3ra-138/22 — obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil

3ra-138/22 — obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3ra-138/22

2-20004978-01-3ra-10022022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud: V.Chisilița)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A.Minciuna, Vl.Clima, E.Palanciuc)

Î N C H E I E R E

11 mai 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Iurie Bejenaru

Aliona Miron

examinând admisibilitatea recursului depus de Axenia Tocan,

în cauza de contencios administrativ, la acțiunea în contencios administrativ

depusă de Axenia Tocan împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale privind

obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil,

împotriva deciziei din 17 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost respins apelul depus de Axenia Tocan împotriva hotărârii din 11 martie 2021

a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

c o n s t a t ă:

La data de 14 ianuarie 2020 Axenia Tocan a depus cerere de chemare în

judecată în ordinea contenciosului administrativ împotriva Casei Naționale de

Asigurări Sociale cu privire la obligarea emiterii actului administrativ individual

favorabil.

În motivarea acțiunii, reclamanta a indicat că în perioada 1 septembrie 1994 –

8 iunie 1998 a efectuat studiile la Colegiul Industrial și de Construcții din Chișinău,

obținând diploma de studii superioare scurte seria AC 008412, număr de înregistrare

318 din 6 iunie 1998, iar în perioada 1 septembrie 1998 – 30 noiembrie 2000, a făcut

studiile la secția zi a Universității Tehnice a Moldovei, fapt confirmat prin adeverința

eliberată din arhiva UTM la 28 mai 2019 cu nr. 02/2-885.

Reclamanta a specificat că, reieșind din faptul că conform prevederilor

legislației în vigoare la data obținerii actului de finalizare a studiilor, Colegiul

Industrial și de Construcții din Chișinău, era instituție superioară de învățământ, iar

la absolvire se eliberau Diplome de studii superioare scurte, a solicitat Casei

Naționale de Asigurări Sociale să se expună asupra includerii în stagiul de cotizare

necontributiv a perioadelor de studii efectuate la secția de zi în Colegiul Industrial

și de Construcții (01.09.1994 - 08.06.1998) și în Universitatea Tehnică a Moldovei

(01.09.1998 - 30.11.2000).

1

Însă, prin demersul nr. T-2268/19 din 29 octombrie 2019, Casa Națională de

Asigurări Sociale i-a comunicat că perioada studiilor în cadrul Colegiului Industrial

și de Construcții din Chișinău nu pot fi considerate studii în instituție de învățământ

universitar superior de zi și temei de a fi inclusă în stagiul de cotizare nu este.

Nefiind de acord cu decizia enunțată și întru respectarea procedurii prealabile,

la data de 19 noiembrie 2019, Axenia Tocan s-a adresat Casei Naționale de Asigurări

Sociale cu cerere prealabilă, solicitând recunoașterea studiilor efectuate în perioada

1 septembrie 1994 – 8 iunie 1998 la Colegiul Industrial și de Construcții din Chișinău

și în periaoda 1 septembrie 1998 – 30 noiembrie 2000 la Universitatea Tehnică din

Moldova ca studii efectuate în instituțiile de învățământ superior de zi cu includerea

acestora în stagiul de cotizare la stabilirea pensiei ca perioade necontributive.

Prin răspunsul cu nr. T-2533/19 din 24 decembrie 2019, reclamanta a fost

informată precum că perioada studiilor în cadrul Colegiului Industrial și de

Construcții din Chișinău, nu poate fi considerată ca studii în instituție de învățământ

universitar superior de zi, ci studii într-o instituție de învățământ profesional tehnic

postsecundar și postsecundar nonterțiar, în conformitate cu art. 15 alin. (1) lit. h0 din

Codul educației.

În opinia sa, actele administrative sus-enunțate sunt neîntemeiate și ilegale,

deoarece autoritatea publică pârâtă a interpretat eronat legea, deoarece

nerecunoașterea diplomelor eliberate de către colegii, în condițiile stabilite de

legislația în vigoare la data obținerii actului de finalizare a studiilor, duce la

încălcarea principiul egalității în drepturi, în acest sens fiind admisă și o discriminare

a persoanelor care au studiat și obținut acte de finalizare a studiilor în condițiile Legii

învățământului nr. 547/1995, nebeneficiind de drepturile oferite de legislație, cum

ar fi includerea perioadei studiilor în stagiul de cotizare necontributiv la stabilirea

pensiei.

Or, Legea nr. 156/1998 privind sistemul public de pensii, a fost aprobată în anul

1998, perioadă în care învățământul superior se realiza în instituțiile de învățământ

superior: colegii, universități, academii și institute respectiv, iar astfel, prevederile

acesteia nu pun accent pe învățământul universitar, deoarece la momentul aprobării

în Republica Moldova, conform prevederilor Legii învățământului nr. 547/1995, era

de scurtă durată (colegii) și universitar.

Totodată, potrivit reclamantei art. 2 alin. (1) al Legii nr. 1544/1993 la care a

făcut referință organul de asigurări sociale, ca una din condițiile imperative impuse

de lege pentru stabilirea pensiei, este irelevantă cazului, deoarece dânsa nu a solicitat

stabilirea pensiei, ci doar confirmarea stagiului de cotizare contributiv și

necontributiv.

Din considerentul că Casa Națională de Asigurări Sociale a acționat ilegal,

refuzându-i neîntemeiat în vederea confirmării stagiului de cotizare contributiv și

necontributiv, Axenia Tocan a depus prezenta acțiune, solicitând în urma

concretizării acțiunii: recunoașterea studiilor efectuate în perioada 1 septembrie

1994 – 8 iunie 1998 la Colegiul Industrial și de Construcții din or. Chișinău ca studii

efectuate în instituție de învățământ superior de zi și includerea acestora în stagiul

de cotizare la stabilirea pensiei ca perioadă necontributivă cu eliberarea confirmării

stagiului de cotizare pentru perioada necontributivă și a stagiului de cotizare pentru

2

perioada contributivă în ramura civilă efectuat până la 24 octombrie 2003;

recunoașterea studiilor efectuate în periaoda 1 septembrie 1998 – 1 ianuarie 1999 la

Universitatea Tehnică a Moldovei ca studii efectuate în instituție de învățământ

superior cu includerea acestora în stagiul de cotizare la stabilirea pensiei ca perioadă

necontributivă.

Prin hotărârea din 11 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

acțiunea în contencios administrativ depusă de Axenia Tocan a fost respinsă ca fiind

neîntemeiată.

Nefiind de acord cu hotărârea instanței de fond, la data de 9 aprilie 2021 Axenia

Tocan a depus apel nemotivat, care ulterior la data de 5 iulie 2021 a fost completat

cu motivare, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii contestate cu

pronunțarea unei decizii noi, de admitere a acțiunii.

În conformitate cu art. 232 din Codul administrativ, apelul se depune la instanța

de judecată care a emis hotărîrea contestată în termen de 30 de zile de la pronunțarea

dispozitivului hotărîrii, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de

judecată care a emis hotărîrea contestată transmite neîntîrziat apelul împreună cu

dosarul judiciar, după motivarea hotărîrii, instanței de apel.

Motivarea apelului se prezintă la instanța de apel în termen de 30 de zile de la

data notificării hotărîrii motivate. Dacă se depune împreună cu apelul, motivarea

apelului se depune la instanța de judecată care a emis hotărîrea contestată.

Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani a pronunțat dispozitivul hotărârii

contestate la data de 11 martie 2021 (f.d.116), iar hotărârea motivată a fost notificată

apelantei Axenia Tocan în data de 8 iunie 2021 (f.d.140). Astfel, depunerea apelului

nemotivat în data de 9 aprilie 2021 (f.d.120) cât și motivarea acestuia prezentată la

data de 5 iulie 2021 (f.d.144) sunt în termen.

Prin decizia din 17 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

apelul depus de Axenia Tocan împotriva hotărârii din 11 martie 2021 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Rîșcani.

Invocând ilegalitatea deciziei enunțate, la data de 15 decembrie 2021, Axenia

Tocan a contestat-o cu recurs nemotivat, solicitând admiterea acestuia, casarea

actului judecătoresc ce constituie obiectul prezentului recurs cu pronunțarea unei

decizii noi, de admitere a acțiunii.

Casa Națională de Asigurări Sociale fiind notificată privitor la depunerea

recursului Axeniei Tocan, la data de 1 martie 2022 a depus referință, solicitând

respingerea recursului cu menținerea deciziei din 17 noiembrie 2021 a Curții de Apel

Chișinău.

Examinând admisibilitatea recursului depus de Axenia Tocan, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl

consideră drept inadmisibil.

În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele argumente.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) și (2) lit. e) din Codul administrativ, Curtea

Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Recursul

se declară inadmisibil în special când motivarea recursului nu a fost depusă sau a

fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art. 245 alin. (2).

3

La rândul său, art. 245 alin. (2) din Codul administrativ, reglementează expres

că motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile

de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de

recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Prin prisma normelor enunțate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție relevă că dispozitivul deciziei instanței

de apel a fost pronunțat public în data de 17 noiembrie 2021 (f.d.192), iar la data de

15 decembrie 2021 Axenia Tocan a depus recurs nemotivat, solicitând admiterea

recursului, casarea deciziei din 17 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, cu

pronunțarea unei decizii noi, de admitere a acțiunii (f.d.211-212).

Concomitent, din materialele cauzei, instanța de recurs reține că copia deciziei

motivate a instanței de apel a cărei casare a fost solicitată de recurenta în prezentul

recurs nemotivat a fost recepționată de Axenia Tocan la data de 17 ianuarie 2022,

ceea ce se confirmă prin avizul de recepție anexat la dosar (f.d.215).

Aici, Colegiul reține că actul judecătoresc motivat contestat a fost expediat de

Curtea de Apel Chișinău la domiciliu indicat de apelanta-recurentă în motivarea

apelului (f.d.144), domiciliu, care de altfel coincide cu cel indicat în acțiunea în

contencios administrativ, cât și în cererea de recurs nemotivată, anexate la dosar

(f.d.2, 212).

În conformitate cu art. 97 din Codul administrativ, notificarea este

comunicarea, dispusă de autoritatea publică, a unui înscris în forma stabilită de

prezentul cod. Notificarea se face în cazurile prevăzute de lege sau prin dispoziția

autorității publice. Autoritatea publică poate alege între următoarele forme de

notificare: a) notificare prin act de recunoaștere a recepționării; b) notificare prin

poștă cu act de notificare; c) notificare prin poștă cu scrisoare recomandată.

Totodată, potrivit art. 109 din același cod, un înscris poate fi notificat prin poștă

cu scrisoare recomandată cu aviz de recepție. Pentru probarea notificării este

suficient avizul de recepție.

Iar în sensul art. 63 alin. (1) din Codul administrativ, calcularea termenelor în

procedura administrativă se efectuează în conformitate cu prevederile art. 259-266

din Codul civil.

Colegiul reține că prin Legea privind modernizarea Codului civil și modificarea

unor acte legislative nr. 133 din 15 noiembrie 2018, a fost schimbată numerotarea

unor articole din Codul civil. Respectiv, în redacția Codului civil modificat prin

Legea nr. 133 din 15 noiembrie 2018, instituția calculării termenului este

reglementată de Titlul IV Capitolul I, art. 383-390.

Instanța de recurs relevă că deși Codul administrativ prevede de iure calcularea

termenelor în procedura administrativă în conformitate cu art. 259-266 din Codul

civil, de facto urmează a fi aplicate prevederile art. 383-390 din Codul civil în

redacția Legii nr. 133 din 15 noiembrie 2018.

Având în vedere cele expuse, instanța de recurs reține la caz art. 385 din Codul

civil, potrivit căruia dacă începutul curgerii termenului este determinat de un

eveniment sau moment în timp care va surveni pe parcursul zilei, atunci ziua

4

survenirii evenimentului sau momentului nu se ia în considerare la calcularea

termenului.

Deci, în speță, termenul de prezentare pentru Axenia Tocan a motivării

recursului și-a început curgerea la data de 18 ianuarie 2022, ziua imediat următoare

datei recepționării copiei deciziei motivate de către recurentă (f.d.215) și a expirat

în data de 16 februarie 2022.

Cu toate acestea, în pofida obligațiilor sale procesuale, recurenta Axenia Tocan,

nu a depus motivarea recursului, motiv pentru care survin consecințele art. 246 alin.

(2) lit. e) din Codul administrativ – recursul se declară inadmisibil, când motivarea

recursului nu a fost depusă.

Sub aspectul dat completul notează că, recursul depus împotriva deciziei

instanței de apel este o cale de atac de drept, vizând în exclusivitate legalitatea

actului de dispoziție contestat. Respectiv, dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă

o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici care,

circumscrise fiind motivelor de recurs îngăduite de lege, sunt de natură să facă

vizibile ilegalitatea deciziei contestate.

Recurenta Axenia Tocan nu s-a conformat prevederilor legale și a formulat o

simplă cerere de recurs nemotivată, fără a evidenția motivele ilegalității și

netemeiniciei deciziei recurate, limitându-se doar la manifestarea dezacordului față

de soluția pronunțată în apel. Această circumstanță face imposibilă exercitarea

controlului judiciar de către instanța învestită cu soluționarea căii de atac respective.

Or, în recurs nu este suficientă simpla expunere a dezacordului cu soluția

instanței judecătorești, ci este necesară motivarea cu indicarea temeiurilor de

ilegalitate pe care se întemeiază calea de atac, precum și dezvoltarea lor. Motivarea

recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție

pronunțat, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții,

instanța a pronunțat o decizie neîntemeiată. Condiția legală a dezvoltării motivelor

de recurs implică determinarea greșelilor anume imputate instanței ierarhice

inferioare, cu expunerea argumentată a criticilor în fapt și în drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

consideră că circumstanțele descrise supra evidențiază caracterul echivoc al

recursului depus de Axenia Tocan, or, ultima fiind interesată în soarta soluționării

prezentului litigiu, urma să întreprindă măsurile necesare de a proteja dreptul său de

acces la instanță prin depunerea motivării recursului în termenul stabilit de lege, care

să corespundă exigențelor impuse de legiuitor, condiție însă ce nu se atestă la caz.

Din aceste considerente, ținând cont de faptul că ține de obligația părților de a

lua măsurile necesare privind protecția drepturilor sale de acces la justiție (cauza

Van Harn împotriva Germaniei) și având în vedere că în cazul examinării recursului

depus de Axenia Tocan, se va încălca principiul securității raporturilor juridice,

garantat de articolul 6 și preambulul Convenției Europene pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a-l

declara inadmisibil prin prisma aspectelor sus-enunțate.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 alin. (1) și (2) lit. e) din Codul

administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

5

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

dispune:

Recursul depus de Axenia Tocan, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Iurie Bejenaru

Aliona Miron

6