3ra-841/22 — cu privire la anularea partiala a actului administrativ individual defavorabil si obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil

3ra-841/22 — cu privire la anularea partiala a actului administrativ individual defavorabil si obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3ra-841/22

2-20118059-01-3ra-15082022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău sediul Rîșcani (jud. L. Holevițcaia)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. G. Mîra, A. Bostan, G. Dașchevici)

ÎNCHEIERE

5 octombrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursului depus de Direcția regională „Centru” a

Inspectoratului General de Carabinieri

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată a Ingăi

Mîrza împotriva Inspectoratului General de Carabinieri și Direcției regionale

„Centru” a Inspectoratului General de Carabinieri cu privire la anularea parțială a

actului administrativ individual defavorabil și obligarea emiterii actului

administrativ individual favorabil

împotriva deciziei din 5 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respins apelul depus de Direcția regională „Centru” a Inspectoratului General

de Carabinieri și menținută hotărârea din 9 august 2021 a Judecătoriei Chișinău

sediul Rîșcani

constată:

La 24 septembrie 2020, Inga Mîrza a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Inspectoratului General de Carabinieri, Direcția regională „Centru” a

Inspectoratului General de Carabinieri cu privire la anularea parțială a actului

administrativ individual defavorabil și încasarea sumelor.

În motivarea acțiunii a invocat că dânsa, locotenent (R-055461), a activat în

cadrul Inspectoratului General de Carabinieri, Direcția regională „Centru” a MAI,

în calitate de ofițer superior al serviciului documentare, având o vechime de muncă

în serviciul militar prin contract de 11 ani 6 luni 7 (șapte) zile, în ramurile civile

înrudite cu funcția în TC - 4 ani 7 luni 21 zile, iar vechimea totală în serviciu la

31 mai 2020 a constituit 16 ani 1 lună 28 de zile.

A comunicat că prin ordinul nr. 104 din 1 iunie 2020 a Inspectoratului General

de Carabinieri, Direcția regională „Centru” a MAI, a fost eliberată din serviciul

militar prin contract cu excluderea din listele efectivului Direcției regionale

1

„Centru” și scoaterea de la toate drepturile de aprovizionare începând cu data de

1 iunie 2020.

Invocând prevederile art. 19 alin. (3)-(5) din Legea nr. 162-XVI din 22 iulie

2005 cu privire la statutul militarilor, a menționat că la eliberarea din funcția deținută

în cadrul Direcției regionale „Centru”, urma a-i fi calculată și achitată o indemnizație

unică în mărime de trei solde lunare.

A relatat că, anterior eliberării din funcție, conducerea Inspectoratului General

de Carabinieri, Direcția regională „Centru” a MAI a făcut presiuni asupra sa în

vederea refuzării la îndemnizația unică în mărime de trei solde lunare, motiv pentru

care a fost impusă de situație de a semna un angajament în acest sens, fapt stipulat

și în conținutul ordinului nr. 104 din 1 iunie 2020 a Inspectoratului General de

Carabinieri, Direcția regională „Centru” a MAI.

Cu referire la prevederile art. 9 alin. (11) Codul muncii, a consemnat

reclamanta că la eliberarea din funcție la 1 iunie 2020, nu i-a fost achitată

indemnizația unică prevăzută de art. 19 alin. (5) din Legea nr. 162-XVI din 22 iulie

2005 cu privire la statutul militarilor.

Mai mult, Inspectoratul General de Carabinieri, în situații și condiții identice,

anumitor angajați la eliberare le-a achitat indemnizația prevăzută de art. 19 alin. (3)-

(5) din Legea nr. 162-XVI din 22 iulie 2005 cu privire la statutul militarilor, ceea ce

în coraport cu dânsa, reprezintă o discriminare.

Având în vedere prevederile art. 330 alin. (1) lit. f) și alin. (2) Codul muncii,

a susținut că Direcția regională „Centru” urmează să calculeze și să-i achite, pe lângă

indemnizația unică în mărime de trei solde lunare, începând cu data de 2 iunie 2020

și până la momentul achitării respectivei indemnizații, o penalitate de 0,3 % din

respectiva sumă pentru fiecare zi de întârziere.

La 24 august 2020, prin intermediul avocatului, iar ulterior și personal, la

1 septembrie 2020, a depus către pârât o cerere prealabilă prin care a solicitat:

modificarea în parte a ordinului nr. 104 din 1 iunie 2020 a Inspectoratului General

de Carabinieri, Direcția regională „Centru” a MAI, prin excluderea din acesta a

următoarei prevederi: „În conformitate cu Angajamentul locotenentului Inga Mîrza,

semnat la data de 21 mai 2020 să nu fie achitată indemnizația unică de eliberare din

serviciul militar prin contract în mărime de 3 (trei) solde lunare, în conformitate cu

prevederile art. 19 alin. (5) din Legea cu privire la statutul militarilor nr. 162-XVI

din 22 iulie 2005” și înlocuirea acesteia cu o altă sintagmă și anume: „De calculat și

achitat locotenentului Inga Mîrza, indemnizația unică de eliberare din serviciul

militar prin contract în mărime de 3 (trei) solde lunare, în conformitate cu prevederile

art. 19 alin. (5) din Legea cu privire la statutul militarilor nr. 162-XVI din 22 iulie

2005”, totodată, solicitând calcularea și achitarea penalității de întârziere în mărime

de 0,3 % din suma indemnizației unice de eliberare din serviciul militar prin contract

în mărime de 3 (trei) solde lunare calculate conform art. 19 alin. (5) din Legea cu

privire la statutul militarilor nr. 162-XVI din 22 iulie 2005, începând cu data de 2

iunie 2020 și până la data achitării integrale a acesteia.

2

Prin răspunsul nr. 1/6-M96/20 din 3 septembrie 2020, pârâtul a respins drept

inadmisibilă cererea prealabilă înaintată de ea, făcând trimitere la prevederile

art. 165 alin. (1) și, respectiv, art. 167 alin. (2) Cod administrativ.

A invocat dezacordul său cu poziția pârâtului, expusă în răspunsul la cererea

prealabilă, deoarece ultimul nu s-a expus pe fondul încălcării pe care dânsa a

contestat-o, motiv pentru care se subînțelege că este de acord cu faptul că a admis o

încălcare și o ilegalitate, dar în mod tendențios încearcă să se ascundă după

paravanul legislației în vigoare în materie procedurală.

A relatat că la momentul eliberării din funcție i s-a dat să semneze că a primit

ordinul nr. 104 din 1 iunie 2020, însă la mână i-a fost dat extrasul din ordinul nr. 104

din 1 iunie 2020 și nu o copie a ordinului propriu zis.

Astfel, în extrasul din ordinul nr. 104 din 1 iunie 2020 lipsește informația cu

privire la exercitarea căii de atac și termenul de atac, ceea ce nu poate spune despre

ordinul propriu-zis, întrucât o copie de pe acesta nu i-a fost eliberată.

Din aceste considerente nu este clar dacă este aplicabil cazului dedus spre

judecare, art. 165 alin. (1) Cod administrativ sau art. 165 alin. (2) Cod administrativ.

Un alt aspect al dezacordului cu poziția pârâtului ține de interpretarea

prevederilor art. 355 alin. (1) lit. a) și b) Cod muncii, care prevede că cererea privind

soluționarea litigiului individual de muncă se depune în instanța de judecată: a) în

termen de 3 luni de la data când salariatul a aflat sau trebuia să afle despre încălcarea

dreptului său; b) în termen de 3 ani de la data apariției dreptului respectiv al

salariatului, în situația în care obiectul litigiului constă în plata unor drepturi salariate

sau de altă natură, ce i se cuvin salariatului.

Așadar, din prevederile legale expuse supra, întrucât, de fapt, obiectul

principal al litigiului dedus judecății constă anume în plata unor drepturi salariale ce

i se cuvin salariatului, rezultă că cererea privind soluționarea unui asemenea litigiu

poate fi depusă în judecată în termen de 3 ani de la data apariției dreptului respectiv,

adică de la data de 1 iunie 2020.

Totuși, reieșind din prevederile normelor menționate, din prevederile

diametral opuse din diferite acte normative, precum și din situația de fapt când de

către pârât i-a fost eliberată nu copia propriu-zisă a ordinului nr. 104 din 1 iunie

2020, ci extrasul din acesta, în care nu este indicată informația cu privire la

exercitarea căii de atac și termenul de atac, în conformitate cu prevederile art. 208

alin. (2) Cod administrativ – dacă autoritatea publică competentă decide cu privire

la cererea prealabilă, deși termenul pentru depunerea cererii prealabile nu a fost

respectat, acțiunea în contencios administrativ este oricum admisibilă întrucât

pârâtul a decis cu privire la cererea prealabilă, aceasta urmează a fi declarată

admisibilă.

A remarcat că prin neachitarea cu rea-credință a drepturilor sale salariale,

precum și prin comportamentul pârâtului până la eliberarea din funcție și după

aceasta până la deducerea litigiului judecății, i-au fost provocate suferințe psihice,

nervozitate, senzație de neîncredere, stare de incertitudine și frustrare, lezare a

reputației sale profesionale.

3

A considerat că urmează a se ține cont de perioada activității îndelungate în

cadrul Inspectoratului General de Carabinieri, Direcția regională „Centru” a MAI,

timp de 16 ani 1 lună 28 de zile, neavând careva abateri disciplinare și doar mențiuni,

respectiv statutului său, corespunzător, cunoscând-o un cerc foarte larg de persoane,

persoane care ulterior prin exercițiul funcției au cunoscut despre faptul că drept

„mulțumire” pentru sănătatea pierdută în sistem, nici indemnizația unică de trei

solde lunare nu i-a fost achitată, fiind evident că a suportat suferințe morale, pe care

le evaluează la suma de 20 000 de lei.

Și-a întemeiat pretențiile în temeiul dispozițiilor art. 9, 330, 354-355 Codul

muncii, art. 19 alin. (3)-(5) din Legea cu privire la statutul militarilor nr. 162-XVI

din 22 iulie 2005, art. 165, 189-230 Cod administrativ.

A solicitat admiterea cererii de chemare în judecată, obligarea Inspectoratului

General de Carabinieri, Direcția regională „Centru” a MAI de a modifica în parte

ordinul nr. 104 din 1 iunie 2020 a Inspectoratului General de Carabinieri, Direcția

regională „Centru” a MAI, prin excluderea din acesta a următoarei prevederi: „În

conformitate cu Angajamentul locotenentului Inga Mîrza, semnat la data de 21 mai

2020, să nu fie achitată indemnizația unică de eliberare din serviciul militar prin

contract în mărime de 3 (trei) solde lunare, în conformitate cu prevederile art. 19

alin. (5) din Legea cu privire la statutul militarilor nr. 162-XVI din 22 iulie 2005” și

înlocuirea acesteia cu o altă sintagmă și anume: „De calculat și achitat locotenentului

Inga Mîrza, indemnizația unică de eliberare din serviciul militar prin contract în

mărime de 3 (trei) solde lunare, în conformitate cu prevederile art. 19 alin. (5) din

Legea cu privire la statutul militarilor nr. 162-XVI din 22 iulie 2005”, obligarea

Inspectoratului General de Carabinieri, Direcția regională „Centru” a MAI de a-i

calcula și achita penalitatea de întârziere în mărime de 0,3 % din suma indemnizației

unice de eliberare din serviciul militar prin contract în mărime de 3 (trei) solde lunare

calculate conform art. 19 alin. (5) din Legea cu privire la statutul militarilor nr. 162-

XVI din 22 iulie 2005, începând cu data de 2 iunie 2020 și până la data achitării

integrale a acesteia, încasarea din contul Inspectoratului General de Carabinieri,

Direcția regională „Centru” a MAI, în beneficiul său, a pagubei morale suportate în

legătură cu încălcarea drepturilor salariale în mărime de 20 000 de lei și a

cheltuielilor de judecată legate de acest proces.

La 26 ianuarie 2021, Inga Mîrza, reprezentată de avocatul Igor Cecan a depus

cerere de concretizare a cerințelor împotriva Inspectoratului General de Carabinieri

și Direcției regionale „Centru” a Inspectoratului General de Carabinieri, prin care a

solicitat admiterea acesteia, anularea parțială a ordinului nr. 104 din 1 iunie 2020 a

Inspectoratului General de Carabinieri, Direcția regională „Centru” a Inspectoratului

General de Carabinieri a MAI, și anume, a următoarelor prevederi din acesta: „În

conformitate cu Angajamentul locotenentului Inga Mîrza, semnat la data de 21 mai

2020 să nu fie achitată indemnizația unică de eliberare din serviciul militar prin

contract în mărime de 3 (trei) solde lunare, în conformitate cu prevederile art. 19

alin. (5) din Legea cu privire la statutul militarilor nr. 162-XVI din 22 iulie 2005”,

anularea drept neîntemeiat a răspunsului la cererea prealabilă nr. 1/11-3090 din

24 septembrie 2020 a Inspectoratului General de Carabinieri a MAI, obligarea

4

Inspectoratului General de Carabinieri a MAI și a Direcției regionale „Centru” a

Inspectoratului General de Carabinieri a MAI de a-i calcula și achita indemnizația

unică de eliberare din serviciul militar prin contract în mărime de 3 (trei) solde

lunare, în conformitate cu prevederile art. 19 alin. (5) din Legea cu privire la statutul

militarilor nr. 162-XVI din 22 iulie 2005”, obligarea Inspectoratului General de

Carabinieri a MAI și a Direcției regională „Centru” a Inspectoratului General de

Carabinieri a MAI de a-i calcula și achita penalitatea de întârziere în mărime de

0,3 % (conform art. 330 alin. (2) Codul muncii) din suma indemnizației unice de

eliberare din serviciul militar prin contract în mărime de 3 (trei) solde lunare

calculate conform art. 19 alin. (5) din Legea cu privire la statutul militarilor nr. 162-

XVI din 22 iulie 2005, începând cu data de 2 iunie 2020 și până la data achitării

integrale a acesteia, încasarea în mod solidar din contul Inspectoratului General de

Carabinieri a MAI și a Direcției regională „Centru” a Inspectoratului General de

Carabinieri a MAI în beneficiul ei a pagubei morale suportate în legătură cu

încălcarea drepturilor salariale în mărime de 20 000 de lei și a cheltuielilor de

judecată legate de acest proces.

Prin încheierea din 9 august 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani, a

fost declarată inadmisibilă acțiunea reclamantei Inga Mîrza în partea pretențiilor

privind încasarea prejudiciului material sub formă de penalități de întârziere

conform art. 330 alin. (1) lit. f), alin. (2) Codul muncii și a prejudiciului moral în

sumă de 20 000 de lei.

Prin hotărârea din 9 august 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani, a fost

anulat parțial actul administrativ individual defavorabil – ordinul nr. 104 din 1 iunie

2020, emis de Direcția regională „Centru” a Inspectoratului General de Carabinieri,

în partea neachitării în folosul Ingăi Mîrza a indemnizației unice de eliberare din

serviciul militar prin contract în mărime de 3 solde lunare, fiind anulată în tot decizia

adoptată în procedura prealabilă - refuzul Inspectoratului General de Carabinieri

nr. 1/11-3090 din 24 septembrie 2020 și obligată Direcția regională „Centru” a

Inspectoratului General de Carabinieri să calculeze și să achite Ingăi Mîrza

indemnizația unică de eliberare din serviciu militar prin contract în mărime de 3

solde lunare conform art. 19 alin. (5) din Legea cu privire la statutul militarilor

nr. 162/22.07.2005.

La 18 august 2021, prin intermediul oficiului poștal, cu respectarea termenului

prevăzut la art. 232 alin. (1) Cod administrativ, Direcția regională „Centru” a

Inspectoratului General de Carabinieri a depus apel nemotivat împotriva hotărârii

primei instanțe, iar la 9 decembrie 2021, cu respectarea termenului prevăzut la

art. 232 alin. (2) Cod administrativ, a fost prezentată motivarea apelului.

Prin decizia din 5 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

depus de Direcția regională „Centru” a Inspectoratului General de Carabinieri și

menținută hotărârea din 9 august 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani.

La 27 iulie 2022, prin intermediul poștei electronice, Direcția regională

„Centru” a Inspectoratului General de Carabinieri a depus recurs nemotivat

împotriva deciziei din 5 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea

5

recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel, cu emiterea unei noi decizii

de respingere integrală a acțiunii.

La 20 iulie 2022, la Curtea Supremă de Justiție, iar la 27 iulie 2022, prin

intermediul poștei electronice, Direcția regională „Centru” a Inspectoratului General

de Carabinieri a prezentat motivarea recursului împotriva deciziei din 5 aprilie 2022

a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea integrală a

deciziei instanței de apel, cu emiterea unei noi decizii de respingere integrală a

acțiunii.

A menționat că decizia din 5 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău (integrală)

a fost expediată la 8 iulie 2022, ora 09:18, în adresa Direcției regionale „Centru” a

Inspectoratului General de Carabinieri, prin intermediul poștei electronice, de la

e-mail - XXXXX pe e-mail – XXXXX, fiind înregistrată în serviciul documentare a

Direcției regionaeă „Centru” a Inspectoratului General de Carabinieri cu nr. 568 din

8 iulie 2022.

La 19 septembrie 2022, Inga Mîrza, reprezentată de avocatul Igor Cecan a

depus referință la recursul formulat de Direcția regională „Centru” a Inspectoratului

General de Carabinieri, solicitând respingerea recursului, cu menținerea deciziei

instanței de apel.

Examinând admisibilitatea recursului depus de Direcția regională „Centru” a

Inspectoratului General de Carabinieri, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră drept inadmisibil din

considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) și (2) lit. d) Cod administrativ, Curtea

Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă

este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere. Recursul se declară

inadmisibil în special când recursul a fost depus după expirarea termenului stabilit

la art. 245 alin. (1).

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că termenele procedurale sunt o modalitate de ordonare a

realizării acțiunilor procesuale, de asigurare a celerității înfăptuirii actului de justiție

și de fortificare a securității raporturilor juridice.

Aplicarea justă a normelor legale, în ceea ce privește termenele procedurale,

presupune calcularea corectă a acestora. Stabilirea exactă a termenului procedural

implică efectuarea unui calcul obiectiv al datei calendaristice concrete, al

momentului de timp sau al începutului (expirării) evenimentului, fapt care permite

efectuarea sau determină abținerea de la realizarea anumitor acțiuni procesuale.

Calculul greșit al termenului procedural conduce la încălcarea (nerespectarea) sau

omiterea acestuia, fapt care determină decăderea din dreptul de a efectua actul de

procedură și, drept consecință, declararea inadmisibilă a recursului.

Conform art. 245 Cod administrativ, recursul se depune la instanța de apel în

termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme

6

de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea recursului se prezintă

Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței

de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se

depune la instanța de apel.

La caz, incertitudinea juridică ce vizează începutul curgerii termenului pentru

depunerea cererii de recurs și a motivării acesteia este strâns legată de noțiunea

generică de „decizie”, care este una proprie Codului administrativ.

Așadar, pentru a înțelege sensul pe care legiuitorul a dorit să îl dea sintagmei

„decizia instanței de apel” din art. 245 Cod administrativ, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție relevă că prin

noțiunea de „decizie” se subînțelege la caz: 1) dispozitivul deciziei curții de apel;

2) decizia motivată a curții de apel.

Or, din coroborarea art. 191 alin. (2) și (3), 226, 240 alin. (3) și 245 Cod

administrativ, rezultă inechivoc că după examinarea cererii de apel, instanța de apel

adoptă decizia în formă de dispozitiv, adică componenta structurală a deciziei

instanței de apel căreia i se dă citire la pronunțare și nu reprezintă altceva decât

reproducerea integrală și întocmai a soluției adoptate în urma deliberării, calea și

termenul de atac.

Iar motivarea, în scris, a deciziei adoptate are loc în termenul specificat la

art. 226 alin. (2) și (4) și art. 240 alin. (3) Cod administrativ.

Asta, deoarece motivarea recursului se depune doar după notificarea deciziei

motivate a instanței de apel, întrucât, numai după acest moment, partea interesată ia

cunoștință nu numai de soluția materializată prin dispozitivul deciziei motivate a

instanței de apel, dar și, în mod efectiv, de considerentele cuprinse în decizie.

Distinct de cele menționate, este cert că legiuitorul a prevăzut depunerea

recursului separat de motivarea acestuia, respectiv, termenul de declarare și cel de

prezentare a motivării recursului curg din momente diferite (dies a quo), și anume:

în temeiul art. 245 alin. (1) Cod administrativ, de la notificarea dispozitivului

deciziei instanței de apel, sub sancțiunea art. 246 alin. (2) lit. d) Cod administrativ –

recursul se declară inadmisibil, în special, când recursul a fost depus după expirarea

termenului stabilit la art. 245 alin. (1).

Iar în temeiul art. 245 alin. (2) Cod administrativ, de la notificarea deciziei

motivate a instanței de apel, sub sancțiunea art. 246 alin. (2) lit. e) Cod administrativ

– recursul se declară inadmisibil, în special, când motivarea recursului nu a fost

depusă sau a fost depusă, după expirarea termenului prevăzut la art. 245 alin. (2).

Sub acest aspect, prin aplicarea regulilor de interpretare a normelor enunțate,

coroborate cu prevederile art. 245 alin. (1) Cod administrativ, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție notează că, la

caz, dispozitivul deciziei instanței de apel a fost pronunțat public la data de 5 aprilie

2022 (f. d. 12 vol. II).

Concomitent, din actele cauzei, instanța de recurs reține expedierea de către

Curtea de Apel Chișinău, prin intermediul poștei electronice, la 11 aprilie 2022 către

7

părți, inclusiv și Direcția regională „Centru” a Inspectoratului General de

Carabinieri, a copiei dispozitivului deciziei instanței de apel, fapt ce se confirmă prin

extrasul din poșta electronică anexat la materialele dosarului (f. d. 23 vol. II).

Aici, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că notificarea se dispune de instanța de judecată, prin

alegerea unei modalități stabilite de art. 96 alin. (1) și art. 97 alin. (3) Cod

administrativ, prin urmare, termenul de depunere a recursului începe să curgă

imediat din ziua următoare a aducerii la cunoștință a dispozitivului deciziei instanței

de apel.

Respectiv, notificarea dispozitivului deciziei participanților la proces are drept

scop comunicarea adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor

textului cuprins în actul de procedură. Iar întru confirmarea aducerii la cunoștință a

actului de procedură participanților la proces, este necesar a fi anexată dovada

recepționării acestuia la materialele cauzei.

Astfel, fiind stabilit cu certitudine că la data de 11 aprilie 2022, copia

dispozitivului deciziei din 5 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată

către Direcția regională „Centru” a Inspectoratului General de Carabinieri, prin

intermediul poștei electronice, la adresa de e-mail - XXXXX și la adresa de e-mail

a reprezentantului Direcției regionale „Centru” a Inspectoratului General de

Carabinieri, Marianna Coroliova - XXXXX, fapt ce se constată prin extrasul din

poșta electronică anexat la actele cauzei (f. d. 23 vol. II), termenul de declarare a

recursului pentru Direcția regională „Centru” a Inspectoratului General de

Carabinieri, prin prisma art. 245 alin. (1) Cod administrativ, ținând cont de data

notificării dispozitivului deciziei instanței de apel, a expirat la data de 11 mai 2022.

La caz, se atestă că recurenta Direcția regională „Centru” a Inspectoratului

General de Carabinieri nu a depus un recurs nemotivat în termen de 30 de zile din

momentul notificării dispozitivului deciziei instanței de apel, așa cum prevede

alin. (1) art. 245 Cod administrativ, recursul nemotivat, fiind depus concomitent cu

recursul motivat, prin intermediul poștei electronice - XXXXX, în aceeași zi, la data

de 27 iulie 2022 (f. d. 29-30 vol. II).

Prin urmare, depunând recursul nemotivat numai la data de 27 iulie 2022,

Direcția regională „Centru” a Inspectoratului General de Carabinieri a omis

termenul de 30 de zile prevăzut de art. 245 alin. (1) Cod administrativ, motiv pentru

care survin consecințele art. 246 alin. (2) lit. d) Cod administrativ – recursul se

declară inadmisibil, când recursul a fost depus după expirarea termenului stabilit la

art. 245 alin. (1).

În acest context, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție conchide că acțiunile instanței de apel cu privire la

expedierea copiei dispozitivului deciziei din 19 aprilie 2022 a Curții de Apel

Chișinău, corespund întru totul exigențelor legale.

Mai cu seamă că adresa de e-mail XXXXX a fost indicată în cererea de apel

nemotivată, cererea de apel motivată, adresă de e-mail, prin intermediul căreia, de

8

altfel, a fost expediat recursul nemotivat și motivarea recursului împotriva deciziei

din 5 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău (f. d. 191, 214 vol. I, 29 vol. II).

Din aceste considerente, ținând cont de faptul că ține de obligația părților de

a lua măsurile necesare privind protecția drepturilor sale de acces la justiție (cauza

Van Harn împotriva Germaniei) și având în vedere că în cazul examinării

admisibilității recursului depus de Direcția regională „Centru” a Inspectoratului

General de Carabinieri, se va încălca principiul securității raporturilor juridice,

garantat de articolul 6 și preambulul Convenției Europene pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a-l

declara inadmisibil prin prisma aspectelor sus-enunțate.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 alin. (1) și (2) lit. d) Cod administrativ,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

dispune:

Recursul depus de Direcția regională „Centru” a Inspectoratului General de

Carabinieri se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

9