funcționarul public cu statut special este suspendat din funcție pentru perioada campaniei electorale.

Adică, odată cu emiterea hotărârii instanței de judecată prin care s-a confirmat mandatul primarului, temeiurile de suspendare a reclamantului din funcție au decăzut de drept și prin urmare, la data emiterii ordinului contestat, acesta nu era suspendat din funcție. Reieșind din cele relatate, Curtea de Apel Chișinău a reținut că prima instanță a ajuns la o concluzie corectă că, în speță, nu s-a identificat careva temei de anulare a răspunsului Inspectoratului General al Poliției nr. 34/3-1952 din 18 noiembrie 2019 și a ordinului Inspectoratului General al Poliției nr. 659 ef din 29 noiembrie 2019 cu privire la încetarea raportului de serviciu al agentului superior Sergiu Erizanu, iar în condițiile în care s-a constatat netemeinicia acestor pretenții, urmează a fi respinse și celelalte cerințe subsecvente.

Prin urmare, Curtea de Apel Chișinău a conchis că prima instanță a dat o apreciere obiectivă probelor administrate, a constatat și elucidat pe deplin toate circumstanțele care au importanță pentru soluționarea cauzei, aplicând corect 4 normele de drept material, iar în consecință soluția de respingere a acțiunii este justă, fiind rezultată din aprecierea corectă a probelor cercetate în cadrul procesului de judecată în coraport cu normele aplicabile speței. La 14 februarie 2022 Sergiu Erizanu reprezentat de avocatul Denis Ipatii, a depus recurs împotriva deciziei din 8 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău. La 1 aprilie 2022 Sergiu Erizanu reprezentat de avocatul Denis Ipatii, a prezentat motivarea recursului.

În susținerea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel, considerând-o neîntemeiată și ilegală prin faptul că au fost încălcate și aplicate eronat normele de drept material în coraport cu materialul probator prezentat. A indicat că instanța de apel nu a ținut cont de faptul că Sergiu Erizanu a fost concediat pentru neînlăturarea incompatibilității funcției de polițist cu cea de ales local, pe când, potriviti legislației, precum și circumstanțelor invocate în ordinul de concediere, temei pentru încetarea raporturilor de serviciu urma a fi art.38 alin. (1) lit. o) al Legii privind funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne nr. 288 din 16 decembrie 2016, și anume raportul de serviciu al funcționarului public cu statut special poate să înceteze în următoarele situații - în cazul constatării stării de incompatibilitate, fapt stabilit printr-un act de constatare rămas definitiv.

La fel, a susținut că la data concedierii era suspendat din funcție și fără a fi rechemat la serviciu nu putea fi concediat. A enunțat că argumentele invocate pe parcursul examinării cauzei nu se regăsesc sub nicio formă în partea motivată a hotărârii contestate, deși acestea sunt de natură să răstoarne soluția instanței. Recurentul a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii. În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) Cod administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 8 februarie 2022, iar la 14 februarie 2022 Sergiu Erizanu reprezentat de avocatul Denis Ipatii, a depus recurs. Totodată, materialele dosarului atestă că decizia motivată a fost notificată reprezentantului recurentului, avocatul Denis Ipatii prin intermediul poștei electronice la data de 30 martie 2022 (f.d.133 verso), iar recurentului Sergiu Erizanu în data de 6 aprilie 2022, ceea ce se confirmă prin avizul de recepție a scrisorii recomandate (f.d.

135). Astfel, recursul depus la 14 februarie 2022 și motivarea recursului prezentată la 1 aprilie 2022, este în termen. Prin referința din 5 mai 2022, Ministerul Afacerilor Interne a solicitat respingerea recursului. Prin referința din 24 mai 2022, Inspectoratul General al Poliției a solicitat respingerea recursului ca inadmisibil. 5 Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Sergiu Erizanu reprezentat de avocatul Denis Ipatii, în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive. În conformitate cu art. 246, alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.

Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) din art. 246 Cod administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.

Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental. În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut.

Există limitări implicit admise [Golder împotriva 6 Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem.

(Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Sergiu Erizanu reprezentat de avocatul Denis Ipatii.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul depus de Sergiu Erizanu reprezentat de avocatul Denis Ipatii, se declară inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Iurie Bejenaru Aliona Miron 7