3ra-382/22 — cu privire la contestarea actelor administrative și obligarea emiterii actelor administrative

3ra-382/22 — cu privire la contestarea actelor administrative și obligarea emiterii actelor administrative (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3ra-382/22

2-18206578-01-3ra-12042022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău sediul Rîșcani (jud. O. Melniciuc)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Bostan, V. Negru, G. Dașchevici)

ÎNCHEIERE

18 mai 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursului depus de Inspectoratul General de

Carabinieri

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată a

Anghelinei Grossu împotriva Inspectoratului General de Carabinieri și Casei

Naționale de Asigurări Sociale cu privire la contestarea actelor administrative și

obligarea emiterii actelor administrative

împotriva deciziei din 30 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin

care a fost respins apelul depus de Inspectoratul General de Carabinieri și

menținută hotărârea din 16 aprilie 2021 a Judecătoriei Chișinău, prin care a fost

admisă acțiunea parțial

constată:

La 19 noiembrie 2018, Anghelina Grossu a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Inspectoratului General de Carabinieri cu privire la

contestarea actului administrativ și obligarea emiterii actului administrativ.

În susținerea acțiunii a indicat că a încheiat căsătoria cu Eugeniu Grossu,

militar prin contract, sergent-major, carabinier, pușcaș al gr. 3 de asalt a

Batalionului independent cu destinație specială al Unității militare 1001 a

Departamentului Trupelor de Carabinieri al MAI, la 14 februarie 2018, iar în

rezultatul relațiilor familiale au un copil minor, XXXXX, născut la XXXXX.

A menționat că nu este angajată în câmpul muncii și se află la întreținerea

deplină a soțului, din care considerente, la 20 septembrie 2018, s-a adresat

Departamentului Trupelor de Carabinieri pentru a i se calcula și achita

indemnizația de îngrijire a copilului XXXXX, până la vârsta de 3 ani.

1

Cererea depusă a fost însă ignorată, nefiind furnizat niciun răspuns în

adresa dânsei, iar despre faptul adoptării unei decizii privind prelungirea

termenului examinării cererii nu a fost informată.

A relatat că prin inacțiunile sale și nesoluționarea în termen a cererii privind

stabilirea, calcularea și achitarea indemnizației de îngrijire a copilului până la

vârsta de 3 ani, Departamentul Trupelor de Carabinieri al MAI a încălcat atât

drepturile părinților, cât și cele ale copilului, fiind încălcate inclusiv mai multe

acte normative care acordă dreptul soției militarului prin contract la primirea

indemnizației pentru îngrijirea copilului până la vârsta de 3 ani.

A precizat că soțul Eugen Grossu, în calitate de militar, beneficiază de

asigurarea obligatorie de stat, invocând prevederile art. 14 alin. (71), (72), (73) din

Legea nr. 162 din 22 iulie 2005 cu privire la statutul militarilor.

Astfel, potrivit normelor de drept enunțate, dreptul la primirea

indemnizației de îngrijire a copilului până la vârsta de 3 ani este oferit de lege și

soțiilor militarilor prin contract, aflate la întreținerea acestuia.

A notat că acest drept este susținut și prin dispoziția art. 7 alin. (13) din

Legea nr. 289 din 22 iulie 2004 privind indemnizațiile pentru incapacitatea de

muncă și alte prestații de asigurări sociale, care prevede că baza de calcul al

indemnizației de maternitate acordate soțiilor aflate la întreținerea soților

asigurați o constituie venitul mediu lunar asigurat al soțului, determinat în

condițiile prezentului articol.

A mai specificat că, prin cererea dată, confirmă pe propria răspundere,

faptul că atât dânsa, cât și copilul XXXXX, se află la deplina întreținere a soțului.

Și-a întemeiat pretențiile în baza Legii contenciosului administrativ nr. 793

din 10 februarie 2000, art. 123-124 Codul muncii, art. 22 din Legea cu privire cu

privire la trupele de carabinieri (trupele interne) ale Ministerului Afacerilor

Interne nr. 12 decembrie 1991, art. 14 din Legea cu privire la statutul militarilor

nr. 162 din 22 iulie 2005, art. 7 alin. (13) din Legea privind indemnizațiile pentru

incapacitatea de muncă și alte prestații de asigurări sociale nr. 289 din 22 iulie

2004, art. 8-11, 14-15 Cod civil, art. 166-167, 277-278 CPC.

A solicitat admiterea acțiunii, recunoașterea ca fiind ilegală a refuzului

Departamentului Trupelor de Carabineri al MAI în examinarea și admiterea

cererii prealabile din 20 septembrie 2018, obligarea Departamentul Trupelor de

Carabineri al MAI să stabilească, să calculeze și să achite indemnizația de

îngrijire a copilului XXXXX, născut la XXXXX, până la vârsta de 3 ani, la locul

de muncă a soțului Eugeniu Grossu, în modul și mărimea stabilită de legislația în

vigoare.

Prin încheierea din 24 iulie 2019 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani, au

fost atrași în proces, în calitate de persoane terțe, Casa Națională de Asigurări

Sociale și Unitatea Militară 1001 (succesor în drepturi și obligații – Direcția

Regională „Centru”).

La 28 mai 2020, Anghelina Grossu, reprezentată de avocatul Mariana

Martalog a depus cerere de modificare a acțiunii împotriva Inspectoratului

General de Carabinieri al MAI și Casei Naționale de Asigurări Sociale, persoană

terță Direcția Regională „Centru”, prin care a solicitat: 1) admiterea acțiunii;

2

2) declararea ilegală și anularea răspunsului Brigăzii 1 mobil-operative a

Trupelor de Carabinieri a Inspectoratului General de Carabinieri al MAI

nr. G-5/18 din 18 octombrie 2018, prin care a fost respinsă cererea prealabilă

privind stabilirea, calcularea și achitarea indemnizației de îngrijire a copilului

minor până la vârsta de 3 ani; 3) declararea ilegală și anularea răspunsului Casei

Naționale de Asigurări Sociale nr. G-182/20 din 21 februarie 2020, prin care a

fost respinsă cererea prealabilă privind restabilirea dreptului de stabilire,

calculare și achitare a indemnizației de îngrijire a copilului minor până la vârsta

de 3 ani; 4) obligarea Inspectoratului General de Carabinieri al MAI să

stabilească, să calculeze și să-i achite reclamantei indemnizația de îngrijire a

copilului XXXXX, născut la data de XXXXX, până la vârsta de 3 ani la locul de

muncă a soțului Eugeniu Grossu în modul și mărimea stabilită de legislația în

vigoare; 5) obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale să stabilească, să

calculeze și să-i achite reclamantei indemnizația de îngrijire a copilului XXXXX,

născut la data de XXXXX, până la vârsta de 3 ani, în modul și mărimea stabilită

de legislația în vigoare; 6) recunoașterea acțiunii ca fiind depusă în termen.

Prin încheierea din 1 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani, a

fost atras în proces, în calitate de persoană terță, Eugeniu Grossu.

Prin încheierea din 9 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani,

au fost declarate admisibile pretențiile din cererea de chemare în judecată a

Anghelinei Grossu împotriva Inspectoratului General de Carabinieri și Casei

Naționale de Asigurări Sociale cu privire la declararea ilegală și anularea

răspunsului Brigăzii 1 mobil-operative a Trupelor de Carabinieri a Inspectoratului

General de Carabinieri al MAI nr. G-5/18 din 18 octombrie 2018, prin care a fost

respinsă cererea prealabilă privind stabilirea, calcularea și achitarea indemnizației

de îngrijire a copilului minor până la vârsta de 3 ani, declararea ilegală și anularea

răspunsului Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. G-182/20 din 21 februarie

2020, prin care a fost respinsă cererea prealabilă privind restabilirea dreptului de

stabilire, calculare și achitare a indemnizației de îngrijire a copilului minor până

la vârsta de 3 ani, obligarea Inspectoratului General de Carabinieri al MAI să

stabilească, să calculeze și să-i achite reclamantei indemnizația de îngrijire a

copilului XXXXX, născut la data de XXXXX, până la vârsta de 3 ani la locul de

muncă a soțului Eugeniu Grossu în modul și mărimea stabilită de legislația în

vigoare, precum și obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale să stabilească,

să calculeze și să-i achite reclamantei indemnizația de îngrijire a copilului

XXXXX, născut la data de XXXXX, până la vârsta de 3 ani, în modul și mărimea

stabilită de legislația în vigoare.

Prin hotărârea din 16 aprilie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani, a

fost admisă acțiunea parțial.

A fost declarat ca neîntemeiat și anulat răspunsul Brigăzii 1 mobil-

operative a Trupelor de Carabinieri a Inspectoratului General de Carabinieri al

MAI nr. G-5/18 din 18 octombrie 2018.

A fost obligat Inspectoratul General de Carabinieri al MAI să stabilească,

să calculeze și să-i achite Anghelinei Grossu indemnizația de îngrijire a copilului

3

XXXXX, până la vârsta de 3 ani, la locul de muncă a soțului Eugeniu Grossu, în

modul și mărimea stabilită de legislația în vigoare.

În rest, pretențiile privind declararea ilegală și anularea răspunsului Casei

Naționale de Asigurări Sociale nr. G-182/20 din 21 februarie 2020 și obligarea

Casei Naționale de Asigurări Sociale să stabilească, să calculeze și să-i achite

Anghelinei Grossu indemnizația de îngrijire a copilului XXXXX, până la vârsta

de 3 ani, au fost respinse ca neîntemeiate.

La 29 aprilie 2021, prin intermediul oficiului poștal, Inspectoratul General

de Carabinieri a depus apel motivat împotriva hotărârii din 16 aprilie 2021 a

Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani, solicitând admiterea acesteia, casarea

hotărârii primei instanțe, în parte în care au fost admise pretențiile din acțiune, cu

emiterea unei noi decizii de respingere a acțiunii.

La 17 mai 2021, Direcția Regională „Centru” a depus apel motivat

împotriva hotărârii din 16 aprilie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani,

solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei

noi decizii de excludere a anulării răspunsului Brigăzii 1 mobil-operative

nr. G-5/18 din 18 octombrie 2018 și obligării Inspectoratului General de

Carabinieri să stabilească, să calculeze și să-i achite Anghelinei Grossu a

indemnizației pentru creșterea copilului XXXXX până la împlinirea vârstei de 3

ani, la locul de muncă al soțului, Eugeniu Grossu.

Prin decizia din 30 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

apelul depus de Inspectoratul General de Carabinieri și menținută hotărârea din

16 aprilie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani.

Prin încheierea din 7 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost

corectată omisiunea din partea introductivă și dispozitivă a deciziei din

30 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, urmând a fi indicat în calitate de

apelant și Direcția Regională „Centru”.

La 23 decembrie 2021, prin intermediul oficiului poștal, Inspectoratul

General de Carabinieri a depus recurs nemotivat împotriva deciziei din

30 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia,

casarea integrală a deciziei recurate, cu emiterea unei noi decizii de admitere a

apelului depus de Inspectoratul General de Carabinieri împotriva hotărârii din

16 aprilie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani.

La 13 aprilie 2022, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa

Anghelinei Grossu, Casei Naționale de Asigurări Sociale și Direcției Regionale

„Centru” a IGC copia cererii de recurs depuse de Inspectoratul General de

Carabinieri, fiindu-le explicat dreptul de a depune referință la recursul declarat,

care a fost recepționată de către Casa Naționale de Asigurări Sociale și Direcția

Regională „Centru” a IGC la 20 aprilie 2022, iar de către Anghelina Grossu – la

26 aprilie 2022, potrivit avizelor de recepție (f. d. 98-100 vol. II).

Până la data stabilită pentru examinarea admisibilității recursului, în adresa

Curții Supreme de Justiție, referințe nu au parvenit.

Examinând admisibilitatea recursului depus de Inspectoratul General de

Carabinieri, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

4

Curții Supreme de Justiție îl consideră drept inadmisibil, din următoarele

considerente.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) și (2) lit. e) Cod administrativ, Curtea

Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.

Recursul se declară inadmisibil în special când motivarea recursului nu a fost

depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art. 245 alin. (2).

Potrivit art. 245 alin. (2) Codul administrativ, motivarea recursului se

prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea

deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs,

motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Din materialele cauzei rezultă că dispozitivul deciziei instanței de apel a

fost notificat la adresa electronică a Inspectoratului General de Carabinieri la

30 decembrie 2021, fapt ce se atestă din extrasul de pe poșta electronică (f. d. 86

vol. II).

Tot materialul probator atestă și că la 23 decembrie 2021, prin intermediul

oficiului poștal, Inspectoratul General de Carabinieri a depus recurs nemotivat

împotriva deciziei din 30 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând

admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei recurate, cu emiterea unei noi

decizii de admitere a apelului depus de Inspectoratul General de Carabinieri

împotriva hotărârii din 16 aprilie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani

(f. d. 88-89 vol. II).

La fel, actele cauzei relevă că copia deciziei motivate din 30 noiembrie

2021 a Curții de Apel a fost notificată Inspectoratului General de Carabinieri la

data de 17 martie 2022, potrivit avizului de recepție (f. d. 94 vol. II).

Conform art. 97 Cod administrativ, notificarea este comunicarea, dispusă

de autoritatea publică, a unui înscris în forma stabilită de prezentul cod.

Notificarea se face în cazurile prevăzute de lege sau prin dispoziția autorității

publice. Autoritatea publică poate alege între următoarele forme de notificare: a)

notificare prin act de recunoaștere a recepționării; b) notificare prin poștă cu act

de notificare; c) notificare prin poștă cu scrisoare recomandată; d) notificare prin

poștă electronică sau prin mijloace electronice de comunicație dedicate.

Iar potrivit art. 109 Cod administrativ, un înscris poate fi notificat prin

poștă cu scrisoare recomandată cu aviz de recepție. Pentru probarea notificării

este suficient avizul de recepție.

Totodată, în sensul art. 63 Cod administrativ, calcularea termenelor în

procedura administrativă se efectuează în conformitate cu prevederile

art. 259-266 Cod civil. Dacă o autoritate publică trebuie să efectueze prestații

doar pentru o anumită perioadă de timp, atunci această perioadă expiră în ultima

zi a ei, chiar și atunci când aceasta este o zi de sâmbătă, duminică sau o zi liberă

stabilită prin lege.

În același timp, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție relevă că prin Legea privind

modernizarea Codului civil și modificarea unor acte legislative nr. 133 din

15 noiembrie 2018, a fost schimbată numerotarea unor articole din Codul civil,

5

adică în redacția Codului civil modificat prin Legea nr. 133 din 15 noiembrie

2018, instituția calculării termenului este reglementată de Titlul IV Capitolul I,

art. 383-390.

Respectiv, deși Codul administrativ prevede că calcularea termenelor în

procedura administrativă se efectuează în conformitate cu prevederile

art. 259-266 Cod civil, de facto urmează a fi aplicate prevederile art. 383-390 Cod

civil în redacția Legii nr. 133 din 15 noiembrie 2018.

Având în vedere cele expuse și ținând cont de faptul că o dispoziție legală

nu poate fi ruptă din sistemul normativ din care face parte și nu poate opera în

mod izolat, ci trebuie citită în coroborare cu celelalte dispoziții legale incidente

care se completează una pe alta ca făcând parte dintr-un sistem juridic coerent,

instanța de recurs reține la caz și prevederile 385 Cod civil, potrivit cărora dacă

începutul curgerii termenului este determinat de un eveniment sau moment în

timp care va surveni pe parcursul zilei, atunci ziua survenirii evenimentului sau

momentului nu se ia în considerare la calcularea termenului.

Așadar, se va nota că, prin Hotărârea Parlamentului nr. 41 din 24 februarie

2022 privind declararea stării de urgență, a fost declarată stare de urgență pe

întreg teritoriul Republicii Moldova pentru o perioadă de 60 de zile.

Potrivit pct. 5.2.1 al Dispoziției nr. 5 din 2 martie 2022 a Comisiei pentru

Situații Excepționale a Republicii Moldova, au fost suspendate de drept

examinarea de către instanțele de judecată a acțiunilor în contencios

administrativ, procedurile de executare a hotărârilor judecătorești și a

tranzacțiilor judiciare de împăcare, în conformitate cu prevederile capitolului VI

din cartea a treia a Codului administrativ al Republicii Moldova nr. 116/2018.

Sunt exceptate de la suspendare cauzele privind luarea în custodie publică a

străinilor și de prelungire a duratei acesteia și alte categorii de cauze stabilite

expres prin dispoziții emise de Comisia pentru Situații Excepționale a Republicii

Moldova.

În conformitate cu pct. 5.2.2 al Dispoziției nr. 5 din 2 martie 2022 a

Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova, a fost dispus ca

termenele de exercitare a căilor de atac în procedurile de contencios administrativ

care se suspendă de drept, aflate în curs la data intrării în vigoare a prezentei

dispoziții, se întrerup, urmând a curge noi termene, de aceeași durată, de la data

încetării stării de urgență.

La fel, prin pct. 1 al Dispoziției nr. 20 din 3 martie 2022 a Președintelui

interimar al Curții Supreme de Justiție cu privire la organizarea activității Curții

Supreme de Justiție pe perioada stării de urgență, a fost dispus că pe perioada

stării de urgență, examinarea cauzelor de către Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ și de către Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

au fost suspendate de drept, cu excepția celor prevăzute în Dispoziția Comisiei

pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova nr. 5 din 2 martie 2022.

Ulterior, prin pct. 2 al Dispoziției nr. 13 din 31 martie 2022 a Comisiei

pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova, a fost dispusă stabilirea

măsurilor de tranziție în domeniul justiției, începând cu data de 4 aprilie 2022.

6

Iar potrivit pct. 2.1 al Dispoziției nominalizate, termenele de exercitare a

căilor de atac în cauzele civile, penale și de contencios administrativ care au fost

întrerupte potrivit prevederilor punctului 5 din Dispoziția nr. 5 din 2 martie 2022

a Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova, se substituie cu

termene noi, de aceeași durată, care încep a curge de la data prevăzută la pct. 2.

Completul specializat pentru examinarea cauzelor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție mai relevă că prin Dispoziția nr. 34 din 1 aprilie 2022

a Președintelui interimar al Curții Supreme de Justiție, s-a luat act de măsurile de

tranziție în domeniul justiției stabilite în Dispoziția Comisiei pentru Situații

Excepționale a Republicii Moldova nr. 13 din 31 martie 2022, începând cu

4 aprilie 2022 și abrogată Dispoziția Președintelui interimar al Curții Supreme de

Justiție nr. 20 din 3 martie 2022.

Distinct de aceste constatări, se atestă că, deși termenul de declarare a

recursului urma să curgă din 18 martie 2022, ziua imediat următoare datei

recepționării deciziei contestate de către Inspectoratul General de Carabinieri,

instanța de recurs va nota că termenul de exercitare a căilor de atac a fost întrerupt

în perioada 3 martie 2022 – 3 aprilie 2022.

Respectiv, având în vedere circumstanțele sus-menționate, ultima zi de

depunere a recursului motivat pentru recurentul Inspectoratul General de

Carabinieri a fost data de 3 mai 2022 (4 aprilie 2022 – 3 mai 2022), ținând cont

atât de data notificării deciziei motivate a instanței de apel (17 martie 2022), cât

și perioada de întrerupere a termenelor de contestare.

Cu toate acestea, în pofida obligațiilor sale procesuale, recurentul

Inspectoratul General de Carabinieri nu a depus motivarea recursului în interiorul

termenului legal (și nici până în prezent), motiv pentru care survin consecințele

art. 246 alin. (2) lit. e) Cod administrativ – recursul se declară inadmisibil, în

special, când motivarea recursului nu a fost depusă.

Sub aspectul dat, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție notează că recursul depus împotriva

deciziei instanței de apel este o cale de atac de drept, vizând în exclusivitate

legalitatea actului de dispoziție contestat.

Așadar, recurentul nu s-a conformat prevederilor legale și a formulat o

simplă cerere de recurs nemotivată, fără a evidenția motivele ilegalității și

netemeiniciei deciziei recurate, limitându-se doar la manifestarea dezacordului

față de soluția pronunțată în apel, iar această circumstanță face imposibilă

exercitarea controlului judiciar de către instanța învestită cu soluționarea căii de

atac.

Or, în recurs nu este suficientă simpla expunere a dezacordului cu soluția

instanței judecătorești, ci este necesară motivarea cu indicarea temeiurilor de

ilegalitate pe care se întemeiază calea de atac și expunerea tuturor motivelor

pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o decizie

neîntemeiată.

7

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ consideră că circumstanțele descrise supra evidențiază caracterul

echivoc al recursului depus de Inspectoratul General de Carabinieri, or, ultimul

fiind interesată în soarta soluționării prezentului litigiu, urma să întreprindă

măsurile necesare de a proteja dreptul său de acces la instanță prin depunerea

motivării recursului în termenul stabilit de lege, care să corespundă exigențelor

impuse de legiuitor, condiție însă ce nu se atestă la caz.

Din aceste considerente și având în vedere că în cazul examinării recursului

depus de Inspectoratul General de Carabinieri, se va încălca principiul securității

raporturilor juridice, garantat de articolul 6 și preambulul Convenției Europene

pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

ajunge la concluzia de a-l declara inadmisibil, or, ține de obligația părților de a

lua măsurile necesare privind protecția drepturilor sale de acces la justiție (Van

Harn împotriva Germaniei).

În conformitate cu art. 230, 246 alin. (1) și (2) lit. e) Cod administrativ,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

dispune:

Recursul depus de Inspectoratul General de Carabinieri se declară

inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

8