2ra-549/22 — cu privire la recunoașterea nulității contractelor de vânzare-cumpărare, aducerea părților la poziția inițială, evacuarea din imobil, anularea titului de autentificare a dreptului deținătorului de teren, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată

Dosarul nr. 2ra-549/22 2-15187618-01-2ra-18042022 Instanța de fond: Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani – V. Muntean Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – M. Guzun, I. Dutca, A. Malîi ÎNCHEIERE 25 mai 2022 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție În componența: Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas Judecători Victor Burduh Aliona Miron examinând admisibilitatea recursurilor declarate de către avocatul Ion Cobîșenco și avocatul Vasile Pruteanu în interesele Annei Goldman, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Anna Goldman împotriva lui Dumitru Sclifos, Vasile Grama, Tamara Cușnir și Iurie Cușnir, IP „Agenția Servicii Publice”, Primăriei municipiului Chișinău, Consiliului municipal Chișinău, intervenienți accesorii notarii Olga Palii și Vera Pulbere cu privire la recunoașterea nulă a contractelor de vânzare-cumpărare a bunului imobil, cu aducerea părților la poziția inițială, rectificarea înscrierilor în Registrul bunurilor imobile, evacuarea din imobil, declararea nulității titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren și a deciziei Consiliului municipal Chișinău nr.6/36-13 din 19 mai 2009, încasarea prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din data de 15 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a respins apelul declarat de Anna Goldman, s-a menținut hotărârea din data de 16 martie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, constată: La 12 octombrie 2015 Anna Goldman a depus cerere de chemare în judecată,

modificată și concretizată ulterior, împotriva lui Dumitru Sclifos, Vasile Grama, Iurie Cușnir, Tamarei Cușnir, IP „Agenția Servicii Publice”, Primăriei și Consiliului mun. Chișinău, intervenienți accesorii notarii Olga Palii și Vera Pulbere, prin care a solicitat recunoașterea nulă a contractelor de vânzare-cumpărare nr.4530 din 16 septembrie 2008, încheiat între Anna Goldman și Dumitru Sclifos, nr.12169 din 18 septembrie 2009 încheiat între Dumitru Sclifos și Vasile Grama și nr.1426 din 02 aprilie 2015, încheiat între Vasile Grama și Iurie Cușnir cu aducerea părților la poziția inițială, rectificarea înscrierilor în Registrul bunurilor imobile, evacuarea pârâților, declararea nulității titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren și a deciziei Consiliului municipal Chișinău nr.6/36-13 din 19 mai 2009, încasarea prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii Anna Goldman a indicat că casa de locuit din str. xxxxx, mun. Chișinău îi aparținea cu drept de proprietate în baza contractului de vânzare- cumpărare nr.7-418 din 08 septembrie 1993. 1 În perioada anilor 2008-2009 Dumitru Sclifos, pe cale criminală, a obținut dreptul de proprietate asupra casei nominalizate, ce aparținea reclamantei și prin depunerea dosarului și a cererii la Consiliul mun. Chișinău a privatizat terenul aferent și ulterior a vândut casa de locuit și ternul aferent lui Vasile Grama. Reclamanta a menționat că prin sentința din 21 iunie 2012 a Judecătoriei Buiucani, mun.

Chișinău, Dumitru Sclifos a fost recunoscut culpabil și condamnat în temeiul art. 190, alin. (5) din Codul penal la 10 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții legate de circulația mijloacelor financiare și materiale pe un termen de 5 ani și în temeiul art.361, alin. (2), lit. b) din Codul penal, în baza căruia a fost condamnat la 5 ani închisoare. Acțiunea civilă a părții vătămate Anna Goldman s-a admis în principiu, cu explicarea dreptului de a se adresa în instanța de drept comun și menținerea măsurilor asigurătorii aplicate prin încheierea din 31 mai 2011. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 16 octombrie 2014 au fost admise apelurile avocatului Ian Dogotari în interesele inculpatului și avocatului Ion Matușenco în interesele părții civilmente responsabile, a fost casată, inclusiv din oficiu, sentința Judecătoriei Buiucani, mun.

Chișinău din 21 iunie 2012 în privința lui Dumitru Sclifos în partea laturii penale și civile și pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanța, prin care procesul penal în privința lui Dumitru Sclifos în baza art.361, alin.(2), lit.b) din Codul penal a fost încetat în conformitate cu art.60, lit. a) din Codul penal, în legătură cu survenirea prescripției tragerii la răspundere penală. S-a recunoscut vinovat Dumitru Sclifos de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 190, alin. (5) din Codul penal și s-a stabilit acestuia o pedeapsă sub formă de nouă ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis cu privarea de dreptul de a ocupa funcții legate de circulația mijloacelor financiare și materiale pe un termen de cinci ani.

Acțiunea civilă a părții vătămate Anna Goldman privind recunoașterea nulă a contractului de vânzare-cumpărare a imobilului din str. xxxxx, mun. Chișinău s- a respins. Prin decizia din data de 17 martie 2015 a Curții Supreme de Justiție s-a respins ca inadmisibil recursul ordinar declarat de către avocații Ian Dogotari și Liubomir Dudulica în numele inculpatului Dumitru Sclifos, s-a admis recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de nivelul Curții de Apel Chișinău, s-a casat parțial sentința Judecătoriei Buiucani, mun.

Chișinău din 21 iunie 2012 și decizia Curții de Apel Chișinău din 16 octombrie 2014, s-a rejudecat cauza și s-a pronunțat o nouă hotărâre, prin care s-a încetat procesul penal în privința lui Dumitru Sclifos în baza art. 361, alin.(2), lit. b) din Codul penal în conformitate cu art. 60, lit. a) din Codul penal în legătură cu survenirea prescripției tragerii la răspundere penală și a fost condamnat Dumitru Sclifos în temeiul art.190, alin.(5) din Codul penal la 9 ani închisoare. Acțiunea civilă a părții vătămate Anna Goldman către Dumitru Sclifos a fost admisă în principiu, cu explicarea dreptului de a se adresa în instanța de drept comun și menținerea măsurilor asigurătorii aplicate prin încheierea Judecătoriei Buiucani, mun.

Chișinău din 31 mai 2011. Anna Goldman a specificat că prin acțiunea civilă înaintată în cadrul procesului penal privind învinuirea lui Dumitru Sclifos, a solicitat recunoașterea nulă a contractelor de vânzare-cumpărare a casei de locuit din str. xxxxx, mun. Chișinău nr.4530 din 16 septembrie 2008, încheiat între Anna Goldman și Dumitru Sclifos și nr.12169 din 18 septembrie 2009 încheiat între Dumitru Sclifos și Vasile Grama cu aducerea părților la poziția inițială, prin restituirea imobilului în natură proprietarului 2 legitim Anna Goldman, încasarea prejudiciului moral în mărime de 250 000 lei și aplicarea sechestrului asupra imobilului situat pe str. xxxxx, mun. Chișinău, până la adoptarea hotărârii definitive a instanței.

Reclamanta a relatat că la 08 septembrie 2015 a obținut certificatul din Registrul bunurilor imobile, din care a aflat că la 02 aprilie 2015 Vasile Grama a vândut bunul imobilul din str. xxxxx, Tamarei Cușnir și lui Iurie Cușnir, deși prin decizia Curții Supreme de Justiție din 17 martie 2015, acțiunea civilă a fost admisă în principiu, cu menținerea măsurilor asigurătorii aplicate prin încheierea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 31 mai 2011. Anna Goldman a susținut că Vasile Grama a cunoscut cu certitudine despre decizia nominalizată, însă peste mai puțin de o lună, neglijând decizia irevocabilă a instanței supreme, a vândut ilegal bunul imobil din str. xxxxx, acționând ilegal și cu rea-credință la încheierea contractului de vânzare-cumpărare din 02 aprilie 2015, inducând în eroare cumpărătorii Tamara Cușnir și Iurie Cușnir.

Prin hotărârea din data de 16 martie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani s-a admis parțial acțiunea înaintată de către Anna Goldman, s-a declarat nul contractul de vânzare-cumpărare nr.4530 din 16 septembrie 2008, încheiat între Anna Goldman și Dumitru Sclifos, s-a încasat din contul lui Dumitru Sclifos în beneficiul Annei Goldman contravaloarea bunului imobil cu numărul cadastral xxxxx în mărime de 561 000 lei, prejudiciul moral cauzat prin infracțiune în mărime de 50 000 lei, precum și cheltuielile legate de plata taxei de stat în mărime de 16 930 lei, în total suma de 627 930 lei, în rest s-a respins acțiunea înaintată de Anna Goldman. (f.d. 36,49-69, vol.III) Hotărârea instanței de fond a fost contestată cu apel, în termen, de către Anna Goldman, reprezentată de avocatul Iuri Florea.

( f.d. 71-72, vol. III) Prin decizia din data de 26 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul declarat de către Anna Goldman, reprezentată de avocatul Iuri Florea, s-a menținut hotărârea din data de 16 martie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani. (f.d. 140-140,142-155, vol.III) Curtea Supremă de Justiție prin decizia din data de 28 noiembrie 2018 a admis recursul declarat de către Anna Goldman, reprezentată de avocatul Vasile Ceclu, a casat decizia din data de 26 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău cu trimiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată. ( f.d. 193-202, vol.III) Prin decizia din data de 07 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul declarat de către Anna Goldman, s-a menținut hotărârea din data de 16 martie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani.

(f.d. 16,17-24, vol. IV) Curtea Supremă de Justiție prin decizia din data de 05 noiembrie 2020 a admis recursul declarat de către Anna Goldman, reprezentată de avocatul Vasile Ceclu, a casat decizia din data de 07 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău cu trimiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată. ( f.d. 175-187, vol.IV) Prin decizia din data de 15 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul declarat de către Anna Goldman, s-a menținut hotărârea din data de 16 martie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani. (f.d. 91, 92-101, vol. V) Pentru a ajunge la această concluzie instanțele de judecată au constatat că Anna Goldman a deținut cu titlu de proprietate construcția - casă de locuit individuală din 3 mun.

Chișinău. str. xxxxx, cu numărul cadastral xxxxx. Prin decizia Consiliului orășenesc Chișinău nr. 21/12-1 din 28 iulie 1994, Anna Goldman a primit dreptul de a demola construcția cu nr. cadastral xxxxx cu permisiunea de a construi altă casă. Conform actului de inspectare din 30 septembrie 2005, pe terenul din mun. Chișinău, str. xxxxx există o construcție nefinisată – 64 %. Prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat notarial la 16 septembrie 2008 de către notarul Palii Olga și înregistrat cu nr. 4530, bunul imobil nominalizat a fost vândut din numele Annei Goldman, prin reprezentantul acesteia în bază de procură, lui Dumitru Sclifos la prețul de 488 925 lei. Ulterior, Dumitru Sclifos în baza deciziei Consiliului mun.

Chișinău nr. 6/36-13 din 19 mai 2009 a obținut dreptul de proprietate asupra terenului aferent casei de locuit cu suprafața de 586 m.p., drept înregistrat în Registrul bunurilor imobile la 12 august 2009 în baza titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren nr. 17066 din 08 iunie 2009. La 18 septembrie 2009, prin contractul de vânzare-cumpărare Dumitru Sclifos a vândut lui Vasile Grama casa de locuit individuală cu numărul cadastral xxxxx, cu suprafața de 113.1 m.p. și terenul aferent la prețul de 1 197 099 lei, ultimul, înregistrând dreptul de proprietate asupra bunurilor imobile nominalizate în Registrul bunurilor imobile.

Conform informației din Registrul bunurilor imobile, certificatului despre rezultatele inspectării bunului imobil nr. xxxxx din 25 iulie 2014, întocmit de către ÎS „Cadastru”, filiala OCT Chișinău și de planul cadastral al bunului imobil rezultă că Vasile Grama a demolat casa de locuit individuală cu numărul cadastral xxxxx, cu suprafața de 113.1 m.p., și a construit o nouă casă cu numărul cadastral xxxxx, cu suprafața de 246.6 m.p. Totodată, instanțele de judecată au reținut că prin decizia irevocabilă a Curții Supreme de Justiție din 17 martie 2015 s-a stabilit faptul falsificării de către Dumitru Sclifos a procurii nr.1270, autentificată de notarul privat Raisa Tudos la 23 aprilie 2008, din numele Annei Goldman pe numele lui Sergiu Căldări, în baza căreia acesta din urmă a înstrăinat din numele mandatarului casa de locuit amplasată în mun.

Chișinău. str. xxxxx, cu numărul cadastral xxxxx, cu suprafața de 113.1 m.p lui Dumitru Sclifos.

În urma celor constatate și în temeiul art. 195, art. 199, alin. (1) , art. 205, alin. (1) și (2), art. 216, alin. (1) și (2), art. 217, alin. (1)-(3), art. 219, alin. (1)-(3), art. 220, alin. (1) și art. 315, alin. (1) din Codul civil (în redacția de până 01 marote 2019) instanțele de judecată au concluzionat că pretenția cu privire la declararea nulității contractului de vânzare-cumpărare nr.4530 din 16 septembrie 2008, încheiat între Anna Goldman și Dumitru Sclifos, este întemeiată, ori odată cu constatarea falsului procurii, în baza căreia s-a acționat din numele Annei Goldman, aceasta în mod evident nu a încuviințat încheierea contractului de vânzare-cumpărare nr.4530 din 16 septembrie 2008, fapt ce atestă fără echivoc că în privința bunului ce aparține cu drept de proprietate a Annei Goldman s-a realizat un act de dispoziție de către o persoană neîndreptățită să realizeze acest act.

Subsecvent declarării nulității contractului de vânzare-cumpărare nr.4530 din 16 septembrie 2008 și constatând faptul că la momentul înaintării acțiunii și soluționării cauzei casa de locuit revendicată nu mai există în natură, în baza art. 515, art.1398, alin, (1) din Codul civil, instanțele de judecată au conchis că Anna Goldman este îndreptățită la recuperarea contravalorii imobilului, ce constituie suma de 561 000 lei, 4 iar lui Dumitru Sclifos îi revine obligația de a remedia consecințele faptelor sale ilicite și a restitui contravaloarea imobilului înstrăinat ilegal în baza contractului de vânzare- cumpărare nr.4530 din 16 septembrie 2008. Totodată, instanțele de judecată au stabilit că, la caz, nu s-a demonstrat reaua- credință a lui Vasile Grama la momentul încheierii contractului de vânzare-cumpărare, acesta fiind calificat ca cumpărător de bună-credință.

Respectiv el nu poate fi subiect al răspunderii pentru prejudiciul cauzat Annei Goldman ca urmare a faptelor ilicite ale lui Dumitru Sclifos. Astfel, instanțele de judecată au respins pretențiile Annei Goldman cu privire la anularea contractului de vânzare - cumpărare încheiat de Vasile Grama în calitate de cumpărător și privind restituirea bunului imobil cu numărul cadastral xxxxx, deoarece acesta a fost construit de către Vasile Grama și care nu este și nu a fost deținut de Anna Goldman cu titlu de proprietate. Împotriva deciziei instanței de apel, în interesele Annei Goldman, au depus recursuri avocatul Ion Cobîșenco și avocatul Vasile Pruteanu. În recursuri s-a solicitat casarea încheierii din data de 25 aprilie 2016 a Judecătoriei Buiucani, mun.

Chișinău și a încheierii Curții de Apel Chișinău prin care Anna Goldman a fost obligată să achite taxa de stat la depunerea acțiunii și la depunerea apelului cu emiterea unei noi încheieri privind restituirea de la bugetul de stat în folosul recurentei a sumei de 50 395,0 lei achitată pentru examinarea cererii de chemare în judecată, casarea integrală a deciziei instanței de apel și casarea parțială a hotărârii instanței de fond cu emiterea unei noi hotărâri privind admiterea acțiunii. În motivarea recursurilor s-au reiterat circumstanțele de fapt menționate în cererea de chemare în judecată, s-a invocat încălcarea de drept material și procedural la emiterea deciziei instanței de apel.

Recurenta a susținut că instanțele de judecată au aplicat în mod eronat legea în ceea ce privește efectele nulității actelor juridice, deoarece constatarea nulității absolute a actului juridic inițial, la caz a contractului de vânzare-cumpărare nr.4530 din 16 septembrie 2008, încheiat din numele Annei Goldman, prin reprezentantul acesteia în bază de procură și Dumitru Sclifos, atrage și nulitatea actelor subsecvente și anume a contractului de vânzare-cumpărare încheiat la 18 septembrie 2009 între Dumitru Sclifos și Vasile Grama și a contractului de vânzare-cumpărare nr.1426 din 02 aprilie 2015, încheiat între Vasile Grama și Iurie Cușnir. Anna Goldman a relatat că este îndreptățită de a solicita revendicarea bunurilor imobile cu numerele cadastrale xxxxx și xxxxx, deoarece aceste bunuri au ieșit din posesia sa fără voia acesteia, fapt care permite aplicarea regulii restitutio in integrum, indiferent de faptul dacă proprietarul ulterior este sau nu de bună-credință.

Referitor la argumentul instanței precum că Vasile Grama este cumpărător de bună-credință recurenta a menționat că instanțele de judecată nu au dat apreciere corespunzătoare probelor anexate la materialele dosarului și anume a extrasului din Registrul bunurilor imobile, ori la data încheierii contractului de vânzare-cumpărare bunul imobil cu numărul cadastral xxxxx nu exista, deci acesta cunoștea că bunui imobil care a fost procurat nu există și că era demolat. Recurenta, la fel, a susținut că nici Iurie Cușnir și Tamara Cușnir nu sunt cumpărător de bună- credință, ori aceștea cunoșteau sau trebuiau să cunoască despre faptul că asupra bunurilor imobile procurate este aplicat sechestru. 5 Anna Goldman a mai relatat că instanța de apel, prematur a respins ca neîntemeiat apelul, deoarece nu s-a expus asupra tuturor motivelor invocate în apel, precum și nu a apreciat probele după intima convingere.

La 20 mai 2022 Vasile Grama, reprezentat de avocatul Veaceslav Botnari, a depus referință, prin care a solicit declararea recursului ca fiind inadmisibil, iar după caz respingerea recursului cu menținerea deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței de fond, afirmând că recursul declarat nu cuprinde temeiurilor prevăzute la art. 432 din Codul de procedură civilă. Avocatul Gheorghe Avornic, în interesele lui Iurie Curșnir și avocatul Mihai Balaban, în interesele lui Iurie Curșnir și Tamarei Cușnir, au depus referințe asupra recursurilor depuse de către reprezentanții Annei Goldman, solicitând respingerea recursurilor ca fiind inadmisibile/nefondate, deoarece acesta nu corespund exigențelor prevăzute la art. 432 din Codul de procedură civilă, constituind doar un simplu dezacord cu actele judecătorești emise de instanțele de judecată, fără a avea un suport legal.

În conformitate cu art. 434, alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Din materialele dosarului rezultă că decizia recurată a fost pronunțată la 15 decembrie 2021, expediată participanților la proces, prin intermediul poștei electronice la data de 01 martie 2022. (f.d. 102, vol.V) Anna Goldman, prin intermediul avocaților Ion Cobîșenco și Vasile Pruteanu, în termen, la 03 martie 2022 și 16 martie 2022 a depus recursuri. Examinând admisibilitatea recursurilor, fără prezența participanților la proces, în acord cu procedura specificată la articolul 440 din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că cererile de recurs formulate de către Anna Goldman, prin intermediul avocaților Ion Cobîșenco și Vasile Pruteanu, sunt inadmisibile, pentru motivele ce succed.

Verificând motivele de casare, invocate în recursuri, completul Colegiului atestă că acestea nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă, deoarece se referă la dezacordul recurentei cu soluția pronunțata de către instanța de apel, însă, nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Totodată, completul de admisibilitate reține că recursul exercitat conform Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

Urmează a fi reiterat că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă. În conformitate cu prevederilor art. 432, alin. (1) din Codul de procedură civilă părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declarare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procesual.

Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate 6 la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433, lit. a) din Codul de procedură civilă cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) și (4). Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în recursurile declarate de către Anna Goldman, asemenea aspecte nu se regăsesc. În speță, completul Colegiului menționează că recursurile în cauză conțin obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanța de apel, primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentei la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției. Drept urmare, Colegiul reține că argumentele invocate de către recurent nu pot constitui temei de admisibilitate a recursurilor, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa cum formal invocă Anna Goldman, și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate. În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursurile declarate de către Anna Goldman, prin intermediul avocaților Ion Cobîșenco și Vasile Pruteanu, ca fiind inadmisibile.

Conform celor expuse, în temeiul art. 431, alin. (1) și (2), art. 433, lit. a), 440, alin. (1) și (11) din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Se consideră inadmisibile recursurile declarate de către Anna Goldman, prin intermediul avocaților Ion Cobîșenco și Vasile Pruteanu, împotriva deciziei din data de 15 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas judecători Victor Burduh Aliona Miron 7