ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție

Sursă originală

CSJ 11.05.2022

3ra-284/22 — anularea procesului-verbal de refuz al initierii controlului

HOTĂRÂRE

11.05.2022

Pe scurt

Instanță: Curtea Supremă de Justiție
Obiect: anularea procesului-verbal de refuz al initierii controlului
Temei legal: examinarea admisibilitatii cererii de recurs

RĂSFOIEȘTE: Curtea Supremă de Justiție · 2022
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

3ra-284/22 — anularea procesului-verbal de refuz al initierii controlului (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3ra-284/22

2-19106040-01-3ra-04042022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud: L. Holevițcaia)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Bostan, V. Clima, E. Palanciuc)

Î N C H E I E R E

11 mai 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Nicolae Craiu

Nina Vascan

examinând admisibilitatea recursului depus de Elena Lapina, reprezentată de

avocatul Viorel Chetrușcă,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată

depusă de Elena Lapina împotriva Autorității Naționale de Integritate, terț procurorul

Marcel Cimbir cu privire la anularea procesului-verbal de refuz al inițierii controlului,

împotriva deciziei din 24 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost admis apelul depus de Autoritatea Națională de Integritate, casată integral

hotărârea din 27 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și emisă o

nouă decizie

c o n s t a t ă :

La data de 25 iunie 2019 Elena Lapina a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Autorității Naționale de Integritate cu privire la anularea procesului-verbal

nr.67/12 din 12 aprilie 2019 de refuz al inițierii controlului.

În motivarea cererii de chemare în judecată reclamanta Elena Lapina a indicat

că, la data de 25 martie 2019, a expediat în adresa Autorității Naționale de Integritate

o sesizare/denunț privind încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese, prin

care a solicitat investigarea și aprecierea, cu perspectivă de sancționare legală, prin

prisma legislației ce ține de competența și atribuțiile Autorității Naționale de

Integritate, a acțiunilor lui Marcel Cimbir, procurorul-șef al oficiului Botanica, al

Procuraturii mun. Chișinău.

Reclamanta a invocat că, prin ordonanța din 10 mai 2016, emisă de procurorul

sectorului Botanica, mun. Chișinău, Marcel Cimbir, a fost anulată ordonanța

procurorului Veaceslav Potînga din 29 martie 2016, prin care a fost clasată cauza

penală nr. XXXXX cu scoaterea de sub urmărire penală a Elenei Lapina, deoarece nu

există faptul infracțiunii.

Astfel, reclamanta a considerat că semnând ordonanța din 10 mai 2016,

procurorul Marcel Cimbir, a acționat vădit contrar constatărilor hotărârii Curții

Constituționale Republicii Moldova nr. 12 din 14 mai 2015, dar și contrar esenței

art. 287 din Codul de procedură penală, potrivit căruia, reluarea urmăririi penale după

încetarea urmăririi penale, după clasarea cauzei penale sau după scoaterea persoanei

de sub urmărire se dispune de către procurorul ierarhic superior (declarat

neconstituțional) prin ordonanță dacă, ulterior, se constată că nu a existat în fapt cauza

care a determinat luarea acestor măsuri sau că a dispărut circumstanța pe care se

întemeia încetarea urmăririi penale, clasarea cauzei penale sau scoaterea persoanei de

sub urmărire. Reluarea urmăririi penale poate fi dispusă și de către judecătorul de

instrucție în cazul admiterii plângerii depuse împotriva ordonanței procurorului de

încetare a urmăririi penale ori de clasare a cauzei penale sau de scoatere a persoanei de

sub urmărire.

Reclamanta a invocat că, în cazul reluării urmăririi penale în condițiile art. 287

din Codul de procedură penală, dacă, pe baza datelor din dosar, procurorul consideră

necesar luarea unei măsuri preventive sau unei măsuri asigurătorii, el dispune luarea

măsurii necesare sau, după caz, face propunerile respective judecătorului de instrucție.

În cazurile în care ordonanțele de încetare a urmăririi penale, clasare a cauzei penale

sau de scoatere a persoanei de sub urmărire au fost adoptate legal, reluarea urmăririi

penale poate avea loc numai dacă apar fapte noi sau recent descoperite ori un viciu

fundamental în cadrul urmăririi precedente a afectat hotărârea respectivă. În cazul

descoperirii unui viciu fundamental, urmărirea penală poate fi reluată nu mai târziu de

un an de la intrarea în vigoare a ordonanței de încetare a urmăririi penale, clasare a

cauzei sau scoatere a persoanei de sub urmărire.

Reclamanta a relevat că, procurorul Marcel Cimbir, are interes personal s-o

intimideze, fiind soțul Marianei Cimbir – Untilă, care este nepoata de frate vitreg a lui

Anatolie Volimbovschi, care personal, dar și alături de alte persoane afiliate nemijlocit,

soție și angajații săi, este recunoscut parte vătămată în cauza penală nr. XXXXX, fiind

totodată și directorul S.R.L. „Arhibas”, în care Anatol Volimbovschi și Mariana

Cimbir-Untilă, sunt asociați și au decis lichidarea S.R.L. „Arhibas”, prin procedură de

insolvabilitate, pentru a scăpa de achitarea a circa unui milion de lei, dintre care,

statului – circa 400000 de lei, dar și persoanelor fizice: V. Gangan, R. Rogovei,

T. Cojanu, de la care Anatol Volimbovschi, prin S.R.L. „Arhibas”, circa 600000 de lei,

pentru construire de locuință, fără intenții reale de a-și onora obligațiile. Iar, în același

timp, Anatol Volimbovschi cu Mariana Cimbir-Untilă, sunt asociații și a altor societăți

cu răspundere limitată, care au averi de milioane, prosperă, dar nu sunt declarate

insolvabile, asemenea S.R.L. „Arhibas”.

Reclamanta a indicat că, unul dintre învinuiți ai cauzei penale nominalizate,

este și avocatul Viorel Chetrușcă, care este avocatul lui V. Gangan, R. Rogovei și

T. Cojanu, și care se opune insolvabilității/lichidării S.R.L. „Arhibas”, decât doar după

achitarea datoriilor, inclusiv prin proceduri de regres, adresate împotriva lui Anatol

Volimbovschi, dar și împotriva Marianei Cimbir-Untilă, care eventual va trebui să

plătească datoriile respective din buget comun creat cu soțul său, procurorul Marcel

Cimbir.

Totodată, reclamanta a comunicat că, deoarece este evidentă existența

conflictului de interese în speța respectivă pentru procurorul Marcel Cimbir, recent a

aflat că, ultimul, ar fi acționat potrivit art. 15 alin. (1) din Legea nr. 3 din 25 februarie

2016 cu privire la Procuratură și s-ar fi adresat la data de 24 septembrie 2016

superiorului său cu o propunere de atribuire a competenței, pentru exercitarea urmăririi

penale nr. XXXXX, unui alt organ de urmărire penală.

Reclamanta a relevat că adresarea procurorului Marcel Cimbir din

24 septembrie 2016, contrar caracterului clar și imperativ al art. 15 alin. (1) din Legea

nr. 3 din 25 februarie 2016 cu privire la Procuratură, este ulterioară emiterii ordonanței

din 10 mai 2016, fapt prin care procurorul Marcel Cimbir, a împlinit actul ilegal de

conflict de interes. Or, procurorul Marcel Cimbir nu a adus la cunoștință petiționarei

adresarea din 24 septembrie 2016, aceasta a fost obținută de către Elena Lapina doar

urmare a executării încheierii din 12 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Râșcani.

Reclamanta a considerat că în adresarea din 24 septembrie 2016, procurorul

Marcel Cimbir a ezitat să expună toate circumstanțele despre interesele sale personale

și ale afiliaților săi, în raport cu cauză penală nr. XXXXX. În consecință, Procuratura

Generală a remis materialele urmăririi penale nr. XXXXX, înapoi procurorului Marcel

Cimbir, în Procuratura sectorului Botanica, mun. Chișinău.

Făcând referire la prevederile art. 2 din Legea nr. 133 din 17 iunie 2016 privind

declararea averii și a intereselor personale, reclamanta a subliniat că noțiunea de

conflict de interese reprezintă situația în care subiectul declarării are un interes personal

ce influențează sau ar putea influența exercitarea imparțială și obiectivă a obligațiilor

și responsabilităților ce îi revin potrivit legii.

Reclamanta și-a întemeiat cererea de chemare în judecată pe prevederile art. 3

din Legea integrității nr. 82 din 25 mai 2017, art. 1, 31, 37 și 38 din Legea nr. 132 din

17 iunie 2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate.

Prin hotărârea din 27 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

a fost admisă cererea de chemare în judecată depusă de Elena Lapina împotriva

Autorității Naționale de Integritate cu privire la anularea procesului-verbal nr. 67/12

din 12 aprilie 2019 de refuz al inițierii controlului. S-a anulat procesul-verbal nr. 67/12

din 12 aprilie 2019 de refuz al inițierii controlului (f.d. 87, 95-105).

La data de 11 decembrie 2020, prin intermediul poștei electronice, Autoritatea

Națională de Integritate a depus apel împotriva hotărârii din 27 noiembrie 2020 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani (f.d. 92-93).

Dispozitivul hotărârii din 27 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Râșcani, a fost notificat Autorității Naționale de Integritate la data de 04 ianuarie 2021,

fapt ce se confirmă prin avizul de recepție nr. DS8000805194AS, anexat la actele

cauzei (f.d. 91).

Hotărârea motivată din 27 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Râșcani a fost notificată Autorității Naționale de Integritate la data de 04 februarie

2021, prin intermediul oficiului poștal, fapt ce se confirmă prin avizul de recepție

nr. DS8000986027AS, anexat la actele cauzei (f.d. 108).

La data de 04 martie 2021 Autoritatea Națională de Integritate a prezentat

motivarea apelului împotriva hotărârii din 27 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Râșcani, solicitând admiterea cererii de apel, casarea hotărârii primei instanțe și

pronunțarea unei noi decizii privind respingerea cererii de chemare în judecată depuse

de Elena Lapina (f.d. 113-120).

Astfel, instanța de apel întemeiat a considerat ca fiind depus în termen apelul

Autorității Naționale de Integritate împotriva hotărârii din 27 noiembrie 2020 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

Prin decizia din 24 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost casată

integral hotărârea din 27 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, emisă

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată depusă

de Elena Lapina împotriva Autorității Naționale de Integritate, terț procurorul Marcel

Cimbir cu privire la anularea procesului-verbal nr. 67/12 din 12 aprilie 2019 de refuz

al inițierii controlului. S-a emis o nouă decizie cu privire la declararea acțiunii depuse

de către Elena Lapina împotriva Autorității Naționale de Integritate, terț procurorul

Marcel Cimbir cu privire la anularea procesului-verbal nr. 67/12 din 12 aprilie 2019 de

refuz al inițierii controlului, ca inadmisibilă (f.d. 195, 196-207).

Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a relevat că, prima instanță

nu a determinat existența dreptului vătămat al Elenei Lapina, recunoscut de lege, prin

emiterea de către Autoritatea Națională de Integritate, a procesului-verbal nr. 67/12 din

12 aprilie 2019 de refuz al inițierii controlului privind respectarea regimului juridic al

conflictelor de interese de către Procurorul-șef al oficiului Botanica al Procuraturii

mun. Chișinău – Marcel Cimbir.

În acest context, instanța de apel a indicat că legislația administrativă are drept

scop reglementarea procedurii de înfăptuire a activității administrative și a controlului

judecătoresc asupra acesteia, în vederea asigurării respectării drepturilor și a libertăților

prevăzute de lege ale persoanelor fizice și juridice, ținându-se cont de interesul public

și de regulile statului de drept.

Subsidiar, instanța de apel a reținut că sesizând instanța de judecată cu cererea

de chemare în judecată, reclamanta Elena Lapina, nu a invocat și nu a motivat care

drept al său recunoscut de lege, i-a fost încălcat prin emiterea actului administrativ

contestat. În acest context, instanța de apel a subliniat că, legea expres prevede regula

sesizării instanței de către orice persoană care revindecă încălcarea unui drept al său

prin activitatea administrativă a unei autorități publice, iar dreptul vătămat reprezintă

orice drept sau libertate stabilit/stabilită de lege căruia/căreia i se aduce atingere prin

activitatea administrativă.

Instanța de apel a învederat că pentru existența unei stabilități și a corectitudinii

formulării cererilor de chemare în judecată sunt stabilite următoarele condiții: actul

emis trebuie să parvină de la o autoritate administrativă; condiția existenței vătămării

unui drept recunoscut de lege reclamantului; existența capacității de exercițiu și a celei

procesuale; vătămarea dreptului să fie cauzată printr-un act administrativ sau prin

refuzul autorității administrative de a soluționa în termenul legal cererea;

obligativitatea îndeplinirii procedurii administrative prealabile.

În afară de aceasta, instanța de apel a apreciat ca fiind neîntemeiat argumentul

Elenei Lapina precum că, procesul-verbal nr. 67/12 din 12 aprilie 2019, prin care s-a

respins inițierea controlului privind respectarea regimului juridic al conflictelor de

interese de către Procurorul-șef al oficiului Botanica al Procuraturii mun. Chișinău –

Marcel Cimbir, a fost emis de către Autoritatea Națională de Integritate, cu încălcarea

normelor juridice prevăzute de lege.

Astfel, instanța de apel a conchis că argumentul invocat nu poate constitui

obiectul verificării legalității procesului-verbal de refuz al inițierii controlului privind

respectarea regimului juridic al conflictelor de interese de către Procurorul-șef al

oficiului Botanica al Procuraturii mun. Chișinău – Marcel Cimbir, care nu o vizează

direct pe Elena Lapina, constatând neîntrunirea condițiilor obligatorii pentru a înainta

în instanță o acțiune în ordinea contenciosului administrativ de către aceasta.

Prin urmare, instanța de apel a indicat că la caz, nu se constatată că au fost

lezate careva drepturi și interese legitime anume ale Elenei Lapina, ceia ce

demonstrează lipsa dreptului vătămat.

Instanța de apel a relatat că, procesul-verbal nr. 67/12 din 12 aprilie 2019 de

refuz al inițierii controlului, prin care s-a respins inițierea controlului privind

respectarea regimului juridic al conflictelor de interese de către Procurorul-șef al

oficiului Botanica al Procuraturii mun. Chișinău – Marcel Cimbir, emis de către

Autoritatea Națională de Integritate, în urma examinării materialelor de constatare în

acțiunile Procurorului-șef al oficiului Botanica al Procuraturii mun. Chișinău – Marcel

Cimbir, se referă în privința altor persoane, și anume, la Procurorul-șef al oficiului

Botanica al Procuraturii mun. Chișinău – Marcel Cimbir, decât Elenei Lapina, iar

aceasta nu revendică încălcarea unui drept al său în sensul art. 17 coroborat cu art. 189

alin. (1) din Codul administrativ.

Respectiv, instanța de apel a statuat că pentru admisibilitatea acțiunii în sensul

art.17 , 20, 38 și 189 alin. (1) din Codul administrativ reclamantul urmează să revendice

un drept propriu vătămat prin activitatea administrativă.

În acest context, instanța de apel a menționat că Elena Lapina, nu poate invoca

încălcarea unui drept căreia i se aduce atingere prin activitatea administrativă a unei

anumite persoane nu improprii reclamantei, întrucât, scopul acțiunii în contencios

administrativ constă în apărarea unui drept subiectiv/propriu al reclamantei, căreia i se

aduce atingere prin activitatea administrativă. Având în vedere că, unul dintre

elementele definitorii ale acțiunii în contencios administrativ, este revendicarea unui

drept propriu, vătămat prin una din formele activității administrative, în esență, scopul

acțiunii în contencios administrativ constă în apărarea unui drept subiectiv concret

recunoscut de lege unei anumite persoane.

În concluzie, instanța de apel a reiterat că pentru a fi admisibilă, o acțiune în

contencios administrativ trebuie să urmărească revendicarea unui drept subiectiv

vătămat.

La data de 02 decembrie 2021 Elena Lapina, reprezentată de avocatul Viorel

Chetrușcă a depus recurs împotriva deciziei din 24 noiembrie 2021 a Curții de Apel

Chișinău, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și

emiterea unei noi decizii privind menținerea hotărârii primei instanțe (f.d. 209).

Decizia motivată din 24 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost

notificată Elenei Lapina și avocatului Viorel Chetrușcă, prin intermediul oficiului

poștal, la data de 18 februarie 2022, fapt ce se confirmă prin avizele de recepție

nr. DS8006200174AS și nr. DS8006200172AS, anexate la actele cauzei (f.d. 211,

214).

La data de 10 martie 2022, prin intermediul poștei electronice, Elena Lapina,

reprezentată de avocatul Viorel Chetrușcă a prezentat motivarea recursului împotriva

deciziei din 24 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 216-221-verso).

În susținerea recursului Elena Lapina, reprezentată de avocatul Viorel

Chetrușcă a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel, considerând-o

neîntemeiată prin faptul, că au fost încălcate și aplicate eronat normele de drept

material și procedural, totodată, nu au fost constatate și elucidate pe deplin toate

circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei, probele fiind apreciate eronat.

Recurenta a menționat că aspecte importante pentru realizarea unui proces

echitabil, au fost neglijate de către Curtea de Apel Chișinău.

Recurenta consideră că aplicând și interpretând în mod eronat legea, în

consecință instanța de apel greșit a concluzionat că, hotărârea primei instanțe este

neîntemeiată.

Recurenta a indicat că instanța de apel s-a bazat pe judecarea formală a cauzei,

cu aprecierea greșită a suportului probator, iar prima instanță a judecat multiaspectual

cauza și a dat o apreciere corectă raporturilor litigioase, prin prisma unei interpretări

corecte a legii materiale și celei procedurale aplicabile speței.

Totodată, recurenta a relatat că, Curtea de Apel Chișinău nu a răspuns la

obiecțiile avocatului Viorel Chetrușcă, care reprezintă interesele Elenei Lapina

invocate în ședință de judecată, fapt ce contravine prevederilor legale, care stabilesc

exhaustiv sarcinile instanței de apel.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Iar, conform art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de

apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de

Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se

depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de

apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de

24 noiembrie 2021. Dispozitivul deciziei nominalizate a fost notificat avocatului Viorel

Chetrușcă, care reprezintă interesele Elenei Lapina la data de 29 noiembrie 2021, prin

intermediul poștei electronice, fapt ce se confirmă prin extrasul, anexat la actele cauzei

(f.d. 208).