2ra-1788/22 — constatarea incalcarii dreptului la judecare in termen rezonabil si repararea prejudiciului moral

2ra-1788/22 — constatarea incalcarii dreptului la judecare in termen rezonabil si repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 2ra-1788/22

2-21077225-01-2ra-21122022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (N. Lupașcu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Panov, O. Cojocaru, M. Anton)

D E C I Z I E

10 noiembrie 2023 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Aliona Miron

judecători Oxana Parfeni

Aliona Donos

Sergiu Daguța

Ion Malanciuc

examinând recursurile declarate de Harti Lidia, reprezentată de avocatul

Mocanu Serghei și de Ministerul Justiției,

în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Harti

Lidia împotriva Ministerului Justiției cu privire la constatarea faptului încălcării

dreptului la judecarea cauzei în termen rezonabil și încasarea prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 16 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 18 mai 2021, Lidia Harti a depus cerere de chemare în judecată împotriva

Ministerului Justiției solicitând constatarea încălcării dreptului la examinarea în

termen rezonabil a procesului penal, încasarea din contul bugetului de stat cu titlu de

prejudiciu moral suma de 10 000 Euro, precum și cheltuilele de judecată.

În motivarea acțiunii a indicat că, din 14 iulie 2015 pe rolul Judecătoriei

Chișinău se află cauza penală pe învinuirea lui Lidia Harti de comiterea

infracțiuniilor prevăzute de art. 186 alin. (2), art. 177 alin. 1/1 din Codul penal. Însă,

până în prezent cauza penală nu a fost finalizată printr-o hotărâre definitivă.

A evidențiat reclamanta prevederile art. 6 din Convenția europeană pentru

apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, care statuează că, orice

persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil, în mod public și într-un termen

rezonabil a cauzei sale, de către o instanță independentă și imparțială, instituită de

lege, care va hotărî fie asupra încălcării drepturilor și obligațiilor sale cu caracter

civil, fie asupra temeiniciei oricării acuzații în materie penală îndreptate împotriva

sa. Prin urmare, consideră că dreptul reclamantei la examinarea cauzei penale într-un

termen rezonabil a fost încălcat prin durata excesivă a procesului de peste 6 ani.

1

A notat că, potrivit art.2 alin. 1 din Legea nr.87 din 21.04.2011, orice persoană

fizică sau juridică ce consideră că i-a fost încălcat dreptul la judecarea în termen

rezonabil a cauzei sau dreptul la executarea în termen rezonabil a hotărîrii

judecătorești poate adresa în instanță de judecată o cerere de chemare în judecată

privind constatarea unei astfel de încălcări și repararea prejudiciului cauzat prin

această încălcare, în condițiile stabilite de prezenta lege și de legislația procesuală

civilă. Astfel, instanța de judecată este obligată a constata încălcărea dreptului

subiectiv al reclamantei la examinarea în termen rezonabil a procesului penal

inculpată de comiterea infracțiunilor prevăzute de art.186 alin. (2), art. 177 alin.1/1

din Codul penal pentru perioada 14 iulie 2015 – 17 mai 2021.

La fel, pornind de la prevederile art. 2 alin. (6) din Legea nr.87 din 21.04.2011

în coraborate cu prevederile art. 1399, 2036, 2037 din Codul civil, instanța de

judecată urmează a incasa din contul bugetului de stat în beneficiu reclamantei cu

titlu de prejudiciu moral suma de 10 000 Euro.

A subliniat că, cuantumului prejudiciului moral acordat trebuie să fie corelat cu

practica CtEDO care în cazuri similare a acordat cu titlu de daune morale sume

analogice. La stabilirea cuantumului prejudiciului moral instanțele de judecată urma

să se conducă de practica CtEDO și recomandările CSJ nr. 6 prin care stipulează

univoc cuantumul prejudiciului moral care urmează a incasat în litigiile încălcării

dreptului la examinarea în termen rezonabil. Nerespectarea practicii CtEDO și

recomandările CSJ nr. 6 la examinarea prezentului litigiu va demonstra atitudinea

ostilă a magistraților și sabotajul impus de ei, la reformele petrecute în sistemul

judecătoresc în scopul unificării practicii judiciare.

Prin hotărârea din 06 august 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a fost

respinsă ca neîntemeiată acțiunea depusă de Harti Lidia.

Prin decizia din 16 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul

declarat de Harti Lidia prin intermediul avocatului Mocanu Serghei.

A fost casată hotărârea din 06 august 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru și emisă o nouă hotărâre potrivit căreia: a fost admisă parțial cererea de

chemare în judecată depusă de Harti Lidia îmoptriva Ministerului Justiției cu privire

la constatarea faptului încălcării dreptului la judecarea cauzei în termen rezonabil și

încasarea prejudiciului moral.

A fost constatat încălcarea dreptului reclamantei Harti Lidia la examinarea în

termen rezonabil a procesului penal nr. 1-268/2017 inculpată de comiterea

infracțiunilor prevăzute de art. 186 alin. (2), art. 177 alin.(1/1) din Codul penal

pentru perioada 14 iunie - 17 mai 2021.

A fost încasat din contul bugetului de stat, prin intermediul Ministerului

Justiției, în beneficiul lui Harti Lidia 100 000 de lei cu titlul de prejudiciul moral. În

rest, acțiunea a fost respinsă.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că, examinarea procesului penal

a durat din data de 14 iulie 2015 și până la moment, adică peste 6 ani numai în

instanța de fond.

Instanța ierarhic inferioară a considerat drept neîntemeiată concluzia primei

instanțe despre faptul că examinarea unei cauze penale în instanța de fond pe un

termen de peste 6 ani nu reprezintă o încălcare dreptului la judecarea cauzei în

termen rezonabil, or în sensul art. 2 alin.(1) și (2) al Legii nr.87 este de înțeles că,

2

orice persoană fizică sau juridică ce consideră că i-a fost încălcat dreptul la

judecarea în termen rezonabil a cauzei, dacă se constată o atare încălcare.

În conformitate cu art.2036 alin.(1)-(2) din Codul civil, în cazul în care

persoanei i s-a cauzat un prejudiciu moral prin fapte ce atentează la drepturile ei

personale nepatrimoniale, precum și în alte cazuri prevăzute de lege, instanța de

judecată are dreptul să oblige persoana responsabilă la reparația prejudiciului prin

plata de despăgubiri. Prejudiciul moral se repară indiferent de existența și întinderea

prejudiciului patrimonial Articolul 2037 alin.(1) și (2) Cod civil prevede că,

mărimea despăgubirii pentru prejudiciu moral se determină de către instanța de

judecată în funcție de caracterul și gravitatea prejudiciului moral cauzat persoanei

vătămate, de gradul de vinovăție a autorului prejudiciului, dacă vinovăția este o

condiție a răspunderii, și de măsura în care această despăgubire poate aduce

satisfacție echitabilă persoanei vătămate. Caracterul și gravitatea prejudiciului moral

le apreciază instanța de judecată, luînd în considerare circumstanțele în care a fost

cauzat prejudiciul, restrângerea posibilităților de viață familială și socială, precum și

statutul social al persoanei vătămate. Unul din criteriile orientative generale de

apreciere a prejudiciului moral este criteriul echității, care exprimă că indemnizația

trebuie să prezinte o justă și integrală despăgubire.

Potrivit jurisprudenței CtEDO, acest criteriu se traduce prin necesitatea ca,

partea vătămată să primească o satisfacție echitabilă pentru prejudiciul moral suferit.

Cuantumul despăgubirilor trebuie astfel stabilit, încât acestea să aibă efect

compensatoriu și nu trebuie să constituie nici sume excesive pentru autorii daunelor

și nici venituri nejustificative pentru victimele daunelor.

Drept urmare, reieșind din prevederile art. 2036-2037 din Codul civil, a

jurisprudenței CtEDO, instanța de apel a constatat că a fost încălcat dreptul Lidiei

Harti la judecarea în termen rezonabil a cauzei penale, respectiv ultima dispune de

dreptul de a repara prejudiciului moral cauzat apelantei prin această încălcare.

Așa fiind, instanța de apel a apreciat că suma de 100 000 de lei cu titlu de

prejudiciu moral, este una echitabilă și în măsură de a-i atenua Lidiei Harti

suferințele cauzate prin încălcarea dreptului la examinarea în termen rezonabil a

cauzei, fiind echitabilă în raport cu criteriile apreciate supra (miza pentru reclamant,

comportamentul părților, bună/reaua-credință) și proporțională suferințelor

suportate. Totodată, suma de 10 000 Euro solicitată de către Harti Lidia cu titlu de

prejudiciu moral este una excesivă, iar despăgubirea în mărime de stabilită de 100

000 de lei, în contextul circumstanțelor invocate reprezintă o despăgubire

proporțională vizavi de răspunderea delictuală ce o poartă Statul Republica Moldova

la caz.

La 14 noiembrie 2022, Harti Lidia, reprezentată de avocatul Mocanu Serghei a

declarat recurs împotriva deciziei din 16 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin

care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei contestate în partea respingerii

acțiunii, cu pronunțarea unei decizii privind admiterea integrală a acțiunii (f.d. 97-

101).

În motivarea recursului a manifestat dezacordul cu decizia instanței de apel

reiterând argumentele indicate în cererea de chemare în judecată și cererea de apel.

La 09 decembrie 2022, Ministerul Justiției a declarat recurs împotriva deciziei

din 16 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea

3

recursului, casarea deciziei contestate și emiterea unei decizii noi privind menținerea

hotărârii primei instanțe.

În motivarea recursului a manifestat dezacordul cu decizia instanței de apel,

invocând că, instanta de apel а interpretat iп mod eronat а legea și în acest sens а

aplicat eronat nоrmеlе de drept material (аrt.432 alin. (1), alin. (2), lit. с) din Codul

de prосеdură civilă), la fel а apreciat arbitrar рrоbеlе la dosar (art. 432 alin. (4) din

Codul de prосеdură civilă).

A notat că, în anumite situații асоrdаrеа de satisfacții ресuniаrе nu constituie о

regulă generală, dar fiind о excepție de la aceste reguli, or, potrivit art. 5 din Legea

nr. 87, simpla constatare а încălcării dreptului rерrеzintă în sine о satisfacție

echitabilă pentru prejudiciul mоrаl. Respectiv, aplicarea eronată а nоrmеlоr de drept

materiale și procedurale de сătrе instanța de judecată are un efect nociv nu doar

pentru societate cât și pentru cadrul legal, din motiv că se creează un precedent care

cu trесеrеа timpului este tot mai greu de remediat.

La fel, a evidețiat că, prin eschivarea sa rесlаmаntа de asemenea а contribuit la

durata procedurilor și acest aspect este imputabil conduitei reclamantei, circumstanțe

semnificative pentru арrесiеrеа conduitei reclamantei prin prisma jurisprudenței

CtEDO (Vayic с. Turciei, parag. 46). La caz nu se observă că ședințele de judecată

au fost programate la intervale lungi de timp.

În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea

nu prevede altfel.

Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Cu referire la termenul de declarare a recursului, instanța de recurs menționează

că Curtea de Apel Chișinău a emis dispozitivul deciziei la 16 iunie 2022.

La 11 octombrie 2022, Curtea de Apel Chișinău a expediat prin intermediul

poștei electronice copia deciziei din 16 iunie 2022 (f.d. 94).

Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că, recursul

depus de Harti Lidia, reprezentată de avocatul Mocanu Serghei la 14 noiembrie

2022 și de către Ministerul Justiției la 09 decembrie 2022, se consideră depuse în

termenul stabilit de lege.

La 21 decembrie 2022, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa

intimaților copia cererilor de recurs, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii

referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele

dosarului (f.d. 110). Însă, până în prezent intimații nu și-au valorificat acest drept.

Prin încheierea din 22 februarie 2023 a Curții Supreme de Justiție, recursurile

declarate de Harti Lidia, reprezentată de avocatul Mocanu Serghei și de Ministerul

Justiției, au fost considerate admisibile.

Conform art. XI alin. (1) și (3) din Legea pentru modificarea unor acte

normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de

Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, prezenta lege intră în vigoare la data publicării în

Monitorul Oficial al Republicii Moldova, cu excepția art.IV, V pct.1–9 și 11–16 și

art. VII, care vor intra în vigoare la 01 septembrie 2023.

Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare

a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii

recursului.

4

Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția

temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de

Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi. Respectiv, recursurile

declarate de Harti Lidia, reprezentată de avocatul Mocanu Serghei și de Ministerul

Justiției au fost depuse până la data intrării în vigoare a Legii pentru modificarea

unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme

de Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, și vor fi examinate în baza temeiurilor în

vigoare la data depunerii recursurilor.

Totodată, avînd în vedere că legea procedural civilă, care impune obligații noi

anulează sau reduce drepturile procedurale ale participanților la proces, limitează

exercitarea unor drepturi ori stabilește sancțiuni procedurale noi sau suplimentare,

nu are putere retroactivă recursul se va examina conform procedurii de judecare a

recursului în vigoare la data depunerii acestuia, deoarece după sensul său norma

referitoare la temeiuri cuprinde și procedura, or, temeiurile nu pot fi separate de

procedura de examinare și soluționare, ele fiind un tot întreg organic.

Verificând decizia din 16 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, în limitele

controlului de legalitate, în raport cu criticele invocate în recurs, pe baza

materialelor din dosar, în coroborare cu normele de drept aplicabile, Completul de

judecată consideră că recursul declarat de Harti Lidia, reprezentată de avocatul

Mocanu Serghei urmează a fi respins, iar recursul declarat de Ministerul Justiției

este întemeiat și urmează a fi admis, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) și e) din Codul de procedură civilă,

instanța, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul și să mențină

decizia instanței de apel și, după caz, hotărîrea primei instanțe, precum și încheierile

atacate cu recurs.

Să admită recursul și să modifice decizia instanței de apel și/sau hotărîrea

primei instanțe.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, la 18 mai 2021,

Lidia Harti a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției

solicitând constatarea încălcării dreptului la examinarea în termen rezonabil a

procesului penal, încasarea din contul bugetului de stat cu titlu de prejudiciu moral

suma de 10 000 Euro, precum și cheltuilele de judecată.

Prima instanță, fiind investită cu judecarea cauzei în fond prin hotărârea din 06

august 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a fost respinsă ca neîntemeiată

acțiunea depusă de Harti Lidia.

Judecând în ordine de apel, prin decizia din 16 iunie 2022 a Curții de Apel

Chișinău, a fost admis apelul declarat de Harti Lidia prin intermediul avocatului

Mocanu Serghei.

A fost casată hotărârea din 06 august 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru, și emisă o nouă hotărâre potrivit căreia: a fost admisă parțial cererea de

chemare în judecată depusă de Harti Lidia îmoptriva Ministerului Justiției cu privire

la constatarea faptului încălcării dreptului la judecarea cauzei în termen rezonabil și

încasarea prejudiciului moral.

A fost constatată încălcarea dreptului reclamantei Harti Lidia la examinarea în

termen rezonabil a procesului penal nr. 1-268/2017, inculpată de comiterea

5

infracțiunilor prevăzute de art. 186 alin. (2), art. 177 alin.(1/1) din Codul penal

pentru perioada 14 iunie 2015 - 17 mai 2021.

A fost încasat din contul bugetului de stat, prin intermediul Ministerului

Justiției, în beneficiul lui Harti Lidia, 100 000 de lei cu titlul de prejudiciul moral. În

rest, acțiunea a fost respinsă.

Conform art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 87 din 21 aprilie 2011 privind

repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în

termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a

hotărârii judecătorești, orice persoană fizică sau juridică care consideră că i-a fost

încălcat dreptul la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau dreptul la executarea în

termen rezonabil a hotărârii judecătorești poate adresa în instanță de judecată o

cerere de chemare în judecată ce vizează constatarea unei astfel de încălcări și

repararea prejudiciului cauzat prin această încălcare, în condițiile stabilite de

prezenta lege și de legislația procesuală civilă.

Repararea prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen

rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii

judecătorești se face doar în măsura în care încălcarea a avut loc din cauze ce nu pot

fi imputate exclusiv persoanei care a depus cererea de reparare a prejudiciului

(denumită în continuare reclamant).

Sarcina nemijlocită de aplicare a dispozițiilor legii enunțate, prin stabilirea

mărimii reparației prejudiciului cauzat prin încălcarea drepturilor sus-menționate, le

revine instanțelor de judecată în fiecare caz individual, conform regulilor de

competentă jurisdicțională, specificate la capitolul IV din Codul de procedură civilă

al Republicii Moldova.

În acord cu art. 4 alin. (1) din Legea nr. 87 din 21 aprilie 2011, sarcina

probațiunii lipsei de încălcare a dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei

sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești și a lipsei

suportării unui prejudiciu moral îi revine Ministerului Justiției, iar sarcina de a

dovedi suportarea prejudiciului material cauzat prin această încălcare și suportarea

costurilor și cheltuielilor de judecată îi revine reclamantului.

Art. 5 alin. (1) din Legea nr. 87 din 21 aprilie 2011 stabilește că, în urma

constatării faptului că a fost încălcat dreptul la judecarea în termen rezonabil a

cauzei sau dreptul la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești,

instanța de judecată decide asupra acordării unei satisfacții echitabile de la bugetul

de stat în contul reparării prejudiciului moral, material, precum și a costurilor și a

cheltuielilor de judecată.

Conform art. 20 alin.(1) lit. f) din Legea privind finanțele publice și

responsabilității bugetar-fiscale nr. 181 din 25.07.2014, Ministerul Finanțelor este

autoritatea publică centrală în domeniul finanțelor publice și asigură gestionarea

mijloacelor financiare ale bugetelor componente ale bugetului public național prin

contul unic trezorerial și prin alte conturi deschise în Banca Națională a Moldovei și

în instituțiile financiare, administrează bugetul de stat și monitorizează executarea

celorlalte bugete componente ale bugetului public național.

În temeiul art. 2 alin. (7) din Legea nr.87 din 21 aprilie 2011, organul care

reprezintă statul în instanțele de judecată în cazul în care este înaintată o acțiune

6

civilă pentru repararea prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la executarea în

termen a hotărârii judecătorești este Ministerul Justiției.

În conformitate cu art. 2036 alin.(1) și (2) din Codul civil, în cazul în care

persoanei i s-a cauzat un prejudiciu moral prin fapte ce atentează la drepturile ei

personale nepatrimoniale, precum și în alte cazuri prevăzute de lege, instanța de

judecată are dreptul să oblige persoana responsabilă la reparația prejudiciului prin

plata de despăgubiri.

Prejudiciul moral se repară indiferent de existența și întinderea prejudiciului

patrimonial.

Articolul 2037 alin. (1) și (2) din Codul civil prevede că, mărimea despăgubirii

pentru prejudiciu moral se determină de către instanța de judecată în funcție de

caracterul și gravitatea prejudiciului moral cauzat persoanei vătămate, de gradul de

vinovăție a autorului prejudiciului, dacă vinovăția este o condiție a răspunderii, și de

măsura în care această despăgubire poate aduce satisfacție echitabilă persoanei

vătămate.

Caracterul și gravitatea prejudiciului moral le apreciază instanța de judecată,

luînd în considerare circumstanțele în care a fost cauzat prejudiciul, restrângerea

posibilităților de viață familială și socială, precum și statutul social al persoanei

vătămate.

La caz, potrivit circumstanțelor stabilite de către instanțele ierarhic inferioare,

Harti Lidia este judecată un timp foarte îndelungat fiind obligată să se prezinte la

mai multe ședințe judiciare în deferite sedii ale instanțelor de judecată, ședințele de

judecată au fost amânate și din cauza neprezentei apelantei, însă ședințele din data

de 27.01.2016, 26.07.2017, 10.05.2018, 18.12.2018, 30.09.2019, 06.11.2019 și

19.04.2021 nu au avut loc pe motivul aflării judecătorului Serghei Papuha în

concediu medical/anual de odihnă, imposibilitatea formării completului (lipsa

grefierului) precum și participarea judecătorului în cadrul ședinței CSM (1 ședință)

sau în cadrul seminarului (1 ședință), precum și neprezentarea probelor acuzații, iar

într-un caz, contrar voinței reclamantei, la insistența procurorului și părții vătămate

s-a amânat ședința judiciară pentru ca inculpata să se împace cu presupusa partea

vătămată.

Despre faptul încălcării termenului rezonabil, Harti Lidia și reprezentantul

acesteia, avocatul Mocanu Serghei, au sesizat în mod legal instanța de judecată și

Procuratura Generală, fapt ce se atestă din materialele cauzei.

La fel, este de remarcat și înaintarea de către Harti Lidia a unei cereri de

accelerare a procedurii de judecare a cauzei la data de 17 mai 2021. Totodată,

rezultă că la cererea Lidei Harti ședința din data de 03.05.2016 nu a avut loc, fiindcă

a fost internată în spital, în staționar.

Astfel, la caz, deși instanțele de judecată au demonstrat diligență în gestionarea

cauzei, exprimată prin fixarea termenelor de judecare în intervale de timp

rezonabile, totuși, aceste acțiuni sunt oarecum acoperite de faptul tolerării

comportamentului admis de toți participanții la proces, în sensul acceptării în

repetate rânduri a solicitărilor de amânare a ședințelor de judecată. Aceste

circumstanțe, de rând cu cele cu privire la admiterea unor pauze îndelungate pe

motivul examinării recursurilor asupra încheierilor primei instanțe, trimiterea de

către instanța de apel spre rejudecare a fondului cauzei, de fapt au favorizat în mare

7

parte judecarea îndelungată a cauzei. Astfel, examinarea procesului penal a durat din

data de 14 iulie 2015 și până la moment, adică peste 6 ani la momentul înaintării

prezentei acțiuni numai în instanța de fond.

Reieșind din circumstanțele expuse, completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție, consideră corectă soluția instanței ierarhic inferioare prin care a constatat

încălcarea dreptului reclamantei Harti Lidia la examinarea în termen rezonabil a

procesului penal. Doar că, suma de 100 000 de lei încasată cu titlu de prejudiciu

moral, este una excesivă și disproporționată în raport cu criteriile reținute și

principiul echității și care urmează a fi micșorată până la suma de 40 000 de lei,

luând în considerare specificul cauzei, aici fiind relevante constatările în cauza

Curții Europeane a Drepturilor Omului – Cocchiarella v. Italia [MC] (nr. 64886/01,

§§ 143-147, 29 martie 2006, în care Curtea accepta o suma care reprezintă doar 45%

din suma pe care ar fi acordat-o Curtea însăși, în mod normal, în condițiile în care

instanța națională recunoaște existența încălcării.

La acest capitol, instanța de recurs reține că, unul din criteriile orientative

generale de apreciere a prejudiciului moral este criteriul echității, care exprimă că

indemnizația trebuie să prezinte o justă și integrală despăgubire. În temeiul

Convenției Europene pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților

fundamentale, acest criteriu se traduce prin necesitatea ca partea vătămată să

primească o satisfacție echitabilă pentru prejudiciul moral suferit, iar cuantumul

despăgubirilor trebuie în așa fel stabilit, încât să aibă efect compensatoriu și nu

trebuie să constituie nici sume excesive pentru autorii daunelor și nici venituri

nejustificative pentru victimă.

Practica judiciară denotă că, aprecierea prejudiciului moral se face în raport cu

criteriile amintite anterior, adică comportamentul părților, miza pentru reclamant,

durata procedurii judiciare, precum și obligatoriu principiul general al echității, iar

suma apreciată să nu fie vădit disproporționată cu sumele acordate de Curtea

Europeană.

Totodată, completul de judecată evidențiază că, sarcina probării prejudiciului

moral nu poate fi pusă pe seama reclamantului și se apreciază individual pentru

fiecare caz, luându-se în considerare argumentele ambelor părți în proces și

excluzându-se pretenții excesive și vădit exagerate.

Prin prisma celor enunțate și ținând cont de criteriul echității, care presupune că

despăgubirile pentru prejudiciul moral trebuie să fie juste, raționale și echitabile,

adică trebuie stabilite în așa fel, încât să asigure efectiv o compensare suficientă și

nicidecum exagerată a prejudiciului moral cauzat, fiind menținut echilibrul între

daunele efectiv pricinuite de persoana vinovată și suma acordată, instanța consideră

că suma de 40 000 de lei va constitui o satisfacție echitabilă pentru reclamant în

circumstanțele cauzei.

Alte argumente invocate de recurenți, în susținerea poziției sale, nu pot fi

reținute de către instanța de recurs, deoarece se combat cu cele invocate supra și se

axează pe circumstanțele care au fost constatate și elucidate pe deplin de instanțele

ierarhic inferioare.

Implicit, instanța de recurs a punctat doar motivele decisive pentru soluționarea

prezentei cauze, ceea ce este admisibil prin prisma jurisprudenței CtEDO (a se vedea

8

cauza García Ruiz vs Spania (Marea Cameră), 21 ianuarie 1999, parag. 26; Moreira

Ferreira vs Portugalia (nr. 2) (Marea Cameră); 11 iulie 2017, parag. 84).

Coroborând circumstanțele ce preced, completul de judecată al Curții Supreme

de Justiție va respinge recursul declarat de către Harti Lidia, reprezentată de avocatul

Mocanu Serghei și va admite recursul declarat de către Ministerul Justiției, cu

modificarea deciziei în partea reparării prejudiciul moral, prin micșorarea

cuantumului acestuia, în rest va menține decizia din 16 iunie 2022 a Curții de Apel

Chișinău.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) și e) din Codul de procedură civilă,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se respinge recursul declarat de Harti Lidia, reprezentată de avocatul Mocanu

Serghei.

Se admite recursul declarat de Ministerul Justiției al Republicii Moldova.

Se modifică decizia din 16 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, în cauza

civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Harti Lidia împotriva

Ministerului Justiției cu privire la constatarea faptului încălcării dreptului la

judecarea cauzei în termen rezonabil și încasarea prejudiciului moral, în partea

pretenției cu privire la încasarea despăgubirii morale, după cum urmează:

Se încasează din contul bugetului de stat, gestionat de Ministerul Finanțelor,

prin intermediul Ministerului Justiției, în beneficiul Lidiei Harti – 40 000 (patruzeci

mii) de lei, cu titlu de despăgubiri morale.

În rest, decizia din 16 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, se menține.

Decizia este irevocabilă.

Președinte, judecător Aliona Miron

judecători Oxana Parfeni

Aliona Donos

Sergiu Daguța

Ion Malanciuc

9