2ra-284/22 — repararea prejudiciului moral
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- repararea prejudiciului moral
- Temei legal
- Temeiurile inadmisibilităţii recursului
2ra-284/22 — repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2022)
Dosarul nr. 2ra-284/2022
2-21033282-01-2ra-02032022
prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud: N. Mămăligă)
instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: M. Anton, O. Cojocaru, I. Secrieru)
Î N C H E I E R E
11 mai 2022 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova
judecătorii Maria Ghervas
Galina Stratulat
examinând admisibilitatea recursului declarat de Harti Vitalie,
în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Harti Lidia
împotriva lui Harti Vitalie cu privire la recuperarea prejudiciului moral cauzat prin
contravenție și compensarea cheltuielilor de judecată,
împotriva deciziei din 18 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău,
c o n s t a t ă :
La 03 martie 2021, Harti Lidia a depus cerere de chemare în judecată
împotriva lui Harti Vitalie cu privire la recuperarea prejudiciului moral cauzat prin
contravenție și compensarea cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii a indicat că, la 05 martie 2014, în jurul orei 16-00,
pârâtul Harti Vitalie, aflându-se pe teritoriul întreprinderii SRL „Harvit Pro”,
situată în orașul Cricova, având scopul internării ilegale într-o instituție psihiatrică
a unei persoane vădit sănătoase din punct de vedere psihic, solicitând prealabil
Serviciul Asistență Medicală de Urgență 903, forțat, contrar voinței sale, cu
aplicarea violenței fizice a urcat-o în ambulanță, fiind transportată la Spitalul de
Psihiatrie din mun. Chișinău, însă din cauze independente de voința lui, aceasta nu
și-a produs efectul, deoarece din lipsa simptomaticii acute și fiind o persoană
sănătoasă din punct de vedere psihic nu a fost internată într-o instituție psihiatrică.
A menționat că, conform raportului de expertiză medico-legală nr. 1448/D din
19 iunie 2014 i-a fost cauzată XXXXX, XXXXX, care se califică ca XXXXX.
Reclamanta a mai specificat că, urmare a acțiunilor ilegale, prin decizia
Colegiului Penal al Curții Supreme de Justiție din 19 februarie 2019 s-a decis de a
admite recursurile ordinare declarate de către avocatul Mocanu Serghei în
interesele părții vătămate Harti Lidia și de către avocatul Lupu Mihail în numele
inculpatului Harti Vitalie, sa casat decizia Curții de Apel Chișinău din 11
septembrie 2018, sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani din 18 ianuarie
2018 și s-a dispus încetarea procesului penal în privința lui Harti Vitalie în baza
art. 27, 169 alin. (1) Cod penal, pe motiv că fapta acestuia constituie contravenție
prevăzută de art. 78 alin. (1) Cod contravențional. Totodată, procesul
1
contravențional în baza art. 78 alin. (1) Cod contravențional s-a încetat pe motivul
intervenirii termenului de prescripție prevăzut la art. 30 Cod contravențional.
În consecință i-au fost cauzate și a suportat suferințe care îi este greu să le
descrie, a fost grav afectată psihologic, membrii familiei și rudele nu își pot reveni
după tragicul accident de care se face vinovat pârâtul.
Totodată, a specificat că, modalitatea de exprimare a prejudiciului moral
cauzat părții se manifestă prin dureri, suferințe și rănirile fizice și psihice.
Sentimentul de anxietate, stres, neliniște, perturbare a vieții și neputință care se
constată prin faptul că se află într-o stare permanentă de durere, frică, disconfort și
retrăire, nu poate savura modul obișnuit de viață și nu poate conta pe așteptările pe
care ar fi fost îndreptățită să conteze în situația în care nu devenea victimă a
agresiunii fizice.
Consideră că, urmare a acțiunilor ilicite, comise cu vinovăție, pârâtul este
obligat să-i compenseze prejudiciul moral suferit pe care îl evaluează în mărime de
200 000 de lei.
A solicitat încasarea din contul pârâtului Harti Vitalie în beneficiul său a
prejudiciului moral în mărime de 200 000 de lei și a cheltuielilor de judecată (f. d.
2).
Prin hotărârea din 22 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a fost
admisă parțial cererea de chemare în judecată depusă de Harti Lidia împotriva lui
Harti Vitalie cu privire la recuperarea prejudiciului moral cauzat prin contravenție
și compensarea cheltuielilor de judecată, și s-a încasat de la Harti Vitalie în
beneficiul Lidiei Harti, suma de 100 000 de lei cu titlu de prejudiciu moral.
În rest, pretențiile au fost respinse ca neîntemeiate.
A fost încasat de la Harti Vitalie în beneficiul statului taxa de stat în mărime
de 3 000 de lei.
Invocând netemeinicia hotărârii primei instanțe, la 12 august 2021, Harti
Vitalie a declarat apel împotriva hotărârii din 22 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău,
sediul Centru, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii instanței de fond, cu
emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii.
Prin decizia din 18 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost respins
apelul declarat de Harti Vitalie și s-a menținut hotărârea din 22 iulie 2021 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în cauza civilă la cererea de chemare în
judecată depusă de Harti Lidia împotriva lui Harti Vitalie cu privire la recuperarea
prejudiciului moral cauzat prin contravenție și compensarea cheltuielilor de
judecată.
Pentru a decide astfel, prin prisma art. 45 alin. (1), 383 alin. (2) Cod
contravențional, art. 19 alin. (1), 1398 alin. (1), 1422 alin. (1) și (2), 1423 Cod
civil și art. 123 alin. (2) Codul de procedură civilă, în coroborare cu actele cauzei,
Colegiul a apreciat ca fiind corectă soluția instanței de fond cu privire la admiterea
parțială a pretenției de reparare a prejudiciului moral în mărime de 100 000 de lei,
aceasta fiind una echitabilă și proporțională suferințelor cauzate intimatei prin
acțiunile ilegale ale pârâtului/apelant.
La caz, Colegiul a reiterat poziția instanței de fond, referitor la faptul că la
stabilirea cuantumului despăgubirilor se impune necesitatea ca partea vătămată să
primească o satisfacție echitabilă pentru prejudiciul moral suferit, să aibă efect
compensatoriu și nu trebuie să constituie venit nejustificat.
2
La caz, instanța de apel a respins argumentele apelantului precum că în
privința sa nu a fost pornit un proces contravențional, iar intimata nu este victimă
și nu poate pretinde la repararea prejudiciul moral cauzat.
Totodată, Colegiul a învederat că, apelantul a omis faptul că, prin decizia
Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 19 februarie 2019 s-a
dispus încetarea procesului penal în privința lui Harti Vitalie în baza art. 27, 169
alin. (1) Cod penal, pe motiv că fapta acestuia constituie contravenție prevăzută de
art. 78 alin. (1) Cod contravențional. Procesul contravențional în baza art. 78 alin.
(1) Cod contravențional s-a încetat, pe motivul intervenirii termenului de
prescripție prevăzut la art. 30 Cod contravențional.
Mai mult, instanța de apel a subliniat că deși, procesul contravențional în baza
art. 78 alin. (1) Cod contravențional s-a încetat, pe motivul intervenirii termenului
de prescripție prevăzut la art. 30 Cod contravențional, acest fapt nu exonerează
apelantul/pârât de obligația reparării prejudiciului moral cauzat părții vătămate. Or,
pârâtul/apelant nu a fost achitat, procesul contravențional a fost încetat doar pe
motivul intervenirii termenului de prescripție, dar nu denotă că acesta este
nevinovat.
Prin urmare, instanța de apel a punctat că, argumentele invocate de apelant, în
susținerea poziției sale, nu pot fi reținute de către instanța de apel, deoarece se
combat cu cele invocate supra și se axează asupra circumstanțelor care au fost
constatate și elucidate pe deplin de instanța de fond, având la bază cumulul de
probe, care au fost administrate și apreciate cu respectarea normelor de drept
procedural și susținute de normele de drept material.
La 24 februarie 2022, Harti Vitalie, a declarat recurs, prin care a solicitat
casarea deciziei instanței de apel cu trimiterea cauzei spre rejudecare în instanța de
apel.
În motivarea recursului s-a indicat că instanțele de judecată ierarhic inferioare
la examinarea cauzei au încălcat esențial și au aplicat eronat normele de drept
procedural și material, ceea ce a dus la adoptarea unei soluții neîntemeiate.
Totodată, s-au invocat aceleași argumente și circumstanțe factologice care au
fost invocate pe parcursul examinării cauzei în instanțele ierarhic inferioare, cărora
le-a fost dată apreciere, redând conținutul prevederilor normelor legale, dar fără a
demonstra prin careva probe, încălcarea sau aplicarea eronată de către instanțele de
judecată a normelor legale aplicabile speței.
În contextul prevederilor art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se
declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,
dacă legea nu prevede altfel.
Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 18 noiembrie 2021
și a expediat-o participanților la proces la 22 decembrie 2021 prin intermediul
poștei electronice și la 27 decembrie 2021 prin intermediul poștei terestre (f.d. 75-
76), însă la materialele cauzei dovada de recepționare a acesteia lipsește.
Astfel, recursul declarat la data de 24 februarie 2022, este în termen.
În conformitate cu art. 439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, după
parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității
recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea
despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data
primirii acesteia.
3
Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor
invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit
în conformitate cu alin. (2).
Prin prisma art. 439 alin. (2) din Codul de procedură civilă, la 02 martie 2022
instanța de recurs a comunicat intimaților recursul, informând despre necesitatea
depunerii referinței, or până la data examinării admisibilității recursului careva
referințe în adresa instanței nu au parvenit.
Examinând temeiurile recursului declarat de Harti Vitalie, completul
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție consideră recursul ca inadmisibil din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți
participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă
încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a
normelor de drept procedural.
Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se
consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate
sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele
indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în
măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei
sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către
instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la
încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de
recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în
temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Harti Vitalie, nu se
încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură
civilă.
Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul
recurentei cu soluția pronunțată de instanța de apel, însă nu relevă încălcarea
esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie
temei de casare a deciziei contestate.
Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are
caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,
verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.
În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura
admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se
încadrează în cele prevăzute în art. 432, alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul
normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură
civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către
instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre
probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara
controlului instanței de recurs.
4
Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate
interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă
că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant
regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă,
din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor
de apreciere a probelor.
În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în
jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției
Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că
nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,
întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva
sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes
(cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25
februarie 1995, nr.26561/1995).
În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a
recunoaște recursul declarat de Harti Vitalie, ca fiind inadmisibil.
În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,
completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție
d i s p u n e :
Se consideră inadmisibil recursul declarat de Harti Vitalie, împotriva deciziei
din18 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Svetlana Filincova
judecătorii Maria Ghervas
Galina Stratulat
5