2ra-313/22 — incasarea cheltuielilor investite in constructia bunului imobil

Dosarul nr. 2ra-313/22 (2-15148088-01-2ra-10032022) Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana (jud. V. Sandu) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. N. Budăi, V. Mihaila, Iu. Cotruță) ÎNCHEIERE 11 mai 2022 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Maria Ghervas Galina Stratulat examinând admisibilitatea recursurilor declarate de către reprezentantul recurentului Constantin Solomon, avocatul Doina Crețu și recurentului Constantin Solomon, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Janeta Solomon (succesorul în drepturi a defunctului Nicolae Moraru) împotriva lui Constantin Solomon cu privire la încasarea a 50 % din cheltuielile investite în construcția bunului imobil și încasarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din 01 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respinsă cererea de apel depusă de către reprezentantul apelantei Janeta Solomon, avocatul Rodica Bevziuc, a fost admisă cererea de apel depusă de către reprezentantul apelantului Constantin Solomon, avocatul Doina Crețu, a fost modificată hotărârea din 29 mai 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana în partea încasării sumei de 1812 euro și 50 de cenți și în partea încasării taxei de stat, micșorând suma încasată de la 1812 euro și 50 de cenți până la 345 euro și 80 de cenți, precum și suma încasată cu titlu de taxă de stat de la 14 974 lei și 49 de bani până la 14 084 lei și 41 lei de bani.

În rest, a fost menținută hotărârea primei instanțe, c o n s t a t ă: La data de 28 aprilie 2015, Nicolae Moraru a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Constantin Solomon cu privire la încasarea de la Constantin Solomon 50% din cheltuielile investite în materialele de construcție și lucrările de construcție a imobilului din str-la XXXXX, or. XXXXX, mun. XXXXX, în sumă de 608 926 lei și 63 de bani și 982 77 ruble rusești, precum și încasarea cheltuielilor de judecată. În motivarea acțiunii, reclamantul a invocat că, împreună cu soția sa, Nona Moraru, pîrîtul Constantin Solomon și fosta lui soție Janeta Solomon, au construit împreună, de comun acord, casa de locuit, imobilul situat pe str-la XXXXX, or.

XXXXX, mun. XXXXX. Acest imobil a fost construit în baza unui proiect autorizat în conformitate cu legislația în vigoare, pe terenul repartizat de către organul administrației publice locale pentru această destinație. A susținut reclamantul că, potrivit deciziei Comitetului Executiv or. Codru din 1 04 august 1988 "Cu privire la atribuirea terenului pentru construcție individuală" și a contractului de transmitere în folosință pe un termen nelimitat a terenului pentru construcția unei case de locuit în proprietate privată, pîrîtului și familiei sale, adică foștilor soți Constantin și Janeta Solomon le-a fost transmis lotul de teren nr.X din str- la XXXXX, or. XXXXX, mun.

XXXXX, fapt confirmat prin contractul din 16 decembrie 1988, decizia din 04 august 1988, scrisoarea băncii din 09 decembrie 1988 și certificatul de la BTI nr. 6244. A mai afirmat reclamantul că, la momentul începerii construcției imobilului în cauză, pîrîtul, adică fosta familie a lui Constantin și Janeta Solomon, care erau foarte tineri, nu dispuneau de mijloace financiare suficiente pentru a edifica o casă proprie, fapt care a și dus la unirea eforturilor comune a două familii pentru a construi casă de locuit pentru două familii, astfel, încît a fost construită casa de locuit, formată din 2 părți izolate, cu intrări separate, pentru pîrît și familia sa și pentru familia sa, în or. XXXXX, str-la XXXXX, mun.

XXXXX. A mai indicat reclamantul că, faptul construcției legale a imobilului în cauză, este confirmat prin actul despre rezultatele inspectării casei de locuit cu construcții gospodărești nr. 08/1897 din 17.04.08 efectuat de către fil. 1 a O.C.T. mun. Chișinău, prin certificatul ce permite construcția, prin avizele organelor competente care stabilesc exigențile în construcții.

Totodată, la construcția acestui imobil a contribuit reclamantul cu resursele financiare proprii, mai mult de 1217853, 25 lei, care nemijlocit au fost investiți de către el, pentru efectuarea proiectului casei, procurarea materialelor de construcție, achitarea lucrărilor de construcții și alte servicii care nemijlocit au fost prestate întru edificarea acestui imobil, ceia ce constituie 62,22 % din valoarea imobilului, evaluat la 1 73 68001 lei - potrivit datelor expertizei efectuate la 02 decembrie 2010. A invocat reclamantul că, în prezent, pîrîtului și fostei sale soții îi aparține această casă, care practic are un grad de finisare de 80 % încă de la finele anului 2008, însă nu este dată în exploatare din cauza dezacordului pîrîtului Constantin Solomon, deși au fost primite toate avizele organelor competente referitor la calitatea construcției efectuate în conformitate cu proiectul și normele în construcții necesare pentru semnarea procesului-verbal de recepție finală.

A menționat reclamantul că, între reclamant, pîrît și fosta lui soție, există relații de rudenie de gradul 1, adică Janeta Solomon este fiica sa, iar Constantin Solomon fostul ginere. A mai comunicat acesta că a investit în construcția în cauză mult mai mult decât suma solicitată a fi încasată de la pârât, însă, reieșind din faptul, că edificarea construcției a durat circa 20 ani, iar la începutul demarării lucrărilor de construcții nimeni nu putea să prevadă faptul destrămării familiei Solomon, adică a pârâtului, și existența unor relații încordate cu pârâtul, cât și o atitudine de rea-credință din partea pârâtului Constantin Solomon, nu s-au păstrat toate facturile și bonurile de plată de pe atunci.

A susținut reclamantul că, în confirmarea argumentelor invocate este și raportul de expertiză nr.2940 din 02 decembrie 2010, prin care s-a constatat faptul existenței a 2 intrări separate, a unui perete de delimitare dintre cele 2 părți ale casei de locuit și a 2 contoare de gaz, fapt ce demonstrează edificarea casei de locuit cu suprafața de 352.5 m.p. anume pentru două familii, și a înțelegerii între părțile implicate în litigiu, și anume edificarea construcției în cauză pentru două familii, fapt ce presupune dreptul său, de a cere restituirea cheltuielilor investite în construcția în cauză. 2 A mai invocat reclamantul că, relațiile între pârât și fosta sa soție - Janeta Solomon prin anul 2008 se înrăutățise drastic, din care motiv căsătoria ultimilor a fost desfăcută la 18 noiembrie 2009 prin hotărârea judecătoriei Centru, mun.

Chișinău. Astfel, din motivul, că pârâtul Constantin Solomon a refuzat neîntemeiat de a da în exploatare imobilul în cauză și să înregistreze dreptul de proprietate pe cote-părți pentru familia sa, adică Nicolae și Nona Moraru și familia sa Constantin și Janeta Solomon, precum și aflând de inevitabilul divorț al pârâtului, a fost nevoit la 01 aprilie 2008 să se adreseze în instanța de judecată cu cerere privind recunoașterea dreptului de proprietate asupra imobilului în cauză, unde a și prezentat toate înscrisurile care confirmă cheltuielile suportate de către el, pentru construcția imobilului din str-la XXXXX, or. XXXXX, mun. XXXXX. Prin hotărârea din 08 iunie 2011 a Judecătoriei Centru, mun.

Chișinău, a fost admisă integral acțiunea, fiindu-i recunoscut dreptul de proprietate asupra 6/10 cotă- parte din construcția situată în mun. XXXXX, or. XXXXX, str-la XXXXX. Prin decizia din 24 noiembrie 2011 a Curții de Apel Chișinău, a fost menținută integral hotărârea din 08 iunie 2011 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău. Prin decizia din 26 iulie 2012 a Curții Supreme de Justiție, a fost casată decizia din 24 noiembrie 2011 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 08 iunie 2011 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, cu remiterea cauzei la rejudecare în fond la Judecătoria Centru, mun. Chișinău. Prin hotărârea din 10 iunie 2013 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, a fost admisă acțiunea, fiindu-i recunoscut dreptul de proprietate asupra 6/10 cotă-parte din construcția situată în mun.

XXXXX, or. XXXXX, str-la XXXXX. Prin decizia din 23 aprilie 2014 a Curții de Apel Chișinău, a fost menținută integral hotărârea din 10 iunie 2013 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău. Prin decizia din 18 februarie 2015 a Curții Supreme de Justiție, a fost casată parțial decizia din 23 aprilie 2014 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 10 iunie 2013 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, în partea în care a fost admisă acțiunea, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care s-a respins ca neîntemeiată acțiunea. A mai menționat reclamantul că, în motivarea deciziei din 18 februarie 2015 a Curții Supreme de Justiție a argumentat și constatat faptul că, între familia sa și familia pârâtului Constantin Solomon și fosta soție a ultimului, Janeta Solomon a avut loc o convenție verbală privind construcția comună a casei de locuit din str-la XXXXX, or.

XXXXX, mun. XXXXX, și, că el are dreptul de a se adresa în instanța de judecată cu acțiune privind recuperarea cheltuielilor investite în construcția casei de locuit din str- la XXXXX, or. XXXXX, mun. XXXXX, precizând că, participarea unei persoane la construcția, reconstrucția, reutilarea etc, imobilului locativ, ce aparține cu drept de proprietate altei persoane, nu constituie temei de recunoaștere a dreptului de proprietate asupra unei cote-părți din el, dacă nu a fost stabilit altfel prin acord, dar constituie temei de încasare a unei compensații bănești, echivalentă cu munca sau materialele de construcție, cu care ar fi contribuit el. Totodată instanța superioară a constatat și faptul, că în pofida faptului, că proprietarul unei părți din materialele utilizate la construcția acestui bun imobil este familia Nicolae și Nona Moraru, totuși avea dreptul la despăgubiri echivalente cu valoarea materialelor și a lucrului prestat în acest sens.

Astfel, ultima sa investire în imobilul în cauză, care o poate confirma prin probe a avut loc la 23 octombrie 2012, fapt confirmat prin contractul de antrepriză din 23 octombrie 2012 în sumă de 240 40 3 lei, deși nu a părăsit construcția imobilului în cauză, investind pînă în prezent. A mai comunicat că, deși titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren (nr.XXXXX) este eliberat pe numele pîrîtului Constantin Solomon, invocîndu-se drept temei decizia CL Codru, mun. Chișinău din 10 februarie 2009, în realitate acest teren a fost repartizat în baza deciziei Comitetului Executiv or. Codru din 04 august 1988 “Cu privire la atribuirea terenului pentru construcție individuală” familiei tinere cu copii, astfel, acest teren este proprietate comună în devălmășie a pîrîtului Constantin Solomon și fostei sale soții, Janeta Solomon, cărora le-a fost desfăcută căsătoria prin hotărârea din 18 noiembrie 2009 a Judecătoriei Centru, mun.

Chișinău. De asemenea, a invocat reclamantul că, în prezent, potrivit informației O.C.T. din 22 februarie 2015, acest teren este proprietatea administrației publice locale or. Codru, mun. Chișinău. Astfel, la moment poate proba legal prin înscrisuri doar suma de 1217853,25 lei și 1965,54 ruble rusești, iar din motivul, că fiica sa, Janeta Solomon acceptă benevol restituirea a 50% din această sumă, celelalte 50% și anume suma de 608926,63lei și 982,77 ruble rusești, nemijlocit urmează a fi încasată de la pârât în beneficiul său, al subsemnatului, ceia ce constituie echivalentul în lei RM al materialelor de construcție, lucrărilor de construcție și a restul serviciilor investite în construcția imobilului din str-la XXXXX, or.

XXXXX, mun. XXXXX. La data de 17 septembrie 2018, reprezentantul reclamantului a depus o cerere de înlocuire a părții cu succesorul în drepturi. În motivarea cererii a invocat că, la XXXXX a decedat reclamantul Nicolae Moraru. Janeta Solomon este fiica lui Nicolae Moraru și succesoarea în drepturi a ultimului, deținea calitatea de moștenitor și fiind adresată în acest sens o cerere notarului din Republica Moldova, care în confirmarea faptului dat i-a eliberat un certificat de calitate de moștenitor. Ținînd cont de aceste circumstanțe, a solicitat instanței de judecată înlocuirea părții Nicolae Moraru decedat la XXXXX cu succesorul în drepturi - Janeta Solomon. Prin încheierea instanței de judecată inclusă în procesul-verbal al ședinței de judecată a fost înlocuită partea Nicolae Moraru decedat la XXXXX cu succesorul în drepturi - Janeta Solomon.

Ulterior, reprezentantul reclamantului a depus o cerere de concretizare a pretențiilor prin care a solicitat încasarea de la pârâtul Constantin Solomon a 50% din cheltuielile investite de către Nicolae Moraru în materialele de construcție și lucrările de construcție a imobilului din str-la XXXXX, or. XXXXX, mun. XXXXX, în sumă de 608 926,63 lei și a cheltuielilor de judecată în sumă de 6900 lei, or, reclamanta nu are posibilitatea legală de a constata și prezenta instanței de judecată valoarea reală a sumei de 982,77 ruble rusești, din care motiv și-a concretizat acțiunea depusă. Prin hotărârea din 29 mai 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, acțiunea a fost admisă parțial.

S-a încasat din contul lui Constantin Solomon în beneficiul Janetei Solomon – succesor în drepturi a defunctului Nicolae Moraru, suma în mărime de 462 482 lei și 85 de bani și suma în mărime de 1812 euro și 50 de cenți, convertiți în lei moldovenești la data executării hotărârii, cu titlu de cheltuieli investite în construcția bunului imobil din str-la XXXXX, or. XXXXX, mun. XXXXX, și suma în mărime de 6000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată. S-a încasat din contul lui Constantin Solomon în beneficiul statului, suma în mărime de 14 974 lei și 49 bani, cu titlu de taxă de stat (f.d. 40, 50-57 vol. IV). În rest acțiunea a respinsă, ca fiind neîntemeiată.

4 Prin decizia din 01 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă cererea de apel depusă de către reprezentantul apelantei Janeta Solomon, avocatul Rodica Bevziuc, a fost admisă cererea de apel depusă de către reprezentantul apelantului Constantin Solomon, avocatul Doina Crețu, a fost modificată hotărârea din 29 mai 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana în partea încasării sumei de 1812 euro și 50 de cenți și în partea încasării taxei de stat, micșorând suma încasată de la 1812 euro și 50 de cenți până la 345 euro și 80 de cenți, precum și suma încasată cu titlu de taxă de stat de la 14 974 lei și 49 de bani până la 14 084 lei și 41 lei de bani. În rest, a fost menținută hotărârea primei instanțe.

În motivarea deciziei emise, instanța de apel a conchis că, soluția dată de prima instanță, în partea în care a fost menținută, este una legală și corectă, constituind rezultatul examinării în ansamblu a tuturor probelor anexate prezentei cauze. Totodată, instanța de apel a considerat întemeiată cererea de apel depusă de către reprezentantul apelantului Constantin Solomon, avocatul Doina Crețu și care urmează a fi admisă cu modificarea hotărârii primei instanțe în partea încasării sumei de 1812 euro și 50 de cenți și în partea încasării taxei de stat, micșorând suma încasată de la 1812 euro și 50 de cenți până la 345 euro și 80 de cenți, precum și suma încasată cu titlu de taxă de stat de la 14 974 lei și 49 de bani până la 14 084 lei și 41 lei de bani.

Din materialele cauzei rezultă că, la 28 aprilie 2015, Nicolae Moraru a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Constantin Solomon cu privire la încasarea de la Constantin Solomon a 50% din cheltuielile investite în materialele de construcție și lucrările de construcție a imobilului din str-la XXXXX, or. XXXXX, mun. XXXXX, în sumă de 608 926 lei și 63 de bani și 982 77 ruble rusești, precum și încasarea cheltuielilor de judecată. Respectiv, din înscrisurile anexate la materialele cauzei, instanța de apel a constatat că, reclamanta-apelantă Janeta Solomon, succesorul în drepturi a defunctului Nicolae Moraru, a confirmat doar parțial cheltuielile suportate la construcția casei de locuit individuale din mun.

XXXXX, or. XXXXX, str-la XXXXX. Astfel la materialele cauzei, au fost prezentate facturi, bonuri de plată și alte acte ce confirmă cheltuielile suportate la construcția casei de locuit individuale din mun. XXXXX, or. XXXXX, str-la XXXXX, în sumă de 924 965 lei și 70 de bani și 3625 euro. Astfel, prima instanță întemeiat a calculat cheltuielile suportate de reclamant reieșind din această sumă. Reieșind din faptul că, reclamanta-apelantă Janeta Solomon a confirmat doar parțial mijloacele bănești investite de către defunctul Nicolae Moraru, în casa de locuit individuală din mun. XXXXX, or. XXXXX, str-la XXXXX, instanța de apel întemeiat a ajuns la concluzia de a admite parțial cerința reclamantei și întemeiat a încasat din contul pârâtului Constantin Solomon, suma în mărime de 462 482 lei și 85 de bani, cu titlu de 50 % din cheltuielile investite în construcția bunului imobil din str-la XXXXX, or.

XXXXX, mun. XXXXX. Totodată, instanța de apel a considerat întemeiat raționamentul primei instanțe cu privire la încasarea din contul pârâtului Constantin Solomon a sumei în mărime de 462 482 lei și 85 de bani, cu titlu de 50 % din cheltuielile investite în construcția bunului imobil din str-la XXXXX, or. XXXXX, mun. XXXXX, însă este nejustificată concluzia primei instanțe în privința încasării sumei în mărime de 1812 euro și 50 de cenți, întrucât din actele cauzei se confirmă doar suma de 691 euro și 61 de cenți (f.d. 48, vol.1). Cât privește suma în mărime de 1650 euro achitată pentru ușa din pin 5 stratificat, achitată la S.R.L. „Ambianța Adi”, nu este justificată. Reieșind din faptul că a fost confirmată doar suma de 691 euro și 61 de cenți, respectiv se va încasa 50 % din această sumă, ceia ce constituie 345 euro și 80 de cenți.

Din considerentele menționate, Colegiul conchide că, deși circumstanțele cauzei au fost stabilite corect de către prima instanță, s-a admis erori în aprecierea probatoriului administrat, luând în considerație că argumentele expuse în apelul depus de avocatul Doina Crețu în interesele lui Constantin Solomon s-au dovedit a fi întemeiate, nefiind necesară verificarea suplimentară a careva dovezi, instanța de apel a ajuns la concluzia de a admite cererea de apel declarată de avocatul Doina Crețu în interesele lui Constantin Solomon, dispunând modificarea hotărârii din 29 mai 2019 a Judecătoriei Chișinău sediul Ciocana, în partea încasării sumei de 1812 euro și 50 de cenți, și în partea încasării taxei de stat, micșorând suma încasată de la 1812 euro și 50 de cenți până la 345 euro și 80 de cenți și suma încasată cu titlu de taxă de stat de la 14 974 lei și 49 de bani, până la 14 084 lei și 41 de bani.

A respins cererea de apel depusă de către reprezentantul apelantei Janeta Solomon, avocatul Rodica Bevziuc. În rest, a dispus menținerea hotărârii primei instanțe. La 13 octombrie 2021, reprezentantul recurentului Constantin Solomon, avocatul Doina Crețu, a depus cerere de recurs împotriva deciziei instanței de apel din 01 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel din 01 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii primei instanțe din 29 mai 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, cu emiterea unei noi decizii cu privire la respingerea integrală a acțiunii ca fiind neîntemeiată și tardivă.

Ulterior, la 19 octombrie 2021, recurentul Constantin Solomon a depus cerere de recurs împotriva deciziei instanței de apel din 01 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel din 01 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii primei instanțe din 29 mai 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, cu emiterea unei noi decizii cu privire la respingerea integrală a acțiunii ca fiind neîntemeiată. În motivarea recursurilor depuse, reprezentantul recurentului precum și recurentul personal, au exprimat dezacordul cu decizia recurată, calificând-o ca fiind neîntemeiată și pasibilă de casare în temeiul prevederilor art. 432 alin. (1), (2) lit. a) și (4) din Codul de procedură civilă.

Totodată, reprezentantul recurentului Constantin Solomon, avocatul Doina Crețu cât și recurentul Constantin Solomon, au opinat că, atât prima instanță cât și instanța de apel au aplicat eronat normele de drept material, nu au constatat și elucidat pe deplin circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei, au apreciat arbitrar probele prezentate de către participanții la proces, iar concluziile instanțelor vizate sunt în contradicție cu circumstanțele cauzei. Prin prisma art. 439 alin. (2) din Codul de procedură civilă, la 10 martie 2022, instanța de recurs a comunicat participanților la proces recursurile, informând despre necesitatea depunerii referinței (f.d. 237, Vol. VII).

Prin referința depusă la 07 aprilie 2022, reprezentantul intimatei Janeta Solomon, avocatul Rodica Bevziuc a solicitat de a considera recursurile declarate de către reprezentantul recurentului Constantin Solomon, avocatul Doina Crețu, precum și de către recurentul Constantin Solomon, ca fiind inadmisibile. 6 În conformitate cu prevederile art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Decizia instanței de apel a fost adoptată la 01 iulie 2021, iar cererile de recurs au fost depuse la 13 octombrie 2021 și, respectiv la 19 octombrie 2021. Materialele cauzei atestă expedierea prin intermediul poștei electronice a copiei deciziei integrale participanților la proces la 20 august 2021, conform scrisorii de însoțire (f.d.

34, Vol. VII). Din materialele dosarului, reiese că, recurentul Constantin Solomon, a confirmat recepționarea deciziei nominalizate, la 23 august 2021 (f.d. 36, Vol. VII). Astfel, cererile de recurs declarate sunt în termen. Examinând temeiurile recursurilor declarate de către reprezentantul recurentului Constantin Solomon, avocatul Doina Crețu, precum și de către recurentul Constantin Solomon, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursurile drept inadmisibile din următoarele considerente. În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stipulează că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În temeiul prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4). Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursurile declarate de către reprezentantul recurentului Constantin Solomon, avocatul Doina Crețu, precum și de către recurentul Constantin Solomon, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Astfel, argumentele invocate în recursurile declarate se referă la dezacordul părții recurente cu soluția pronunțată de către prima instanță și instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că, recursul exercitat conform secțiunii II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează că, procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. 7 În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII, Cod de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel.

Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs. Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă faptul că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995). În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera ca fiind inadmisibile recursurile declarate de către reprezentantul recurentului Constantin Solomon, avocatul Doina Crețu, precum și de către recurentul Constantin Solomon.

În conformitate cu art. 433 lit. a), art. 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e: Se consideră inadmisibile recursurile declarate de către reprezentantul recurentului Constantin Solomon, avocatul Doina Crețu, precum și de către recurentul Constantin Solomon, împotriva deciziei din 01 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Maria Ghervas Galina Stratulat 8