2ra-541/22 — Încasarea prejudiciului cauzat

Dosarul nr. 2ra–541/22

2-20041149-01-2ra-15042022

Prima instanță: Judecătoria Comrat (sediul Vulcănești), (jud. I. Botezatu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Comrat ( jud. D. Fujenco, A. Mironov, L. Caraianu)

Î N C H E I E R E

01 iunie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

În componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Maria Ghervas

examinând admisibilitatea recursului declarat de Capsamun Andrei,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Mazurenco Victor

împotriva lui Capsamun Andrei cu privire la repararea prejudiciului material și

moral,

împotriva deciziei din 28 decembrie 2021 a Curții de Apel Comrat, prin care

a fost admisă cererea de apel declarată de Capsamun Andrei și modificată hotărârea

din 25 martie 2021 a Judecătoriei Comrat (sediul Vulcănești),

c o n s t a t ă :

La 06 aprilie 2020, Mazurenco Victor a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Capsamun Andrei cu privire la repararea prejudiciului material și

moral.

Reclamantul în motivarea acțiunii a indicat că conform ordonanței de punere

sub învinuire din 02 august 2021, Capsamun Andrei a fost învinuit de comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 152 alin. (1) Cod penal, iar el a fost recunoscut în

calitate de parte vătămată.

Prin sentința din 12 septembrie 2019 a Judecătoriei Comrat (sediul central)

Capsamun Andrei a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de

art.152 alin.(1) Cod penal al RM, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de

închisoare pe un termen de 2 ani, în penitenciar de tip semiînchis. În baza art. 90

alin. (1) și (2) Cod penal al RM, a fost dispusă suspendarea executării pedepsei,

pe un termen de probă de 3 ani.

Reclamantul a mai indicat că nefiind de acord cu sentința din 12 septembrie

2019 a Judecătoriei Comrat (sediul central), s-a adresat la avocat pentru întocmirea

cererii de apel, pentru care a efectuat plata conform contractului nr.762. Pe parcursul

examinării cauzei penale în instanța de apel a depus acțiune civilă prin care a solicitat

repararea prejudiciului material și moral.

1

Prin decizia din 18 februarie 2020 a Curții de Apel Comrat, cererea de apel

depusă de Mazurenco Victor a fot respinsă, fiind menținută sentința din 12

septembrie 2019 a Judecătoriei Comrat (sediul central).

Acțiunea civilă depusă de Mazurenco Victor a fost restituită din motiv că urma

a fi depusă în prima instanță, până la finisarea cercetării judecătorești.

Reclamantul a mai menționat că având în vedere că decizia din 18 februarie

2020 a Curții de Apel Comrat este definitivă, are dreptul de a solicita repararea

prejudiciului material și moral cauzat.

Astfel a relevat că în urma loviturilor primite de la Capsamun Andrei, i-a fost

fracturat degetul de la picior, respectiv o perioadă de timp a fost nevoit să stea acasă,

fiind în imposibilitate de a munci și a câștiga bani, pentru a își întreține familia. Mai

mult decât atât, în momentul în care i-au fost cauzate leziunile corporale de către

pârât, era prezent și feciorul minor care suferă de o malformație la inimă, și care a

fost afectat foarte tare de cele întâmplate o perioadă îndelungată de timp, la fel și

soția sa.

Reclamantul în ședința de judecată a solicitat încasarea prejudiciului material

din contul lui Capsamun Andrei conform chitanței seria QL nr.128998 din 23

septembrie 2019, în mărime de 1500 de lei, conform chitanței seria QL nr.331006

din 06 noiembrie 2019, în mărime de 500 de lei, conform chitanței seria QL

nr.331037 din 01 aprilie 2020, în mărime de 800 de lei și prejudiciului moral în

mărime de 50 000 de lei.

Prin hotărârea din 25 martie 2021 a Judecătoriei Comrat (sediul Vulcănești),

cererea de chemare în judecată depusă de Mazurenco Victor a fost admisă.

A fost încasat de la Capsamun Andrei în beneficiul lui Mazurenco Victor

prejudiciul material în mărime de 2800 de lei și prejudiciul moral în mărime de

50 000 de lei.

A fost încasată de la Capsamun Andrei în beneficiul statului taxa de stat în

mărime de 1 584 de lei.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță reținând prevederile art.1398, art.1422,

art.1423 Cod civil al RM, a conchis că vina pârâtului Capsamun Andrei a fost

confirmată prin sentința din 12 septembrie 2019 a Judecătoriei Comrat (sediul

central), care a fost menținută prin decizia din 18 februarie 2020 a Curții de Apel

Comrat, astfel au conchis că acțiunea este întemeiată și urmează a fi admisă cu

încasarea prejudiciului material în mărime de 2800 de lei și prejudiciului moral în

mărime de 50000 de lei.

Prin decizia din 28 decembrie 2021 a Curții de Apel Comrat, cererea de apel

depusă de către Capsamun Andrei a fost admisă, fiind modificată hotărârea din 25

martie 2021 a Judecătoriei Comrat (sediul Vulcănești), cu micșorarea sumei

prejudiciului material încasat de la 2800 de lei - până la 1800 de lei și prejudiciul

moral de la 50 000 de lei - până la 40 000 de lei.

Prin încheierea din 28 decembrie 2021 a Curții de Apel Comrat a fost corectată

greșeală admisă în dispozitivul deciziei, fiind înlocuită sintagma greșită ,,schimbând

mărimea încasată a prejudiciului material de la 2800 de lei, până la 1800 de lei”, cu

sintagma corectă, ,,schimbând mărimea încasată a prejudiciului material de la 2800

de lei, până la 800 de lei”.

Pentru a decide astfel, instanța de apel reținând prevederile art. 94 alin.(1) ,

2

art. 96 alin. (1) și (11) din Codul de procedură civilă al RM a menționat că, hotărârea

primei instanțe cu privire la încasarea prejudiciului material, urmează a fi

modificată, cu micșorarea mărimii prejudiciului material de la 2800 de lei la 800 de

lei din următoarele considerente.

Astfel, instanța de apel a reținut că, suma de 1500 de lei, după cum rezultă din

conținutul contractului de asistență juridică nr.762 din 23 septembrie 2019,

Mazurenco Victor a achitat-o avocatului pentru întocmirea cererii de apel împotriva

sentinței din 12 septembrie 2019 a Judecătoriei Comrat (sediul central), iar prin

decizia din 18 februarie 2020 a Curții de Apel Comrat, cererea de apel depusă de

Mazurenco Victor a fost respinsă. Prin urmare în conformitate cu art.96 alin.(1) și

alin.(11) din Cod de procedură civilă al RM, instanța nu a avut temeiuri de a încasa

această sumă, cu titlu de prejudiciu material. Ce ține de suma de 500 de lei, la fel

prima instanță nu avut temeiuri de a o încasa, deoarece după cum rezultă din

conținutul contractului de acordare a asistenței juridice nr.768 din 06 noiembrie

2019, această sumă a fost achitată de Mazurenco Victor pentru întocmirea acțiunii

civile în cadrul dosarului penal, care prin încheierea din 18 februarie 2020 a Curții

de Apel Comrat a fost restituită.

Astfel, instanța de apel a reținut că doar suma de 800 de lei, solicitată cu titlu

de prejudiciu material, este întemeiată, deoarece conform contractului de asistență

juridică nr.798 din 01 aprilie 2020, aceasta a fost achitată pentru întocmirea cererii

de chemare în judecată examinate.

Cât privește prejudiciul moral încasat de prima instanță în mărime de 50 000

de lei, instanța de apel reținând prevederile art.1423 alin.(1) Cod civil al RM, a

conchis că suma de 50000 de lei este una exagerată, astfel dispunând micșorarea

cuantumului prejudiciului moral până la 40000 de lei, menționând ca această sumă

este adecvată și proporțională prejudiciului moral cauzat.

La 23 februarie 2022, Capsamun Andrei a contestat cu recurs decizia instanței

de apel, solicitând casarea deciziei din 28 decembrie 2021 a Curții de Apel Comrat

și a hotărârii din 25 martie 2021 a Judecătoriei Comrat (sediul Vulcănești), cu

pronunțarea unei noi hotărâri, prin care acțiunea să fie respinsă ca fiind neîntemeiată.

În motivarea acțiunii, recurentul a invocat că atât decizia instanței de apel, cât

și hotărârea primei instanțe sunt neîntemeiate și nemotivate, deoarece Mazurenco

Victor nu a prezentat probe care să demonstreze existența suferințelor psihice sau

fizice. Toate argumentele invocate în motivarea cererii privind încasarea

prejudiciului moral poartă un caracter declarativ și nu este confirmat prin probe care

să ateste existența acestora.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) al Codului de procedură civilă, recursul

se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Din materialele dosarului rezultă că decizia recurată a fost pronunțată la 28

decembrie 2021, expediată părților la 15 februarie 2021 și recepționată de recurent

la 18 februarie 2022 (f.d. 168). Astfel, se constată că recurentul s-a conformat

prevederilor legale și a declarat recursul împotriva deciziei instanței de apel în

termenul stabilit de lege.

Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs în raport cu materialele

cauzei și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de Capsamun

3

Andrei, inadmisibil, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) al Codului de procedură civilă, părțile și

alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de

procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) al Codului de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă. În

conformitate cu art. 440 alin. (1) al Codului de procedură civilă, în cazul în care se

constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3

judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire

cu privire la fondul recursului. Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului

împotriva deciziei curții de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului

XXXVIII al Codului de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul

reține că reieșind din prevederile art. 437 alin.(1) lit. f) al Codului de procedură

civilă, în sarcina recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și

argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică

la aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta

necesitatea considerării recursului ca fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate de Capsamun Andrei, nu pot duce la

admisibilitatea recursului, ori acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 al

Codului de procedură civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra

reaprecierii circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției

instanței de apel.

Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care

evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentului cu soluția dată de instanța de

apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare al recursului, având în vedere

faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de

legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict

prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

Or, nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei,

fiind necesară motivarea recursului cu indicarea amănunțită a motivelor de

nelegalitate pe care se întemeiază, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului

înseamnă nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în

apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții,

instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Aderent, recursul nu se poate limita la

o simplă indicare a textelor de lege, condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs

implicând determinarea greșelilor anume imputate instanței de apel, o minimă

argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se

bazează. Abordarea recurentuluii, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul

acestuia cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit

identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune considerarea acestuia ca fiind

admisibil.

4

Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a

îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este evidențiată

în cererea de recurs declarată de Capsamun Andrei.

Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea

considerării recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) ale

Codului de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Capsamun Andrei.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Maria Ghervas

5