ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 18.05.2022

3r-79/22 — contestarea actulelor administrative

HOTĂRÂRE
18.05.2022
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
contestarea actulelor administrative
Temei legal
temeiurile recursului
RĂSFOIEȘTE: Curtea Supremă de Justiție · 2022
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
3r-79/22 — contestarea actulelor administrative (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosar nr. 3r-79/22

2-19134103-01-3r-06042022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud. V. Ciumac)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău( jud. A. Bostan, Gr. Dașchevici, V. Negru)

18 mai 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

examinând recursul depus de Efimia Ghițu,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Efimia Ghițu împotriva Primăriei Ghidighici și Consiliului Ghidighici, terț Sorin Bîrnaz

cu privire la contestarea actelor administrative,

împotriva încheierii din 2 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 15 august 2019, Efimia Ghițu a depus cerere de chemare în judecată împotriva

Primăriei Ghidighici și Consiliului Ghidighici, Administrația Întovărășirii Pomicole

Partizat, Galina Surugiu, Veaceslav Surugiu, Galina Bîrnaz, terț Sorin Bîrnaz cu privire

la contestarea actelor administrative (f.d. 3-5).

Prin încheierea din 13 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, s-a

declarat inadmisibilă cererea de chemare în judecată depusă de Efimia Ghițu împotriva

Primăriei Ghidighici și Consiliului Ghidighici, terț Sorin Bîrnaz cu privire la contestarea

actelor administrative, în partea ce ține de pretențiile înaintate către copârâții

Administrația Întovărășirii Pomicole Partizat, Galina Surugiu, Veaceslav Surugiu,

Galina Bîrnaz (f.d. 173-174)

Prin hotărârea din 13 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, s-a respins

cererea de chemare în judecată, ca neîntemeiată (f.d. 182, 189-94).

La 26 iulie 2021, Efimia Ghițu a depus apel nemotivat împotriva hotărârii instanței

de fond și a încheierii din 13 iulie 2021, solicitând admiterea cererii de apel, casarea

hotărârii instanței de fond, cu pronunțarea unei noi hotărâri de admitere integrală a

cererii de chemare în judecată (f.d. 187-188). Ulterior, la 11 ianuarie 2022, recurenta a

depus cerere de apel motivat împotriva hotărârii din 13 iulie 2021 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Râșcani.

Prin încheierea din 2 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, s-a declarat

inadmisibilă cererea de apel depusă de Efimia Ghițu împotriva hotărârii din 13 iulie

2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani ( f.d. 203-204).

1

La 16 martie 2022, Efimia Ghițu a depus cerere de recurs împotriva încheierii din

2 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea actului judecătoresc

contestat, cu restituirea cauzei spre judecare instanței de apel.

În motivarea recursului a indicat că instanța de apel nu a examinat cererea de apel

prin prisma dispozițiilor art. 211 din Codul administrativ și nu i-a acordat termen pentru

înlăturarea neajunsurilor, în cazul în care a constatat că cererea de apel nu întrunește

anumite condiții prevăzute de lege.

În corespundere cu articolul 241 alin. (1) din Codul administrativ, încheierile primei

instanțe și ale instanței de apel pot fi contestate cu recurs, separat de hotărâre, în cazurile

prevăzute de prezentul cod și de alte legi.

Conform art. 242 din Codul administrativ, recursul împotriva încheierii judecătorești

se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea contestată în termen de

15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu stabilește un termen mai

mic. Instanța de judecată care a emis încheierea contestată transmite neîntârziat recursul

împotriva încheierii judecătorești împreună cu dosarul judiciar instanței competente să

soluționeze recursul.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat încheierea contestată la 2 februarie 2022, fiind

notificată recurentei în data de 7 martie 2022, fapt ce rezultă din avizul de recepție a

scrisorii recomandate anexat la dosar (f.d. 210). Astfel, recursul depus, prin intermediul

cancelariei Curții de Apel Chișinău la 16 martie 2022 este în termen.

La 6 aprilie 2022, Primăriei și Consiliului satului Ghidighici, Întovărășirii Pomicole

„Partizan”, Galinei Bîrnaz, Galinei Surugiu și lui Veaceslav Surugiu le-a fost expediată

pentru cunoștință copia recursului depus de Efimia Ghițu.

Conform art. 243 alin. (2) din Codul administrativ, instanța competentă soluționează

recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată. Dacă consideră

necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.

În speță, completul nu consideră oportun de a cita participanții la proces pentru a se

pronunța cu privire la problemele invocate în recurs, deoarece în cererea de recurs,

argumentele au fost expuse cu suficientă claritate.

Examinând recursul, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție îl consideră neîntemeiat și pasibil de a fi respins, din

următoarele considerente.

În conformitate cu art. 243, alin. (1), lit. b) din Codul administrativ, examinând

recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele

decizii: respinge recursul.

În conformitate cu art. 232 alin. (1) din Codul administrativ, apelul se depune la

instanța de judecată care a emis hotărârea contestată în termen de 30 de zile de la

pronunțarea dispozitivului hotărârii, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța

de judecată care a emis hotărârea contestată transmite neîntârziat apelul împreună cu

dosarul judiciar, după motivarea hotărârii, instanței de apel. (2) Motivarea apelului se

prezintă la instanța de apel în termen de 30 de zile de la data notificării hotărârii

motivate. Dacă se depune împreună cu apelul, motivarea apelului se depune la instanța

de judecată care a emis hotărârea contestată.

În conformitate cu art. 236 alin. (1) și (2) lit. e) din Codul administrativ, instanța de

apel examinează din oficiu admisibilitatea apelului. Dacă este inadmisibil, apelul se

declară ca atare printr-o încheiere susceptibilă de recurs. Apelul se declară inadmisibil

2

în special când motivarea apelului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea

termenului prevăzut la art. 232 alin. (2).

Conform art. 96 alin. (1) din Codul administrativ, notificările și comunicările către

participanții la procedura administrativă se realizează în orice formă de comunicare

adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor. Comunicarea prin

mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată obiectului comunicării și acceptată

de participantul la procedură.

Din coroborarea art. 191 alin. (1) cu art. 226 din Codul administrativ rezultă

inechivoc că, după examinarea acțiunii în contencios administrativ, instanța de fond

adoptă hotărârea în formă de dispozitiv, adică componența structurală a hotărârii

instanței de fond căreia i se dă citire la pronunțare și nu reprezintă altceva decât

reproducerea integrală și întocmai a soluției adoptate în urma deliberării, calea și

termenul de atac. Iar motivarea în scris a hotărârii adoptate are loc în termenul specificat

la art. 226 alin. (2) din Cod administrativ.

Asta deoarece motivarea apelului se depune doar după notificarea hotărârii motivate

a instanței de fond, întrucât, numai după acest moment, partea interesată ia cunoștință

nu numai de soluția materializată prin dispozitivul hotărârii instanței de fond, dar și, în

mod efectiv, de considerentele cuprinse în hotărâre.

Raportat la cele expuse supra, este cert că legiuitorul a prevăzut depunerea apelului

separat de motivarea acestuia, respectiv, termenul de declarare și cel de prezentare a

motivării apelului curg din momente diferite (dies a quo), și anume:

- în temeiul art. 232 alin. (1) din Codul administrativ, de la notificarea dispozitivului

hotărârii instanței de fond, sub sancțiunea art. 236 alin. (2) lit. d) din Cod administrativ

– apelul se declară inadmisibil, în special, când apelul a fost depus după expirarea

termenului stabilit la art. 232 alin. (1).

- în temeiul art. 232 alin. (2) din Codul administrativ, de la notificarea hotărârii

motivate a instanței de apel, sub sancțiunea art. 236 alin. (2) lit. e) din Cod administrativ

– recursul se declară inadmisibil, în special, când motivarea apelul nu a fost depusă sau

a fost depusă, după expirarea termenului prevăzut la art. 232 alin. (2).

Respectiv, notificarea hotărârii instanței de fond participanților la proces are drept

scop comunicarea adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor

textului cuprins în actul de procedură. Iar întru confirmarea aducerii la cunoștință a

actului de procedură participanților la proces, este necesar a fi anexată dovada

recepționării acestuia la materialele cauzei.

Din înscrisurile anexate, instanța de recurs constată că, prin hotărârea din13 iulie

2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, a fost respinsă cererea de chemare în

judecată depusă de Efimia Ghițu (f.d. 182).

La 26 iulie 2021, Efimia Ghițu a depus cerere de apel nemotivată împotriva hotărârii

din13 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani (f.d. 187-188).

Hotărârea motivată din 13 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, a fost

expediată în adresa recurentei, prin intermediul oficiului poștal, la 27 octombrie 2021,

fiind recepționată de către ultima la 9 decembrie 2021 (f.d. 195-196).

În temeiul art. 232 alin. (2) din Codul administrativ, motivarea apelului se prezintă

la instanța de apel în termen de 30 de zile de la data notificării hotărârii motivate. Dacă

se depune împreună cu apelul, motivarea apelului se depune la instanța de judecată care

a emis hotărârea contestată.

Astfel, termenul pentru prezentarea motivării apelului a început să curgă de la data

de 10 decembrie 2021, ziua imediat următoare datei notificării hotărârii motivate a

3

primei instanțe și urma să expire la data de 8 ianuarie 2022, zi de sâmbătă, însă, fiind zi

nelucrătoare, ultima zi de depunere a apelului motivat a devenit 10 ianuarie 2022, zi de

luni.

Prin urmare, instanța de recurs constată că termenul legal de 30 de zile pentru

depunerea apelului motivat a început să curgă din data de 10 decembrie 2021, iar în

conformitate cu art. 232 alin. (2) din Codul administrativ apelanta era în drept să depună

apelul motivat până la data de 10 ianuarie 2022, zi de luni. Însă Efimia Ghițu a depus

apelul după expirarea termenului prevăzut de lege, adică la 11 ianuarie 2022.

În urma celor constatate, Colegiul menționează că neexercitarea oricărei căi de atac

și neîndeplinirea oricărui alt act de procedură în termenul legal atrage decăderea din

drept, cu excepția cazului în care legea dispune altfel sau când partea dovedește că a fost

împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voința ei să efectueze acțiunea în termen.

Mai mult, conform art. 24 alin. (1) Cod administrativ, participanții la procedura

administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să-și exercite drepturile

și să-și îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca drepturile procesuale

ale altor participanți.

Buna-credință prezumă că partea este obligată să respecte termenele prevăzute de

lege, ori termenul de apel este considerat un termen imperativ, absolut și peremptoriu,

astfel că nerespectarea lui atrage după sine decăderea părții din dreptul de a mai exercita

această cale de atac.

Contrar acestor prevederi legale, recurenta nu a depus diligența necesară în vederea

exercitării căii de atac în termen și nu a depus la instanța de apel, motivarea apelului în

interiorul termenului legal de 30 de zile de la notificare, termen imperativ prevăzut de

lege.

Instanța de recurs consideră necesar de a menționa și faptul că Efimia Ghițu, fiind

conștientă că a depus încă la 26 iulie 2021 cererea de apel nemotivată, avea obligația de

a întreprinde toate măsurile necesare, după cum sugerează și jurisprudența CEDO (Van

Harn versus Germany, nr. 7557/03 din 11 septembrie 2007), de a proteja drepturile sale

de acces la instanță și de a îndeplini cerințele legale, fapt, însă, ignorat de aceasta.

Referitor la argumentul recurentei, precum că instanța de apel nu i-a acordat termen

pentru lichidarea neajunsurilor, instanța de recurs ține să menționeze că Codul

administrativ prevede că instanța de apel acordă apelantului termen pentru înlăturarea

neajunsurilor dacă cererea de apel nu corespunde cerințelor prevăzute de art.211,

alin.(1), lit. a) – d).

Conform art. 211, alin.(1), lit. a) – d) din Codul administrativ, în cererea de chemare

în judecată se indică: a) instanța la care a fost depusă; b) numele și prenumele sau

denumirea reclamantului, domiciliul sau sediul acestuia; dacă reclamantul este o

persoană juridică, se indică datele bancare și codul fiscal; c) numele și prenumele

reprezentantului legal sau împuternicit și adresa lui, în cazul în care cererea se depune

de un reprezentant; d) denumirea pârâtului în calitate de autoritate publică și sediul

acesteia, reguli care se aplică și cererii de apel.

Din conținutul normei de drept sus-citate rezultă că neprezentarea apelului motivat

nu cade sub incidența acestor prevederi. Termenul de declarare a apelului motivat este

stipulat expres în art. 232, alin. (2) din Codul administrativ.

Respectarea termenului de prezentare a apelului motivat este o obligație a

apelanților, și nu un drept discreționar al instanței.

În urma celor constatate Colegiul menționează că neexercitarea oricărei căi de atac

și neîndeplinirea oricărui alt act de procedură în termenul legal atrage decăderea din

4

drept, cu excepția cazului în care legea dispune altfel sau când partea dovedește că a fost

împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voința ei să efectueze acțiunea în termen.

În urma celor relatate, se constată că încheierea instanței de apel este întemeiată,

deoarece Efimia Ghițu nu a prezentat motivarea apelului în modul stabilit de art. 232

alin. (2) din Codul administrativ, fapt pentru care survin consecințele prescrise de art.

236 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ.

Instanța de recurs consideră că soluția instanței de apel este compatibilă cu

respectarea garanțiilor unui proces echitabil, în sensul art. 6 din Convenția Europeană

pentru Apărarea Drepturilor Omului, având în vedere că prelungirea nejustificată a

termenului pentru exercitarea apelului ar împiedica rămânerea irevocabilă, ca urmare a

expirării termenului de atac, a hotărârii judecătorești emise în instanța de fond și ar leza

în acest mod principiul securității raporturilor juridice.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție conchide că argumentele invocate în cererea de recurs indică

direct la nerespectarea de către recurentă a drepturilor sale procedurale și eschivarea de

la îndeplinirea actelor de procedură, în măsura stabilită de normele de drept procedural,

și nu pot fi acceptate de către instanța de recurs în vederea casării actului judecătoresc

contestat.

Astfel, din considerentele enunțate și având în vedere faptul că încheierea privind

inadmisibilitatea apelului depus de Efimia Ghițu împotriva hotărârii din 13 iulie 2021 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, este întemeiată și adoptată cu respectarea cadrului

legal, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

ajunge la concluzia de a respinge recursul.

În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b) Cod administrativ, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial

și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e :

Se respinge recursul depus de Efimia Ghițu.

Se menține încheierea din 2 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău în cauza de

contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Efimia

Ghițu împotriva Primăriei Ghidighici și Consiliului Ghidighici, terț Sorin Bîrnaz cu

privire la contestarea actelor administrative.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

Judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

5

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2022-05-18
0,94
3ra-338/22 — contestarea actului administrativ
Dosarul nr. 3ra-338/22 2-18133132-01-3ra-08042022 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani (jud: C. Valah) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Bostan, V. Negru, G. Dașchevici) Î N C H E I E R E 18 mai 2022 mun. C
CSJ 2021-04-21
0,94
3r-73/21 — contestarea actului administrativ
Dosarul nr. 3r-73/21 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud. G. Ciobanu) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Bostan, Gr. Dașchevici, V. Negru) D E C I Z I E 21 aprilie 2021 mun. Chișinău Colegiul civil, com
CSJ 2021-09-22
0,94
3r-288/21 — contestarea actelor administrative
Dosar nr. 3r-288/21 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud: V. Dodon) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Bostan, V. Negru, G. Dașchevici) D E C I Z I E 22 septembrie 2021 mun. Chişinău Colegiul civil, come
CSJ 2023-08-02
0,94
3r-164/23 — contestarea actului administrativ
Dosarul nr. 3r-164/23 2-22112166-01-3r-26062023 Instanța de fond: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani ( jud. I. Barbacaru) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (V. Negru, E. Palanciuc, I. Dutca) D E C I Z I E 02 august 2023 mun. Chişi
CSJ 2021-11-10
0,94
3ra-1057/21 — contestarea actului administrativ
Dosarul nr.3ra-1057/21 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud: A. Paniș) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Bostan, V.Negru, Gr.Dașchevici) Î N C H E I E R E 10 noiembrie 2021 mun. Chișinău Colegiul civil,
Sursă