3ra-284/22 — anularea procesului-verbal de refuz al initierii controlului

Dosarul nr. 3ra-284/22 2-19106040-01-3ra-04042022 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud: L. Holevițcaia) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Bostan, V. Clima, E. Palanciuc) Î N C H E I E R E 11 mai 2022 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu judecătorii Nicolae Craiu Nina Vascan examinând admisibilitatea recursului depus de Elena Lapina, reprezentată de avocatul Viorel Chetrușcă, în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Elena Lapina împotriva Autorității Naționale de Integritate, terț procurorul Marcel Cimbir cu privire la anularea procesului-verbal de refuz al inițierii controlului, împotriva deciziei din 24 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost admis apelul depus de Autoritatea Națională de Integritate, casată integral hotărârea din 27 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și emisă o nouă decizie c o n s t a t ă : La data de 25 iunie 2019 Elena Lapina a depus cerere de chemare în judecată împotriva Autorității Naționale de Integritate cu privire la anularea procesului-verbal nr.67/12 din 12 aprilie 2019 de refuz al inițierii controlului.

În motivarea cererii de chemare în judecată reclamanta Elena Lapina a indicat că, la data de 25 martie 2019, a expediat în adresa Autorității Naționale de Integritate o sesizare/denunț privind încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese, prin care a solicitat investigarea și aprecierea, cu perspectivă de sancționare legală, prin prisma legislației ce ține de competența și atribuțiile Autorității Naționale de Integritate, a acțiunilor lui Marcel Cimbir, procurorul-șef al oficiului Botanica, al Procuraturii mun. Chișinău. Reclamanta a invocat că, prin ordonanța din 10 mai 2016, emisă de procurorul sectorului Botanica, mun. Chișinău, Marcel Cimbir, a fost anulată ordonanța procurorului Veaceslav Potînga din 29 martie 2016, prin care a fost clasată cauza 1 penală nr. XXXXX cu scoaterea de sub urmărire penală a Elenei Lapina, deoarece nu există faptul infracțiunii.

Astfel, reclamanta a considerat că semnând ordonanța din 10 mai 2016, procurorul Marcel Cimbir, a acționat vădit contrar constatărilor hotărârii Curții Constituționale Republicii Moldova nr. 12 din 14 mai 2015, dar și contrar esenței art. 287 din Codul de procedură penală, potrivit căruia, reluarea urmăririi penale după încetarea urmăririi penale, după clasarea cauzei penale sau după scoaterea persoanei de sub urmărire se dispune de către procurorul ierarhic superior (declarat neconstituțional) prin ordonanță dacă, ulterior, se constată că nu a existat în fapt cauza care a determinat luarea acestor măsuri sau că a dispărut circumstanța pe care se întemeia încetarea urmăririi penale, clasarea cauzei penale sau scoaterea persoanei de sub urmărire.

Reluarea urmăririi penale poate fi dispusă și de către judecătorul de instrucție în cazul admiterii plângerii depuse împotriva ordonanței procurorului de încetare a urmăririi penale ori de clasare a cauzei penale sau de scoatere a persoanei de sub urmărire. Reclamanta a invocat că, în cazul reluării urmăririi penale în condițiile art. 287 din Codul de procedură penală, dacă, pe baza datelor din dosar, procurorul consideră necesar luarea unei măsuri preventive sau unei măsuri asigurătorii, el dispune luarea măsurii necesare sau, după caz, face propunerile respective judecătorului de instrucție. În cazurile în care ordonanțele de încetare a urmăririi penale, clasare a cauzei penale sau de scoatere a persoanei de sub urmărire au fost adoptate legal, reluarea urmăririi penale poate avea loc numai dacă apar fapte noi sau recent descoperite ori un viciu fundamental în cadrul urmăririi precedente a afectat hotărârea respectivă.

În cazul descoperirii unui viciu fundamental, urmărirea penală poate fi reluată nu mai târziu de un an de la intrarea în vigoare a ordonanței de încetare a urmăririi penale, clasare a cauzei sau scoatere a persoanei de sub urmărire. Reclamanta a relevat că, procurorul Marcel Cimbir, are interes personal s-o intimideze, fiind soțul Marianei Cimbir – Untilă, care este nepoata de frate vitreg a lui Anatolie Volimbovschi, care personal, dar și alături de alte persoane afiliate nemijlocit, soție și angajații săi, este recunoscut parte vătămată în cauza penală nr. XXXXX, fiind totodată și directorul S.R.L. „Arhibas”, în care Anatol Volimbovschi și Mariana Cimbir-Untilă, sunt asociați și au decis lichidarea S.R.L.

„Arhibas”, prin procedură de insolvabilitate, pentru a scăpa de achitarea a circa unui milion de lei, dintre care, statului – circa 400000 de lei, dar și persoanelor fizice: V. Gangan, R. Rogovei, T. Cojanu, de la care Anatol Volimbovschi, prin S.R.L. „Arhibas”, circa 600000 de lei, pentru construire de locuință, fără intenții reale de a-și onora obligațiile. Iar, în același timp, Anatol Volimbovschi cu Mariana Cimbir-Untilă, sunt asociații și a altor societăți cu răspundere limitată, care au averi de milioane, prosperă, dar nu sunt declarate insolvabile, asemenea S.R.L. „Arhibas”. Reclamanta a indicat că, unul dintre învinuiți ai cauzei penale nominalizate, este și avocatul Viorel Chetrușcă, care este avocatul lui V. Gangan, R. Rogovei și T. Cojanu, și care se opune insolvabilității/lichidării S.R.L.

„Arhibas”, decât doar după achitarea datoriilor, inclusiv prin proceduri de regres, adresate împotriva lui Anatol Volimbovschi, dar și împotriva Marianei Cimbir-Untilă, care eventual va trebui să plătească datoriile respective din buget comun creat cu soțul său, procurorul Marcel Cimbir. 2 Totodată, reclamanta a comunicat că, deoarece este evidentă existența conflictului de interese în speța respectivă pentru procurorul Marcel Cimbir, recent a aflat că, ultimul, ar fi acționat potrivit art. 15 alin. (1) din Legea nr. 3 din 25 februarie 2016 cu privire la Procuratură și s-ar fi adresat la data de 24 septembrie 2016 superiorului său cu o propunere de atribuire a competenței, pentru exercitarea urmăririi penale nr. XXXXX, unui alt organ de urmărire penală.

Reclamanta a relevat că adresarea procurorului Marcel Cimbir din 24 septembrie 2016, contrar caracterului clar și imperativ al art. 15 alin. (1) din Legea nr. 3 din 25 februarie 2016 cu privire la Procuratură, este ulterioară emiterii ordonanței din 10 mai 2016, fapt prin care procurorul Marcel Cimbir, a împlinit actul ilegal de conflict de interes. Or, procurorul Marcel Cimbir nu a adus la cunoștință petiționarei adresarea din 24 septembrie 2016, aceasta a fost obținută de către Elena Lapina doar urmare a executării încheierii din 12 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani. Reclamanta a considerat că în adresarea din 24 septembrie 2016, procurorul Marcel Cimbir a ezitat să expună toate circumstanțele despre interesele sale personale și ale afiliaților săi, în raport cu cauză penală nr. XXXXX.

În consecință, Procuratura Generală a remis materialele urmăririi penale nr. XXXXX, înapoi procurorului Marcel Cimbir, în Procuratura sectorului Botanica, mun. Chișinău. Făcând referire la prevederile art. 2 din Legea nr. 133 din 17 iunie 2016 privind declararea averii și a intereselor personale, reclamanta a subliniat că noțiunea de conflict de interese reprezintă situația în care subiectul declarării are un interes personal ce influențează sau ar putea influența exercitarea imparțială și obiectivă a obligațiilor și responsabilităților ce îi revin potrivit legii. Reclamanta și-a întemeiat cererea de chemare în judecată pe prevederile art. 3 din Legea integrității nr. 82 din 25 mai 2017, art. 1, 31, 37 și 38 din Legea nr. 132 din 17 iunie 2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate.

Prin hotărârea din 27 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, a fost admisă cererea de chemare în judecată depusă de Elena Lapina împotriva Autorității Naționale de Integritate cu privire la anularea procesului-verbal nr. 67/12 din 12 aprilie 2019 de refuz al inițierii controlului. S-a anulat procesul-verbal nr. 67/12 din 12 aprilie 2019 de refuz al inițierii controlului (f.d. 87, 95-105). La data de 11 decembrie 2020, prin intermediul poștei electronice, Autoritatea Națională de Integritate a depus apel împotriva hotărârii din 27 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani (f.d. 92-93). Dispozitivul hotărârii din 27 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, a fost notificat Autorității Naționale de Integritate la data de 04 ianuarie 2021, fapt ce se confirmă prin avizul de recepție nr. DS8000805194AS, anexat la actele cauzei (f.d.

91). Hotărârea motivată din 27 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a fost notificată Autorității Naționale de Integritate la data de 04 februarie 2021, prin intermediul oficiului poștal, fapt ce se confirmă prin avizul de recepție nr. DS8000986027AS, anexat la actele cauzei (f.d. 108). La data de 04 martie 2021 Autoritatea Națională de Integritate a prezentat motivarea apelului împotriva hotărârii din 27 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, solicitând admiterea cererii de apel, casarea hotărârii primei instanțe și 3 pronunțarea unei noi decizii privind respingerea cererii de chemare în judecată depuse de Elena Lapina (f.d. 113-120). Astfel, instanța de apel întemeiat a considerat ca fiind depus în termen apelul Autorității Naționale de Integritate împotriva hotărârii din 27 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

Prin decizia din 24 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost casată integral hotărârea din 27 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, emisă în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Elena Lapina împotriva Autorității Naționale de Integritate, terț procurorul Marcel Cimbir cu privire la anularea procesului-verbal nr. 67/12 din 12 aprilie 2019 de refuz al inițierii controlului. S-a emis o nouă decizie cu privire la declararea acțiunii depuse de către Elena Lapina împotriva Autorității Naționale de Integritate, terț procurorul Marcel Cimbir cu privire la anularea procesului-verbal nr. 67/12 din 12 aprilie 2019 de refuz al inițierii controlului, ca inadmisibilă (f.d.

195, 196-207). Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a relevat că, prima instanță nu a determinat existența dreptului vătămat al Elenei Lapina, recunoscut de lege, prin emiterea de către Autoritatea Națională de Integritate, a procesului-verbal nr. 67/12 din 12 aprilie 2019 de refuz al inițierii controlului privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese de către Procurorul-șef al oficiului Botanica al Procuraturii mun. Chișinău – Marcel Cimbir. În acest context, instanța de apel a indicat că legislația administrativă are drept scop reglementarea procedurii de înfăptuire a activității administrative și a controlului judecătoresc asupra acesteia, în vederea asigurării respectării drepturilor și a libertăților prevăzute de lege ale persoanelor fizice și juridice, ținându-se cont de interesul public și de regulile statului de drept.

Subsidiar, instanța de apel a reținut că sesizând instanța de judecată cu cererea de chemare în judecată, reclamanta Elena Lapina, nu a invocat și nu a motivat care drept al său recunoscut de lege, i-a fost încălcat prin emiterea actului administrativ contestat. În acest context, instanța de apel a subliniat că, legea expres prevede regula sesizării instanței de către orice persoană care revindecă încălcarea unui drept al său prin activitatea administrativă a unei autorități publice, iar dreptul vătămat reprezintă orice drept sau libertate stabilit/stabilită de lege căruia/căreia i se aduce atingere prin activitatea administrativă.

Instanța de apel a învederat că pentru existența unei stabilități și a corectitudinii formulării cererilor de chemare în judecată sunt stabilite următoarele condiții: actul emis trebuie să parvină de la o autoritate administrativă; condiția existenței vătămării unui drept recunoscut de lege reclamantului; existența capacității de exercițiu și a celei procesuale; vătămarea dreptului să fie cauzată printr-un act administrativ sau prin refuzul autorității administrative de a soluționa în termenul legal cererea; obligativitatea îndeplinirii procedurii administrative prealabile. În afară de aceasta, instanța de apel a apreciat ca fiind neîntemeiat argumentul Elenei Lapina precum că, procesul-verbal nr. 67/12 din 12 aprilie 2019, prin care s-a respins inițierea controlului privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese de către Procurorul-șef al oficiului Botanica al Procuraturii mun.

Chișinău – Marcel Cimbir, a fost emis de către Autoritatea Națională de Integritate, cu încălcarea normelor juridice prevăzute de lege. 4 Astfel, instanța de apel a conchis că argumentul invocat nu poate constitui obiectul verificării legalității procesului-verbal de refuz al inițierii controlului privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese de către Procurorul-șef al oficiului Botanica al Procuraturii mun. Chișinău – Marcel Cimbir, care nu o vizează direct pe Elena Lapina, constatând neîntrunirea condițiilor obligatorii pentru a înainta în instanță o acțiune în ordinea contenciosului administrativ de către aceasta. Prin urmare, instanța de apel a indicat că la caz, nu se constatată că au fost lezate careva drepturi și interese legitime anume ale Elenei Lapina, ceia ce demonstrează lipsa dreptului vătămat.

Instanța de apel a relatat că, procesul-verbal nr. 67/12 din 12 aprilie 2019 de refuz al inițierii controlului, prin care s-a respins inițierea controlului privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese de către Procurorul-șef al oficiului Botanica al Procuraturii mun. Chișinău – Marcel Cimbir, emis de către Autoritatea Națională de Integritate, în urma examinării materialelor de constatare în acțiunile Procurorului-șef al oficiului Botanica al Procuraturii mun. Chișinău – Marcel Cimbir, se referă în privința altor persoane, și anume, la Procurorul-șef al oficiului Botanica al Procuraturii mun. Chișinău – Marcel Cimbir, decât Elenei Lapina, iar aceasta nu revendică încălcarea unui drept al său în sensul art. 17 coroborat cu art. 189 alin. (1) din Codul administrativ.

Respectiv, instanța de apel a statuat că pentru admisibilitatea acțiunii în sensul art.17 , 20, 38 și 189 alin. (1) din Codul administrativ reclamantul urmează să revendice un drept propriu vătămat prin activitatea administrativă. În acest context, instanța de apel a menționat că Elena Lapina, nu poate invoca încălcarea unui drept căreia i se aduce atingere prin activitatea administrativă a unei anumite persoane nu improprii reclamantei, întrucât, scopul acțiunii în contencios administrativ constă în apărarea unui drept subiectiv/propriu al reclamantei, căreia i se aduce atingere prin activitatea administrativă. Având în vedere că, unul dintre elementele definitorii ale acțiunii în contencios administrativ, este revendicarea unui drept propriu, vătămat prin una din formele activității administrative, în esență, scopul acțiunii în contencios administrativ constă în apărarea unui drept subiectiv concret recunoscut de lege unei anumite persoane.

În concluzie, instanța de apel a reiterat că pentru a fi admisibilă, o acțiune în contencios administrativ trebuie să urmărească revendicarea unui drept subiectiv vătămat. La data de 02 decembrie 2021 Elena Lapina, reprezentată de avocatul Viorel Chetrușcă a depus recurs împotriva deciziei din 24 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și emiterea unei noi decizii privind menținerea hotărârii primei instanțe (f.d. 209). Decizia motivată din 24 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată Elenei Lapina și avocatului Viorel Chetrușcă, prin intermediul oficiului poștal, la data de 18 februarie 2022, fapt ce se confirmă prin avizele de recepție nr. DS8006200174AS și nr. DS8006200172AS, anexate la actele cauzei (f.d.

211, 214). La data de 10 martie 2022, prin intermediul poștei electronice, Elena Lapina, reprezentată de avocatul Viorel Chetrușcă a prezentat motivarea recursului împotriva deciziei din 24 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 216-221-verso). 5 În susținerea recursului Elena Lapina, reprezentată de avocatul Viorel Chetrușcă a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel, considerând-o neîntemeiată prin faptul, că au fost încălcate și aplicate eronat normele de drept material și procedural, totodată, nu au fost constatate și elucidate pe deplin toate circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei, probele fiind apreciate eronat. Recurenta a menționat că aspecte importante pentru realizarea unui proces echitabil, au fost neglijate de către Curtea de Apel Chișinău.

Recurenta consideră că aplicând și interpretând în mod eronat legea, în consecință instanța de apel greșit a concluzionat că, hotărârea primei instanțe este neîntemeiată. Recurenta a indicat că instanța de apel s-a bazat pe judecarea formală a cauzei, cu aprecierea greșită a suportului probator, iar prima instanță a judecat multiaspectual cauza și a dat o apreciere corectă raporturilor litigioase, prin prisma unei interpretări corecte a legii materiale și celei procedurale aplicabile speței. Totodată, recurenta a relatat că, Curtea de Apel Chișinău nu a răspuns la obiecțiile avocatului Viorel Chetrușcă, care reprezintă interesele Elenei Lapina invocate în ședință de judecată, fapt ce contravine prevederilor legale, care stabilesc exhaustiv sarcinile instanței de apel.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. Iar, conform art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 24 noiembrie 2021. Dispozitivul deciziei nominalizate a fost notificat avocatului Viorel Chetrușcă, care reprezintă interesele Elenei Lapina la data de 29 noiembrie 2021, prin intermediul poștei electronice, fapt ce se confirmă prin extrasul, anexat la actele cauzei (f.d.

208). La data de 02 decembrie 2021 Elena Lapina, reprezentată de avocatul Viorel Chetrușcă a depus recurs împotriva deciziei din 24 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și emiterea unei noi decizii privind menținerea hotărârii primei instanțe (f.d. 209). Decizia motivată din 24 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată Elenei Lapina și avocatului Viorel Chetrușcă, prin intermediul oficiului poștal, la data de 18 februarie 2022, fapt ce se confirmă prin avizele de recepție nr. DS8006200174AS și nr. DS8006200172AS, anexate la actele cauzei (f.d. 211, 214). La data de 10 martie 2022 Elena Lapina, reprezentată de avocatul Viorel Chetrușcă a prezentat motivarea recursului împotriva deciziei din 24 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău (f.d.

216-221-verso). Astfel, recursul depus de către Elena Lapina, reprezentată de avocatul Viorel Chetrușcă împotriva deciziei din 24 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, este în termen. 6 La data de 04 aprilie 2022 Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa Autorității Naționale de Integritate și procurorului Marcel Cimbir copia recursului depus de Elena Lapina, reprezentată de avocatul Viorel Chetrușcă, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței (f.d. 221). Prin referința depusă la data de 15 aprilie 2022, prin intermediul poștei electronice, Autoritatea Națională de Integritate a solicitat respingerea recursului depus de Elena Lapina, reprezentată de avocatul Viorel Chetrușcă și menținerea deciziei din 24 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău (f.d.

224-227). Prin referința depusă la data de 22 aprilie 2022 procurorul Marcel Cimbir a solicitat respingerea recursului depus de Elena Lapina, reprezentată de avocatul Viorel Chetrușcă, ca fiind neîntemeiat și menținerea fără modificări a deciziei din 24 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 233-239). Examinând admisibilitatea recursului depus de Elena Lapina, reprezentată de avocatul Viorel Chetrușcă în raport cu actele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul urmează a fi declarat inadmisibil, din următoarele motive. Conform art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.

Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu art. 246 alin. (2) din Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține, că Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.

Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în 7 circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental. În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder vs Regatul Unit, §38; Stanev vs Bulgaria (MC), §230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere [Luordo vs Italia, §85]. Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel [Levages Prestations Services vs Franța, §45].

Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem [Botten vs Norway, 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39]. La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 [a se vedea Helmers vs Suedia, 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A].

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Elena Lapina, reprezentată de avocatul Viorel Chetrușcă. În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : Recursul depus de Elena Lapina, reprezentată de avocatul Viorel Chetrușcă se declară inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu judecătorii Nicolae Craiu Nina Vascan 8