2r-251/22 — partajarea averii comune în devălmășie

2r-251/22 — partajarea averii comune în devălmășie (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr.2r-251/22

2-15148088-01-2r-16052022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana (jud. V. Sandu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. N. Budăi, V. Mihaila, Iu. Cotruța)

DECIZIE

01 iunie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței , judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Maria Ghervas

Galina Stratulat

examinând recursul declarat de Constantin Solomon,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Janeta Solomon,

succesorul în drepturi a defunctului Nicolae Moraru, împotriva lui Constantin

Solomon cu privire la încasarea a 50% din cheltuielile investite în construcția

bunului imobil și compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva încheierii din 16 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-a respins cererea depusă de Constantin Solomon cu privire la corectarea

omisiunilor strecurate în decizia din 01 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 28 aprilie 2015, Nicolae Moraru a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Constantin Solomon, solicitând încasarea a 50% din cheltuielile

investite în construcția investite în materialele de construcție și lucrările de

construcție a imobilului din str-la XXXXX, mun.Chișinău și încasarea cheltuielilor

de judecată.

Prin încheiere protocolară, în legătură cu decesul reclamantului Nicolae

Moraru, instanța a dispus înlocuirea acestuia cu succesorul în drepturi, Janeta

Solomon.

La 12 martie 2019, în cadrul ședinței de judecată, Janeta Solomon, succesorul

în drepturi a defunctului Nicolae Moraru, a depus cerere de concretizare a

pretențiilor, solicitând încasarea de la Constantin Solomon a 50% din cheltuielile

investite în construcția investite în materialele de construcție și lucrările de

construcție a imobilului în sumă de 608926,63 de lei și încasarea cheltuielilor de

judecată pentru asistență juridică în mărime de 6900,00 lei.

Prin hotărârea din 29 mai 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, s-a

admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Janeta Solomon, succesorul

în drepturi a defunctului Nicolae Moraru și s-a încasat de la Constantin Solomon în

beneficiul Janetei Solomon, succesorul în drepturi a defunctului Nicolae Moraru,

suma de 462482,85 de lei și suma de 1812,50 de euro, convertiți în lei moldovenești

la data executării hotărârii, cu titlu de cheltuieli investite în construcția bunului

imobil și suma de 6000,00 lei cu titlu de cheltuieli de judecată; în rest cererea de

1

chemare în judecată a fost respinsă ca fiind neîntemeiată; s-a încasat de la Constantin

Solomon în beneficiul statului suma de 14974,49 de lei cu titlu de taxă de stat.

Prin încheierea din 17 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău s-a respins ca

neîntemeiată cererea depusă de Constantin Solomon cu privire la numirea unei

expertize judiciare grafoscopice în comisie, a unei expertize judiciare economico-

contabile, obligarea organelor de resort să audieze martori, atragerea în proces a

specialistului, audierea martorilor în cadrul examinării în ordine de apel a cauzei

civile.

Prin decizia din 01 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău s-a respins cererea de

apel depusă de avocatul Rodica Bevziuc, în interesele Janetei Solomon; s-a admis

cererea de apel înaintată de avocatul Doina Crețu, în interesele lui Constantin

Solomon, s-a modificat hotărârea din 29 mai 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Ciocana, în partea încasării sumei de 1812,50 de euro și în partea încasării taxei de

stat, micșorând suma încasată de la 1812,50 de euro până la 345,80 de euro și suma

încasată cu titlu de taxă de stat de la 14974,49 de lei până la 14084,41 de lei; în rest

hotărârea a fost menținută.

La 06 octombrie 2021, Constantin Solomon a depus o cerere prin care a solicitat

corectarea omisiunilor din decizia din 01 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău,

Prin încheierea din 16 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău s-a respins

cererea depusă de Constantin Solomon cu privire la corectarea omisiunilor strecurate

în decizia din 01 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău.

La 15 februarie 2022, prin intermediul poștei electronice (Vol.VII, f.d.188) și

ulterior, în original, la data de 16 februarie 2022, (Vol.VIII, f.d. 9-23), Constantin

Solomon a depus cerere de recurs împotriva încheierii din 16 decembrie 2021 a

Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, anularea încheierii

contestate.

În motivarea recursului s-a invocat că, controlul efectuat la examinarea cererii

din 06 octombrie 2021 de corectare a greșelilor și omisiunilor din decizia din 01 iulie

2021 a Curții de Apel Chișinău, la caz, conform încheierii contestate, este un control

superficial, arbitrar, nefondat și neîntemeiat.

Soluția instanței de judecată nu corespundere prevederilor legislației naționale,

Constituției Republicii Moldova, care garantează accesul liber la justiție și art.6

CEDO care asigură dreptul persoanei la un proces echitabil. Or, concluziile date prin

controlul înfăptuit, denotă efectuarea unei investigații incomplete și insuficiente și

drept urmare, i-a fost lezat în dreptul la un proces echitabil.

Recurentul a menționat că, greșit a fost indicat numele și prenumele

judecătorului primei instanțe.

Completul de judecată a ignorat total argumentele și probele prezentate de el și

avocatul său, nu a apreciat nicio probă și niciun argument, favorizând partea opusă.

Nu s-a pronunțat asupra cererii de recuzare înaintată judecătorului primei instanțe,

Victor Sandu, nu s-a pronunțat/a omis cererea de apel motivată, suplimentară,

concretizată împotriva hotărârii judecătorești din 29 mai 2019, înregistrată în

cancelaria instanței de apel la 10 martie 2020, având în vedere solicitările formulate

în aceasta.

De asemenea, a indicat că sumele înscrise sunt diferite și nu coincid. La fel,

chitanțele eliberate pe numele lui Nicolae Moraru de către SRL „Ambianța” nu

corespund Hotărârii Guvernului nr. 474 din 28 aprilie 1998 cu privire la aplicarea

2

mașinilor de casă și control cu memorie fiscală pentru efectuarea decontărilor în

numerar. Nicolae Moraru se afla în România și în context s-a referit la scrisoarea

Comisariatului de Poliție sect. Centru din 06 decembrie 2012, care denotă

imposibilitatea audierii pe marginea plângerii adresate. Despre aspectele menționate

a fost informată prima instanță, însă în hotărâre nu a fost indicat. Or, din 30 aprilie

2008, 06 octombrie 2008, 06 decembrie 2012, Comisariatul de Poliție sect. Centru

confirmă că Janeta Solomon, părinții Nicolae și Nona locuiesc în România. În atare

circumstanțe, cum a fost posibil de semnat și îndeplinit contractul de antrepriză din

23 octombrie 2012.

Recurentul a declarat că, avocatul Doina Crețu prin demersul din 14 noiembrie

2018 a solicitat audierea în calitate de martor administratorul SRL „Ambianța ADI”,

însă demersul a fost respins.

Judecătorii instanței de apel nu au clarificat minuțios coroborarea probelor și

declarațiilor, nu au verificat atent declarațiile false ale Janetei Solomon în

complicitate cu avocatul Rodica Bevziuc referitor la respectarea termenului de

prescripție de 3 ani pentru înaintarea prezentei acțiuni civile. Conform procedurii

judecătorii urmau să decidă concret că s-a încălcat grav aspectul privind

nerespectarea termenului de prescripție de 3 ani pentru înaintarea prezentei acțiuni

civile; declarațiile false și ale avocatului Rodica Bevziuc. Deși, Janeta Solomon, în

complicitate cu avocatul Rodica Bevziuc, cunoscând că are cu 39,3 mp, ceea ce

constituie suma de 239847,9 lei, în mod tacit prin șantaj solicită încasarea de la el a

50% din cheltuielile investite în materialele de construcție și lucrările de construcție

a imobilului. Or, prin contractul complex din 14 ianuarie 2021, înregistrat cu

nr.0000469/1795 la notariat, se probează încă o dată că casa locativă din litigiu este

proprietatea comună în devălmășie a soților Solomon, fiind indicat suprafețele

deținute, precum și conform proiectului de formare prin divizare, anexat la contract.

Recurentul a mai pretins că, judecătorii instanței de apel au omis de a constata

și clarifica faptul dacă prima instanța a stabilit că Nicolae Moraru a confirmat doar

parțial cheltuielile suportate la construcția casei de locuit individuale. În hotărârea

judecătorească din 29 mai 2019 nu s-a indicat și nu s-a expus concret asupra acelor

facturi și sume de bani. Reclamantul Nicolae Moraru nu a confirmat „așa numită

investiție financiară” și respectiv, fără a le enumera, care sunt acelea facturi, data si

anul, suma concretă, denumirea întreprinderii. La fel, au omis de a constata

falsificarea inițialelor „N. Moraru”, lipsa semnăturii, conform încheierii

judecătorești din 08 iulie 2015. Or, nu a avut posibilitatea de a prezenta la data de

08 iulie 2015 instanței, însă prin raportul de expertiză grafoscopică din 07 aprilie

2020, raportul de expertiză judiciară din 07 aprilie 2020, s-a confirmat, că cererea

din 01 aprilie 2008 precum că de către Nicolae Moraru, nefiind în Moldova,

împotriva Janetei Solomon și a sa, în care solicită recunoașterea dreptului de

proprietate prin delimitarea cotelor-părți din casa locativă, care prezintă dubii

serioase că este falsificată, în lipsa semnăturii, dar numai inițiale „N. Moraru” și

inscripțiile manuscrise „cerere în judecată” și anume că: „au fost executate probabil

de către Moraru Nicolae” și „au fost executate probabil nu de către Moraru Nicolae”.

Respectiv, neîntemeiat au fost respinse demersurile privind efectuarea expertizelor

și audierea martorilor.

3

Recurentul a susținut că, judecătorii au omis a se pronunța asupra probelor false

și neveridice, obținute cu încălcarea legii, care nu au nicio atribuție la casa locativă

în litigiu, redate în referința avocatului Rodica Bevziuc din 07 iulie 2020.

Instanța de apel nu a luat în considerare faptele expuse și cele declarate în

ședința de judecată din 17 iunie 2021. Or, în cazul în care instanța de judecată se

abține de a da un răspuns special și explicit în cele mai importante întrebări, fără a

acorda părții care a formulat-o posibilitatea de a ști dacă acest mijloc de apărare a

fost neglijat sau respins, acest fapt se va considera o încălcare a art. 6§1 CEDO

(cauza Hiro Balani vs. Spania, 1994). CtEDO reiterează că, deși articolul 6 § 1 obligă

instanțele să își motiveze hotărârile, acesta nu poate fi interpretat ca impunând un

răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk împotriva Țărilor de Jos, 19

aprilie 1994, pct. 61, seria A nr. 288). Instanțele trebuie să răspundă la argumentele

esențiale ale părților, dar măsura în care se aplică această obligație poate varia în

funcție de natura hotărârii și, prin urmare, trebuie apreciată în baza circumstanțelor

cauzei (Hiro Balani împotriva Spaniei, 9 decembrie 1994, pct. 27)”.

Examinarea cauzei și a tuturor probelor (recipisele, înscrisurile și scrisorile de

confirmare în coroborare cu cele declarate) din dosar se cercetează doar în ansamblul

și în interconexiunea acestora. Or, instanța de judecată este obligată să reflecte în

hotărâre motivele concluziilor sale concrete, privind admiterea unor probe și

respingerea altor probe și anume concret, precum și argumentarea preferinței unor

probe față de altele.

Instanța de apel a ignorat faptul că actul judecătoresc trebuie să corespundă

tuturor normelor de drept, să fie clar, înțeles de părțile implicate în litigiu și să

răspundă în mod sigur, concret și expres la toate cererile și obiecțiile formulate de

către părți.

Prin încheierea din 11 mai 2022 a Curții Supreme de Justiție s-au considerat

inadmisibile recursurile declarate de reprezentantul lui Constantin Solomon,

avocatul Doina Crețu, precum și de către Constantin Solomon, împotriva deciziei

din 01 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău.

Copia recursului declarat a fost expediată în adresa intimatei și avocatului

acesteia, Rodica Bevziuc, la 16 mai 2022, cu scrisoare (Vol.VIII, f.d.1) și a fost

recepționată la 19 mai 2022 de către avocat, conform avizului de recepție (Vol.VIII,

f.d.32). Din adresa intimatei s-a restituit corespondența cu mențiunea „adresă

incompletă” (Vol.VIII, f.d.33-34).

În conformitate cu art. 425 Cod de procedură civilă, termenul de declarare a

recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.

Instanța de apel a adoptat încheierea contestată în data de 16 decembrie 2021,

iar cererea de recurs a fost depusă la 15 februarie 2022, prin intermediul poștei

electronice (Vol.VII, f.d.188) și ulterior, în original, la data de 16 februarie 2022,

(Vol.VIII, f.d. 9-23).

Materialele cauzei atestă expedierea copiei încheierii instanței de apel către

participanții la proces la 01 februarie 2022, prin intermediul poștei electronice

(Vol.VII, f.d.64). Astfel, recursul este declarat în termen.

Verificând legalitatea actului de dispoziție contestat prin prisma argumentelor

invocate și a materialelor din dosar, coroborate cu normele de drept, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție va respinge

4

recursul declarat de Constantin Solomon și va menține încheierea contestată, din

următoarele motive.

În conformitate cu art. 426 alin.(3) Cod de procedură civilă, recursul împotriva

încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza

copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței la

recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.

În temeiul art. 427 lit. a) Cod de procedură civilă, instanța de recurs, după ce

examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să

mențină încheierea.

Colegiul relevă că, prin recursul declarat împotriva încheierii din 16 decembrie

2021 a Curții de Apel Chișinău, recurentul își exprimă dezacordul cu încheierea

emisă, precum și reiterează circumstanțele care, în opinia sa, sunt omisiuni ale

instanței de apel, admise la examinarea cauzei în ordine de apel și pronunțarea

deciziei din 01 iulie 2021, ca urmare a verificării legalității și temeiniciei hotărârii

primei instanțe.

Or, prin încheierea din 16 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, contestată

cu prezentul recurs, s-a respins cererea depusă de Constantin Solomon cu privire la

corectarea omisiunilor strecurate în decizia din 01 iulie 2021 a Curții de Apel

Chișinău (Vol.VII, f.d.57-61).

În context, Colegiul reiterează că, în temeiul art. 249 alin.(1)-(2) Cod de

procedură civilă, după pronunțarea hotărârii, instanța care a adoptat-o nu este în

drept să o anuleze nici să o modifice. La cererea participanților la proces sau din

oficiu, instanța judecătorească corectează greșelile sau omisiunile din hotărâre care

țin de nume, calitatea procesuală, orice alte erori materiale sau de calcul evidente.

Problema corectării unor astfel de greșeli se soluționează în baza dosarului și/sau a

materialelor anexate la cererea de corectare a greșelilor sau a omisiunilor, fără

citarea participanților la proces. Instanța care examinează problema corectării poate

dispune citarea participanților pentru a se pronunța cu privire la temeiurile de

corectare. Neprezentarea lor însă nu împiedică examinarea corectării greșelilor.

Prin prisma normei de drept citate, Colegiul apreciază ca fiind corectă soluția

instanței de apel din încheierea emisă la 16 decembrie 2021, în situația în care

alegațiile recurentului nu cad sub incidența art. 249 alin.(2) Cod de procedură civilă.

Or, argumentele inserate în cererea de corectare formulată de către Constantin

Solomon, care, în esență, au fost aduse și în recursul declarat împotriva încheierii

din 16 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, denotă dezacordul recurentului cu

aprecierea probelor, argumentelor și motivarea deciziei de către instanța de apel la

examinarea prezentei cauze civile în ordine de apel, ca urmare a contestării hotărârii

din 29 mai 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana.

Colegiul iterează că, criticile aduse în recursul formulat împotriva încheierii din

16 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău nu pot fi reținute întru casarea acesteia,

având în vedere că acestea nu justifică emiterea unei încheieri de corectare în sensul

pretins.

În altă ordine de idei, Colegiul menționează că, aserțiunile recurentului nu

constituie decât o critică a deciziei instanței de apel pronunțată la 01 iulie 2021.

Din considerentele redate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție va respinge recursul declarat cu

menținerea încheierii contestate.

5

În conformitate cu prevederile art. 424 alin.(2), art. 427 lit. a), art. 428 Cod de

procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se respinge recursul declarat de Constantin Solomon.

Se menține încheierea din 16 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin

care s-a respins cererea depusă de Constantin Solomon cu privire la corectarea

omisiunilor strecurate în decizia din 01 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău, în cauza

civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Janeta Solomon, succesorul în

drepturi a defunctului Nicolae Moraru, împotriva lui Constantin Solomon cu privire

la încasarea a 50% din cheltuielile investite în construcția bunului imobil și

compensarea cheltuielilor de judecată.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței ,

judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Maria Ghervas

Galina Stratulat

6

Dosarul nr.2r-251/22

2-15148088-01-2r-16052022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana (jud. V. Sandu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. N. Budăi, V. Mihaila, Iu. Cotruța)

ÎNCHEIERE

01 iunie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței , judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Maria Ghervas

Galina Stratulat

examinând cererea depusă de Constantin Solomon cu privire la examinarea

cauzei civile în ordine de recurs, cu prezența părților,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Janeta Solomon,

succesorul în drepturi a defunctului Nicolae Moraru, împotriva lui Constantin

Solomon cu privire la încasarea a 50% din cheltuielile investite în construcția

bunului imobil și compensarea cheltuielilor de judecată,

la recursul declarat de Constantin Solomon împotriva încheierii din 16

decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a respins cererea depusă de

Constantin Solomon cu privire la corectarea omisiunilor strecurate în decizia din 01

iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 28 aprilie 2015, Nicolae Moraru a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Constantin Solomon, solicitând încasarea a 50% din cheltuielile

investite în construcția investite în materialele de construcție și lucrările de

construcție a imobilului din str-la XXXXX, mun.Chișinău și încasarea cheltuielilor

de judecată.

Prin încheiere protocolară, în legătură cu decesul reclamantului Nicolae

Moraru, instanța a dispus înlocuirea acestuia cu succesorul în drepturi, Janeta

Solomon.

La 12 martie 2019, în cadrul ședinței de judecată, Janeta Solomon, succesorul

în drepturi a defunctului Nicolae Moraru, a depus cerere de concretizare a

pretențiilor, solicitând încasarea de la Constantin Solomon a 50% din cheltuielile

investite în construcția investite în materialele de construcție și lucrările de

construcție a imobilului în sumă de 608926,63 de lei și încasarea cheltuielilor de

judecată pentru asistență juridică în mărime de 6900,00 lei.

Prin hotărârea din 29 mai 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, s-a

admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Janeta Solomon, succesorul

în drepturi a defunctului Nicolae Moraru și s-a încasat de la Constantin Solomon în

beneficiul Janetei Solomon, succesorul în drepturi a defunctului Nicolae Moraru,

7

suma de 462482,85 de lei și suma de 1812,50 de euro, convertiți în lei moldovenești

la data executării hotărârii, cu titlu de cheltuieli investite în construcția bunului

imobil și suma de 6000,00 lei cu titlu de cheltuieli de judecată; în rest cererea de

chemare în judecată a fost respinsă ca fiind neîntemeiată; s-a încasat de la Constantin

Solomon în beneficiul statului suma de 14974,49 de lei cu titlu de taxă de stat.

Prin încheierea din 17 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău s-a respins ca

neîntemeiată cererea depusă de Constantin Solomon cu privire la numirea unei

expertize judiciare grafoscopice în comisie, a unei expertize judiciare economico-

contabile, obligarea organelor de resort să audieze martori, atragerea în proces a

specialistului, audierea martorilor în cadrul examinării în ordine de apel a cauzei

civile.

Prin decizia din 01 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău s-a respins cererea de

apel depusă de avocatul Rodica Bevziuc, în interesele Janetei Solomon; s-a admis

cererea de apel înaintată de avocatul Doina Crețu, în interesele lui Constantin

Solomon, s-a modificat hotărârea din 29 mai 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Ciocana, în partea încasării sumei de 1812,50 de euro și în partea încasării taxei de

stat, micșorând suma încasată de la 1812,50 de euro până la 345,80 de euro și suma

încasată cu titlu de taxă de stat de la 14974,49 de lei până la 14084,41 de lei; în rest

hotărârea a fost menținută.

La 06 octombrie 2021, Constantin Solomon a depus o cerere prin care a solicitat

corectarea omisiunilor din decizia din 01 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău,

Prin încheierea din 16 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău s-a respins

cererea depusă de Constantin Solomon cu privire la corectarea omisiunilor strecurate

în decizia din 01 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău.

La 15 februarie 2022, prin intermediul poștei electronice (Vol.VII, f.d.188) și

ulterior, în original, la data de 16 februarie 2022, (Vol.VIII, f.d. 9-23), Constantin

Solomon a depus cerere de recurs împotriva încheierii din 16 decembrie 2021 a

Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, anularea încheierii

contestate.

Prin încheierea din 11 mai 2022 a Curții Supreme de Justiție s-au considerat

inadmisibile recursurile declarate de reprezentantul lui Constantin Solomon,

avocatul Doina Crețu, precum și de către Constantin Solomon, împotriva deciziei

din 01 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău.

La 26 mai 2022, Constantin Solomon a înregistrat o cerere, prin care a solicitat

prin prisma prevederilor art. 1 CEDO, art. 6 CEDO, art. 8 CEDO, art. 16, art. 20,

art. 24, art.25, art. 26, art. 28, art. 46 din Constituția Republicii Moldova, examinarea

cererii de recurs împotriva încheierii din 16 decembrie 2021 a Curții de Apel

Chișinău, cu prezența părților.

Studiind materialele cauzei, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție va respinge cererea depusă de Constantin

Solomon cu privire la examinarea cauzei civile în ordine de recurs, cu prezența

părților, din următoarele considerente.

În temeiul art. 424 alin.(2) Cod de procedură civilă, Colegiul civil, comercial

și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție examinează recursurile

declarate împotriva încheierilor emise de către curțile de apel.

În conformitate cu art. 426 alin. (3) Cod de procedură civilă, recursul împotriva

încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza

8

copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței la

recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.

La caz, Colegiul reiterează că prin recursul declarat se contestă încheierea

emisă la 16 decembrie 2021 de către Curtea de Apel Chișinău, prin care s-a respins

cererea depusă de Constantin Solomon cu privire la corectarea omisiunilor strecurate

în decizia din 01 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău.

În contextul normei de drept procedural citată, Colegiul precizează că,

examinarea recursului împotriva încheierii instanței de apel se efectuează în baza

recursului și a referinței la recurs, fără participarea părților.

În altă ordine de idei, la caz, nu au fost stabilite circumstanțe ce ar determina

necesitatea audierii participanților la proces, în situația în care argumentele

recursului sunt redate clar în textul acestuia.

De altfel, examinarea cauzei în ordine de recurs în lipsa participanților la

proces nu poate fi calificată ca o limitare a dreptului de apărare și dreptului de acces

la justiție, în condițiile când participanții la proces beneficiază de un ansamblu de

pârghii legale întru realizarea drepturilor lor, de care a făcut uz recurentul, la caz.

În consecință, se impune respingerea cererea cu privire la examinarea cauzei

civile în ordine de recurs, cu prezența părților.

În conformitate cu prevederile art. 269-270, art. 426 alin.(3) Cod de procedură

civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

d i s p u n e:

Se respinge cererea depusă de Constantin Solomon cu privire la examinarea în

ordine de recurs, cu prezența părților, a cauzei civile, la cererea de chemare în

judecată depusă de Janeta Solomon, succesorul în drepturi a defunctului Nicolae

Moraru, împotriva lui Constantin Solomon cu privire la încasarea a 50% din

cheltuielile investite în construcția bunului imobil și compensarea cheltuielilor de

judecată, la recursul declarat de Constantin Solomon împotriva încheierii din 16

decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței ,

judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Maria Ghervas

Galina Stratulat

9