3ra-315/22 — anularea actului administrativ

3ra-315/22 — anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3ra-315/22

2-21014877-01-3ra-06042022

Prima instanță: Judeătoria Bălți, sediul Central (jud. E. Balan)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. S. Procopciuc, D. Corolevschi, D. Stănilă)

Î N C H E I E R E

25 mai 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursului depus de Gheorghe Cernogal,

în cauza de contencios administrativ intentată la acțiunea formulată de

Gheorghe Cernogal împotriva Primăriei comunei Iezărenii Vechi, raionul Sângerei,

terț Societatea cu Răspundere Limitată ,,DifervalStil”, cu privire la declararea

nulității absolute a actului administrativ individual defavorabil,

împotriva deciziei din 23 decembrie 2021 a Curții de Apel Bălți,

c o n s t a t ă:

La 1 februarie 2021, Gheorghe Cernogal a înaintat acțiune în ordinea

contenciosului administrativ împotriva Primăriei comunei Iezărenii Vechi, raionul

Sângerei, terț Societatea cu Răspundere Limitată ,,DifervalStil”, cu privire la

anularea actului administrativ.

În motivarea acțiunii, reclamantul a indicat că, la 5 iunie 2020, a depus cerere

de participare la licitație, cererea fiind înregistrată la Primăria comunei Iezărenii

Vechi sub nr. 02/1-32/4 din 5 iunie 2020. Totodată, a prezentat și buletinul de

identitate, taxa de organizare a licitației de 600 lei (confirmată prin ordinul de

încasare nr. TCRI-E100 din 20 noiembrie 2020) și acontul de 494 lei (confirmat

prin ordinul de încasare a numerarului nr. 8CRI-E100 din 20 noiembrie 2020).

A indicat că Primarul comunei Iezărenii Vechi l-a anunțat despre faptul că va

fi informat despre ziua desfășurării licitației, modul de desfășurare a acesteia și alte

aspecte procedurale.

Ulterior depunerii cererii de participare la licitație, a fost informat telefonic să

se prezinte pentru participare la licitație, pe data de 23 noiembrie 2020, orele 16:00.

Astfel că, în ziua desfășurării licitației, reclamantul s-ar fi prezentat la primărie, în

jurul orelor 13:00, unde ar fi fost rugat de către primar să aștepte în coridor pentru

a fi informat despre acțiunile ce urmau a fi întreprinse.

1

Însă, peste o perioadă de timp, reclamantul a fost informat că licitația a avut

deja loc, în lipsa sa.

A învederat instanței că, conform procesului-verbal nr. 1 privind rezultatele

licitației din 23 noiembrie 2020, cumpărătorul Societatea cu Răspundere Limitată

,,DifervalStil” a fost recunoscut câștigătorul licitației cu strigare și desemnat în

calitate de cumpărător al terenului agricol cu suprafața de 0.35 ha, număr cadastral

XXXXXXXXXX, amplasat în raionul Sângerei, satul Iezărenii Vechi, fiind vândut

la prețul de 6 080 lei.

A opinat reclamantul că nu a fost admis în mod nejustificat la licitație, dreptul

de participare la licitație fiindu-i îngrădit prin acțiunile de rea-credință ale Comisiei

de licitație, care nu l-a invitat la desfășurarea licitației din 23 noiembrie 2020.

Gheorghe Cernogal a solicitat declararea nulității absolute a procesului-verbal

nr. 1 din 23 noiembrie 2020 privind rezultatele licitației de vânzare a terenului

agricol cu S=0,35 ha, număr cadastral XXXXXXXXXX, amplasat în raionul

Sângerei, satul Iezărenii Vechi.

Prin hotărârea din 1 aprilie 2021 a Judecătoriei Bălți, sediul central, s-a admis

cererea de chemare în judecată înaintată de Gheorghe Cernogal. S-a anulat

procesul-verbal nr. 1 din 23 noiembrie 2020 al Comisiei de licitație din cadrul

Primăriei comunei Iezărenii Vechi, raionul Sângerei, cu privire la rezultatul

licitației.

La 6 aprilie 2021, Primăria comunei Iezărenii Vechi, raionul Sângerei, a

înaintat cerere de apel nemotivată, iar la 31 mai 2021 a prezentat cererea de apel

motivată împotriva hotărârii din 1 aprilie 2021 a Judecătoriei Bălți, sediul Central,

solicitând casarea acesteia și pronunțarea unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie

respinsă.

Prin decizia din 23 decembrie 2021 a Curții de Apel Bălți, a fost casată integral

hotărârea din 1 aprilie 2021 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, și a fost pronunțată

o nouă decizie, prin care s-a respins cererea de chemare în judecată formulată de

Gheorghe Cernogal împotriva Primăriei comunei Iezărenii Vechi, raionul Sângerei,

Terț Societatea cu Răspundere Limitată ,,DifervalStil”, cu privire la declararea

nulității absolute a actului administrativ insividual defavorabil, drept neîntemeiată.

Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel, prin prisma normelor de

drept material ce reglementează raportul juridic litigios, în raport cu circumstanțele

cauzei, a reținut ca fiind neîntemeiată soluția primei instanțe referitoare la

temeinicia acțiunii, având în vedere că, la caz, sunt aplicabile prevederile

Regulamentului privind licitațiile cu strigare și cu reducere aprobat prin Hotărârea

Guvernului nr.136 din 10 februarie 2009, iar comunicatul informativ publicat la 6

noiembrie 2020 privind desfășurarea la data de 23 noiembrie 2020 a licitației de

vânzare a bunului imobil cu nr. cadastral al terenului XXXXXXXXXXa fost

efectuat cu respectarea termenului prevăzut în pct. 11 din Regulament.

Comunicatul dat de Primăria com. Iezărenii Vechi, raionul Sângerei, la 13

noiembrie 2020, după cum rezultă din conținutul său, în esență, nu echivalează cu

un anunț despre desfășurarea licitației în sensul punctului 11 din Regulamentul

enunțat, acest comunicat fiind doar o rectificare a greșelii admise în anunțul de

desfășurare a licitației în ce privește suprafața terenului scos la licitație.

2

Raportând normele citate la circumstanțele cauzei, instanța de control

judiciar a conchis privind lipsa temeiurilor de anulare a actului administrativ pe

motivul arătat de instanța de fond.

La 16 martie 2022, Gheorghe Cernogal a declarat recurs împotriva deciziei

din 23 decembrie 2021 a Curții de Apel Bălți (f.d. 152).

În susținerea recursului, a invocat dezacordul său cu soluția instanței de apel,

considerând-o eronată, instanța interpretând în mod eronat normele de drept

material pertinent speței și dând o apreciere arbitrară probelor, fapt ce a succedat

emiterea unei soluții greșite și neîntemeiate pe cauza dată.

Învederează că eroarea pe care o invocă reprezintă o eroare de ordin

procedural admisă de către autoritatea publică la emiterea actului administrativ, iar

eroarea de ordin procedural, la fel ca și eroarea pe fond și formă, poate

desinestătător să ducă la nulitatea actului administrativ.

Recurentul a solicitat admiterea recursului, casarea integrală a deciziei

instanței de apel, cu menținerea în vigoare a hotărârii instanței de fond.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel

ca instanță de fond, precum și deciziile instanței de apel, pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) Cod administrativ, recursul se

depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței

de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se

prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei

instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea

recursului se depune la instanța de apel.

În conformitate cu art. 246, alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar, în acord cu alin. (2)

din art. 246 Cod administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile

enumerate la litera e): motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost depusă după

expirarea termenului prevăzut la art. 245 alin. (2).

Examinând admisibilitatea cererii de recurs în raport cu materialele cauzei,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție constată inadmisibilitatea acesteia, din următoarele motive.

Din materialele și lucrările dosarului rezultă că Curtea de Apel Bălți a

pronunțat decizia contestată la 23 decembrie 2021, dispozitivul deciziei fiind

notificat recurentului în data de 4 ianuarie 2022, fapt ce se confirmă prin avizul de

recepție anexat la dosar (f.d. 160).

În privința modalităților de comunicare și notificare, Codul administrativ

statuează, la art. 96 alin. (1), că notificările și comunicările către participanții la

procedura administrativă se realizează în orice formă de comunicare adecvată,

rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor. Comunicarea prin mijloace

electronice are prioritate dacă este adecvată obiectului comunicării și acceptată de

participantul la procedură.

Din coroborarea prevederilor legale precitate cu circumstanțele faptice

constatate, Colegiul constată că începutul curgerii termenului de depunere a

recursului este ziua imediat următoare datei calendaristice notificării deciziei, adică

3

ziua de 5 ianuarie 2022, iar termenul-limită fiind data de 3 februarie 2022, ora

24.00.

Însă, distinct acestor circumstanțe, Gheorghe Cernogal a depus recursul la

Curtea de Apel Bălți pe 16 martie 2022 (f.d. 164), nu a comunicat instanței motivele

pentru care a omis să dispună în termen de dreptul său procedural prevăzut de art.

245 alin. (1) Cod administrativ și nici nu a solicitat repunerea în termen.

Pe de altă parte, recurentul a specificat, în cererea de recurs, că ar fi luat

cunoștință de conținutul deciziei instanței de apel la data de 21 februarie 2022,

precizând că, în opinia sa, termenul de „decizie” de la art. 245 alin. (1) Cod

administrativ presupune decizie motivată, astfel încât, în opinia sa, termenul de 30

de zile de la depunerea recursului urmează a fi raportat anume la momentul

recepționării deciziei motivate a instanței de apel,

La aspectul dat, completul învederează că recurentul interpretează greșit

prevederile Codului administrativ referitoare la calcularea termenelor de depunere

a recursului și a motivării acestuia, precum și pe cele referitoare la noțiunea de

„decizie” și relevă în acest sens următoarele.

La caz, incertitudinea juridică ce vizează începutul curgerii termenului pentru

depunerea cererii de recurs și a motivării acesteia este strâns legată de noțiunea

generică de „decizie”, care este una proprie Codului administrativ.

Așadar, pentru a înțelege sensul pe care legiuitorul a dorit să îl dea sintagmei

„decizia instanței de apel” din art. 245 Cod administrativ, instanța de recurs atestă

că prin noțiunea de „decizie” se subînțelege:

1) dispozitivul deciziei instanței de apel;

2) decizia motivată a instanței de apel;

3) dispozitivul hotărârii curții de apel, ca instanță de fond;

4) hotărârea motivată a curții de apel, ca instanță de fond.

Or, din coroborarea art. 191 alin. (2) și (3), art. 226, art. 240 alin. (3) și art.

245 Cod administrativ rezultă inechivoc că, după examinarea cererii de apel sau a

acțiunii care ține de competența sa, instanța de apel adoptă decizia/hotărârea în

formă de dispozitiv, adică componenta structurală a hotărârii/deciziei instanței de

apel căreia i se dă citire la pronunțare și nu reprezintă altceva decât reproducerea

integrală și întocmai a soluției adoptate în urma deliberării, calea și termenul de

atac. Iar motivarea, în scris, a deciziei/hotărârii adoptate are loc în termenul

specificat la art. 226 alin. (2) și (4) și art. 240 alin. (3) Cod administrativ.

Asta, deoarece motivarea recursului se depune doar după notificarea

hotărârii/deciziei motivate a instanței de apel, întrucât, numai după acest moment,

partea interesată ia cunoștință nu numai de soluția materializată prin dispozitivul

hotărârii/deciziei instanței de apel, dar și, în mod efectiv, de considerentele

cuprinse în hotărâre/decizie.

Raportat la cele expuse supra, este cert că legiuitorul a prevăzut depunerea

recursului separat de motivarea acestuia, respectiv, termenul de declarare și cel de

prezentare a motivării recursului curg din momente diferite (dies a quo), și anume:

- în temeiul art. 245 alin. (1) Cod administrativ, de la notificarea dispozitivului

hotărârii/deciziei instanței de apel, sub sancțiunea art. 246 alin. (2) lit. d) Cod

administrativ – recursul se declară inadmisibil, în special, când recursul a fost

depus după expirarea termenului stabilit la art. 245 alin. (1).

4

Notificarea se dispune de instanța de judecată, prin alegerea unei modalități

stabilite de art. 96 alin. (1) și art. 97 alin. (3) Cod administrativ, prin urmare,

termenul de depunere a recursului începe să curgă imediat din ziua următoare a

aducerii la cunoștință a dispozitivului hotărârii curții de apel, ca instanță de fond,

sau deciziei instanței de apel.

Respectiv, notificarea dispozitivului hotărârii/deciziei instanței de apel

participanților la proces are drept scop comunicarea adecvată, rapidă și eficientă

din punctul de vedere al costurilor textului cuprins în actul de procedură. Iar întru

confirmarea aducerii la cunoștință a actului de procedură participanților la proces,

este necesar a fi anexată dovada recepționării acestuia la materialele cauzei.

- iar în temeiul art. 245 alin. (2) Cod administrativ, de la notificarea

hotărârii/deciziei motivate a instanței de apel, sub sancțiunea art. 246 alin. (2) lit.

e) Cod administrativ – recursul se declară inadmisibil, în special, când motivarea

recursului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la

art. 245 alin. (2).

Considerentele invocate supra sunt susținute și de faptul că depunerea

recursului după notificarea hotărârii/deciziei motivate a instanței de apel, peste

termenul de 30 de zile, reglementat la art. 245 alin. (1) Cod administrativ, ar contura

o putere discreționară a părții interesate să aleagă momentul curgerii termenului de

atac, ceea ce este contrar principiului securității raporturilor juridice.

În concluzie, se punctează că raționamentele abordate supra își regăsesc

susținere și prin constatările din hotărârea nr. 6 din 19 martie 2016, § 61, prin care

Curtea Constituțională a decelat că dreptul de a formula o contestație (cerere de

recurs) nu poate fi exercitat, în mod efectiv, decât la data la care persoanei i se

aduce la cunoștință actul contestat. În caz contrar, el riscă să devină unul teoretic și

iluzoriu. Astfel, de vreme ce statul garantează un drept, el trebuie să creeze

premisele realizării acestuia.

Pentru aceste motive, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, de la momentul notificării

deciziei (dispozitivului) din 23 decembrie 2021 a Curții de Apel Bălți, recurentul a

dispus de timp suficient și rezonabil pentru a face uz de dreptul său procedural și a

depune recurs în interiorul termenului instituit la 245 alin. (1) Cod administrativ,

termen ce începe să curgă din momentul notificării, mai exact din a doua zi după

notificare, în speță 5 ianuarie 2022.

Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul din 16 martie 2022 a fost depus după

expirarea termenului prevăzut de art. 245 alin. (1) Cod administrativ.

În atare circumstanțe, Colegiul opinează că declararea recursului depus de

Gheorghe Cernogal ca fiind inadmisibil este compatibilă cu respectarea

prevederilor Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a

Libertăților Fundamentale, având în vedere că prelungirea nejustificată a

termenului pentru exercitarea recursului ar leza principiul securității raporturilor

juridice. Or, certitudinea legală impusă regulilor de procedură civilă, în calitate de

condiție sine qua non a unui proces echitabil, vizează atât drepturile recurenților,

5

cât și ale intimaților, astfel încât instanța de judecată nefiind în drept de a substitui

voința legislatorului materializată în conținutul normelor de procedură civilă în

vederea exonerării recurentului de sancțiunile procedurale din motivul înțelegerii

greșite de către acesta a efectelor legale.

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara

inadmisibil recursul depus de Gheorghe Cernogal.

Conform art. 191 alin. (5), art. 244 și art. 246 alin. (2) lit. e) din Codul

administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de Gheroghe Cernogal se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

Judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

6