3r-52/22 — obligarea emiterii actului administrativ

3r-52/22 — obligarea emiterii actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3r-52/22

2-19184017-01-3r-16022022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud.: G. Ciobanu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud.: A. Bostan, V. Negru, G. Dașchevici)

D E C I Z I E

04 mai 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Iurie Bejenaru

Aliona Miron

examinând recursul depus de Alexandr Oleinicenco,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Alexandr Oleinicenco împotriva Consiliului sătesc Colonița și Primăriei satului Colonița

mun.Chișinău, terți Anatolie Luca, Constantin Cernega și Întovărășirea Pomicolă „Valea

Mestecenilor” cu privire la obligarea emiterii actului administrativ individual privind

interdicția exploatării și lichidării haznei impermeabile de acumulare a apelor uzate

neepurate,

împotriva încheierii din 21 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

declarată inadmisibilă cererea de apel depusă de Alexandr Oleinicenco împotriva hotărârii

din 06 august 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, din motiv că apelantul nu a

prezentat motivarea apelului în termenul legal,

c o n s t a t ă:

La 18 noiembrie 2019, Alexandr Oleinicenco a depus cerere de chemare în judecată, în

procedura contenciosului administrativ, împotriva Consiliului sătesc Colonița și Primăriei

satului Colonița mun.Chișinău, solicitând obligarea pârâților să lichideze din cont propriu

hazna impermeabilă de acumulare a apelor uzate neepurate, situată în apropierea nemijlocită

a lotului nr.XXXXX în ÎP „Valea Mestecenilor”, care-i aparține.

La 09 decembrie 2019, Alexandr Oleinicenco a depus cerere de concretizare a

pretențiilor din acțiune, îndreptate împotriva Consiliului și Primăriei satului Colonița,

mun.Chișinău, solicitând obligarea emiterii actului administrativ individual privind

interdicția exploatării și lichidării haznei impermeabile de acumulare a apelor uzate

neepurate, situată pe teren public pe teritoriul comunei Colonița în apropierea nemijlocită a

lotului nr.XXXXX din ÎM „Valea Mestecenilor”, care-i aparține.

Prin încheierea din 03 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani au fost

atrași în proces în calitate de terți ÎP „Valea Mestecenilor”, Anatolie Luca și Constantin

Cernega.

Prin hotărârea din 06 august 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a fost respinsă

ca neîntemeiată acțiunea depusă de Alexandr Oleinicenco.

La 18 august 2021, Alexandr Oleinicenco a depus apel nemotivat împotriva hotărârii

primei instanțe, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a hotărârii din 06 august

2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, cu emiterea unei decizii noi. Totodată,

1

apelantul a subliniat că motivarea apelului o va prezenta ulterior după ce îi va fi notificată

hotărârea integrală a primei instanțe.

Prin încheierea din 21 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, în temeiul art.236

alin.(2) lit.e) din Codul administrativ, a fost declarată inadmisibilă cererea de apel depusă de

Alexandr Oleinicenco împotriva hotărârii din 06 august 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Râșcani, din motiv că apelantul nu a prezentat motivarea apelului în termenul legal prevăzut

la art.232 alin.(2) din Codul administrativ.

La 01 februarie 2022 Alexandr Oleinicenco a depus recurs împotriva încheierii instanței

de apel, solicitând admiterea acestuia, anularea integrală a încheierii din 21 decembrie 2021

a Curții de Apel Chișinău, cu adoptarea unei decizii noi, prin care să fie repus în termenul

de prezentare a motivării apelului, cu restituirea cauzei în instanța de apel pentru examinarea

apelului.

În susținerea recursului Alexandr Oleinicenco a invocat că prima instanță când a

pronunțat dispozitivul hotărârii nu i-a explicat calea și termenul de atac al acesteia, în special

prevederile art.232 alin.(2) din Codul administrativ, având în vedere faptul că nu posedă

limba de stat, precum și nici în actele sale de dispoziție (în dispozitiv, hotărârea integrală,

scrisorile de însoțire) nu a indicat procedura de contestare a actului judecătoresc prevăzută

la art.232 alin.(2) din Codul administrativ.

Recurentul consideră că culpa neprezentării motivării apelului în termenul prevăzut de

lege o poartă prima instanță care era obligată să-i explice drepturile și obligațiile sale

procesuale, să-l preîntâmpine asupra urmărilor pe care le poate implica exercitarea sau

neexercitarea actului procesual, să-i acorde sprijin în exercitarea drepturilor, să-i ofere

interpret și să traducă actele de dispoziție ale instanței, precum și indicarea procedurii și a

termenului de contestare a hotărârii, fapt prin ce i-a îngrădit accesul liber la justiție.

Conform art.241 alin.(1) din Codul administrativ, încheierile primei instanțe și ale

instanței de apel pot fi contestate cu recurs, separat de hotărâre, în cazurile prevăzute de

prezentul cod și de alte legi.

Potrivit art.242 din Codul administrativ, recursul împotriva încheierii judecătorești se

depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea contestată în termen de 15 zile

de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța

de judecată care a emis încheierea contestată transmite neîntârziat recursul împotriva

încheierii judecătorești împreună cu dosarul judiciar instanței competente să soluționeze

recursul.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat încheierea contestată la 21 decembrie 2021 și

notificată lui Alexandr Oleinicenco la 18 ianuarie 2022, fapt ce se confirmă prin avizul poștal

de recepție nr.DS8005943202AS, anexat la actele cauzei (f.d.236, vol.I).

Astfel, recursul lui Alexandr Oleinicenco din 01 februarie 2022 a fost depus în termenul

prevăzut la art.242 din Codul administrativ (f.d.241, vol. I).

La 16 februarie 2022, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa Consiliului sătesc

Colonița, Primăriei satului Colonița mun.Chișinău, lui Anatolie Luca, Constantin Cernega și

ÎP „Valea Mestecenilor” copia recursului depus de Alexandr Oleinicenco, cu înștiințarea

despre posibilitatea depunerii referințelor (f.d. 2, 4-10, vol.II).

La 04 martie 2022, Constantin Cernega a depus referință, solicitând să fie respins

recursul depus de Alexandr Oleinicenco, cu menținerea încheierii din 21 decembrie 2021 a

Curții de Apel Chișinău, pe care o consideră legală și întemeiată, or, nerespectarea

termenului de depunere a motivării apelului se datorează în exclusivitate comportamentului

pasiv și indiferent al recurentului, care trebuia să se folosească de drepturile și obligațiile

sale procedurale cu bună-credință.

2

Conform art.243 alin.(2) din Codul administrativ, instanța competentă soluționează

recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată.

În speță, completul a decis examinarea cererii de recurs fără înștiințarea participanților

la proces, cu plasarea datei ședinței pe pagina web a Curții Supreme de Justiție, fiind

inoportună invitarea părților, întrucât argumentele expuse în cererea de recurs au fost

formulate cu suficientă precizie pentru a permite instanței examinarea acesteia.

Studiind actele cauzei, completul specializat pentru examinare acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție consideră recursul neîntemeiat și care urmează a fi respins din următoarele motive.

Conform art.243 alin.(1) lit.b) din Codul administrativ, examinând recursul împotriva

încheierii judecătorești, instanța adoptă decizie de respingere a recursului.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ reține

că în prezenta speță obiectul de examinare în ordine de recurs vizează legalitatea încheierii

din 21 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care în temeiul art.236 alin.(2) lit.e)

din Codul administrativ a fost declarată inadmisibilă cererea de apel depusă de Alexandr

Oleinicenco împotriva hotărârii din 06 august 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

din motiv că apelantul nu a prezentat motivarea apelului în termenul legal prevăzut de art.232

alin.(2) din Codul administrativ.

Conform art.232 alin.(1) din Codul administrativ, apelul se depune la instanța de

judecată care a emis hotărârea contestată în termen de 30 de zile de la pronunțarea

dispozitivului hotărârii, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de judecată care

a emis hotărârea contestată transmite neîntârziat apelul împreună cu dosarul judiciar, după

motivarea hotărârii, instanței de apel.

Iar, potrivit alin.(2) al art.232 din Codul administrativ, motivarea apelului se prezintă

la instanța de apel în termen de 30 de zile de la data notificării hotărârii motivate. Dacă se

depune împreună cu apelul, motivarea apelului se depune la instanța de judecată care a emis

hotărârea contestată.

Totodată, regulile generale ce țin de calcularea termenelor în materie de contencios

administrativ sunt reglementate prin prisma art.195 din Codul administrativ potrivit cărora

procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor

prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura

civilă, cu excepția art.169–171.

În conformitate cu art.110 din Codul de procedură civilă, termen de procedură este

intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța

(judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței trebuie să

îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte.

Conform art.111 alin.(1)-(4) din Codul de procedură civilă, actele de procedură se

efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care nu este stabilit prin lege, termenul

de procedură se fixează de către instanța judecătorească. Termenul de procedură se instituie

prin indicarea unei date calendaristice, datei comunicării actului de procedură, a unei

perioade sau prin referire la un eveniment viitor și cert că se va produce. În ultimul caz, actul

de procedură poate fi efectuat în decursul întregii perioade. Dacă începutul curgerii

termenului este determinat de un eveniment sau moment în timp care va surveni pe parcursul

zilei, inclusiv de comunicarea actului de procedură, atunci ziua survenirii evenimentului sau

a momentului nu se ia în considerare la calcularea termenului. Dacă începutul curgerii

termenului se determină prin începutul unei zile, această zi se include în termen.

Potrivit art.113 din Codul de procedură civilă, dreptul de a efectua actul de procedură

încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de instanța de judecată.

3

Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din dreptul de a efectua actul de

procedură, dacă legea nu prevede altfel.

Pornind de la prevederile legale menționate supra, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ menționează că termenele procedurale

stabilesc regimul optim pentru realizarea justiției, fiind o modalitate de ordonare a realizării

acțiunilor procedurale și fortificarea securității raporturilor juridice. Exercitarea unui drept

de către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu

respectarea anumitor exigențe, căror li se subsumează și instituirea unor termen, după a căror

expirare valorificarea respectivului drept nu mai este posibilă.

Totodată, conform art.223 din Codul administrativ, hotărârile și alte acte de dispoziție

prin care se stabilesc termene, precum și numirea ședințelor și citațiile se notifică

participanților la proces conform art.96–114.

Potrivit art.96 alin.(1) din Codul administrativ, notificările și comunicările către

participanții la procedura administrativă se realizează în orice formă de comunicare

adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor. Comunicarea prin mijloace

electronice are prioritate dacă este adecvată obiectului comunicării și acceptată de

participantul la procedură.

Din dispozițiile art.97 alin.(1) și (3) din Codul administrativ, notificarea este

comunicarea, dispusă de autoritatea publică, a unui înscris în forma stabilită de prezentul

cod. Autoritatea publică poate alege între următoarele forme de notificare: a) notificare prin

act de recunoaștere a recepționării; b) notificare prin poștă cu act de notificare; c) notificare

prin poștă cu scrisoare recomandată.

Reieșind din prevederile art.109 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, un înscris poate

fi notificat prin poștă cu scrisoare recomandată cu aviz de recepție. Pentru probarea

notificării este suficient avizul de recepție.

Din materialele cauzei rezultă că la 06 august 2021 Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani

a pronunțat dispozitivul hotărârii în ședință publică, prin care a fost respinsă ca neîntemeiată

acțiunea depusă de Alexandr Oleinicenco (f.d.187-188, vol.I).

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 18 august 2021 Alexandr Oleinicenco

a depus apel nemotivat împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea acestuia,

casarea integrală a hotărârii din 06 august 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, cu

emiterea unei decizii noi. Totodată, apelantul a subliniat că motivarea apelului o va prezenta

ulterior după ce îi va fi notificată hotărârea integrală a primei instanțe (f.d. 199, vol. I).

La 25 octombrie 2021, a fost redactată hotărârea integrală și la aceiași dată Judecătoria

Chișinău, sediu Râșcani a expediat copia acesteia în adresa participanților la proces (f.d. 202,

218, vol.I).

Totodată, la 26 octombrie 2021 Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani a publicat

hotărârea motivată din 06 august 2021 pe Portalul Național al Instanțelor:

ww.jc.instante.justice.md.

Se reține că la 26 octombrie 2021 Alexandr Oleinicenco a recepționat personal, contra

semnătură, hotărârea integrală din 06 august 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

fapt ce se confirmă prin recipisa anexată la actele cauzei (f.d.219, vol.II).

Cele menționate supra denotă faptul că termenul de 30 de zile prevăzut la art.232 alin.

(2) din Codul administrativ, pentru prezentarea motivării apelului, a început să curgă de la

data de 27 octombrie 2021 (miercuri), ziua imediat următoare de la data notificării lui

Alexandr Oleinicenco a hotărârii integrale a primei instanțe, care a expirat la data de 25

noiembrie 2021 (joi) inclusiv.

4

Drept urmare, prin încheierea din 21 decembrie 2021, Curtea de Apel Chișinău, în

temeiul art.236 alin.(2) lit.e) din Codul administrativ, a declarat inadmisibilă cererea de apel

depusă de Alexandr Oleinicenco împotriva hotărârii din 06 august 2021 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Râșcani, din motiv că apelantul nu a prezentat motivarea apelului în

termenul legal prevăzut la art.232 alin.(2) din Codul administrativ.

Conform art.236 alin.(1) și alin.(2) lit.e) din Codul administrativ, instanța de apel

examinează din oficiu admisibilitatea apelului. Dacă este inadmisibil, apelul se declară ca

atare printr-o încheiere susceptibilă de recurs. Apelul se declară inadmisibil în special când

motivarea apelului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la

art.232 alin.(2).

Analizând circumstanțele cauzei în raport cu argumentele recursului și cadrul legal

aplicabil speței, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție consideră justă soluția instanței de apel de declarare în temeiul art.236 alin.(2)

lit.e) din Codul administrativ a cererii de apel depusă de Alexandru Oleinicenco ca

inadmisibilă, deoarece ultimul nu s-a conformat prevederilor legale imperative și nu a

prezentat instanței de apel cererea de apel motivată în termenul prevăzut la art.232 alin.(2)

din Codul administrativ. Or, după cum s-a menționat supra, hotărârea motivată a primei

instanțe a fost notificată lui Alexandru Oleinicenco încă la data de 26 octombrie 2021, însă

apelantul până la expirarea termenului-limită (25 noiembrie 2021 (joi) inclusiv), nu a

prezentat Curții de Apel Chișinău apelul motivat, fapt ce a generat în consecință declararea

acestuia inadmisibil în conformitate cu art.236 alin.(2) lit.e) din Codul administrativ.

La acest capitol se rețin dispozițiile art.24 alin.(1) din Codul administrativ, care

stipulează că, participanții la procedura administrativă și procedura de contencios

administrativ trebuie să își exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-

credință, fără a încălca drepturile procesuale ale altor participanți.

Buna-credință prezumă că partea este obligată să respecte termenele prevăzute de lege,

or, termenul de apel prevăzut la art.232 din Codul administrativ, este considerat un termen

imperativ, absolut și peremptoriu, astfel că nerespectarea acestuia atrage ca consecință după

sine decăderea părții din dreptul de a mai exercita această cale de atac.

Contrar acestor prevederi, recurentul/apelant Alexandru Oleinicenco, fiind cel interesat

de soluționarea prezentului litigiu în ordine de apel, nu a depus diligența necesară ca să-și

îndeplinească obligațiile cu bună-credință, în vederea depunerii motivării apelului în

interiorul termenului legal, care este un termen imperativ, cu solicitarea, după caz, a

repunerii în termen a actului de procedură în conformitate cu legislația în vigoare.

Nu pot fi reținute argumentele lui Alexandr Oleinicenco invocate în cererea de recurs

precum că prima instanță când a pronunțat dispozitivul hotărârii nu i-a explicat calea și

termenul de atac al acesteia, în special prevederile art.232 alin.(2) din Codul administrativ,

având în vedere faptul că nu posedă limba de stat, precum și nici în actele sale de dispoziție

(în dispozitiv, hotărârea integrală, scrisorile de însoțire) nu a indicat procedura de contestare

a actului judecătoresc prevăzută la art.232 alin.(2) din Codul administrativ, deoarece sunt

neîntemeiate și declarative.

Or, după cum rezultă din procesul-verbal din 06 august 2021, Alexandr Oleinicenco a

fost prezent la data respectivă în cadrul ședinței instanței de fond, când s-a pronunțat

dispozitivul hotărârii, i s-a explicat căile și modalitatea de atac împotriva acesteia în

condițiile legii (f.d.187, 187 verso, vol.I).

5

Pe lângă acestea, având în vedere faptul că procesul s-a desfășurat în limba de stat, iar

Alexandr Oleinicenco este vorbitor de limbă rusă și întru respectarea dreptului acestuia la un

proces echitabil, în ședință a fost invitat interpretul Roman Pastela (f.d. 187, vol.I).

Prin urmare, este lipsit de temei legal argumentul recurentului precum că a fost încălcat

art.24 din Codul de procedură civilă, și anume că nu i s-a oferit interpret, în situația în care

actele cauzei dovedesc contrariul.

Mai mult, atât în dispozitivul separat al hotărârii din 06 august 2021, cât și cel a hotărârii

integrale, Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani expres a indicat, cu referire la dispozițiile

art.232 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, termenul și modalitatea de atac a actului

judecătoresc (f.d.188, 217, vol.I).

În contextul enunțat supra, sunt irelevante argumentele recurentului precum că culpa

neprezentării motivării apelului în termenul prevăzut de lege o poartă prima instanță, care

era obligată să-i explice drepturile și obligațiile sale procesuale, să-l preîntâmpine asupra

urmărilor pe care le poate implica exercitarea sau neexercitarea actului procesual, să-i acorde

sprijin în exercitarea drepturilor, să-i ofere interpret și să traducă actele de dispoziție ale

instanței, precum și indicarea procedurii și a termenului de contestare a hotărârii, fapt prin

ce i-a îngrădit accesul liber la justiție. Or, alegațiile respective vin în contradicție cu cele

menționate supra și materialele dosarului, și nu justifică în niciun mod neprezentarea

motivării apelului în termenul legal, luând în considerație acel fapt că încă la data de 26

octombrie 2021 Alexandru Oleinicenco a recepționat personal hotărârea integrală a primei

instanțe din 06 august 2021.

Începând cu 27 octombrie 2021 – până la 25 noiembrie 2021 inclusiv, Alexandru

Oleinicenco a dispus de suficient timp de a prezenta instanței de apel motivarea apelului.

Prin urmare, culpa neîndeplinirii actului de procedură în termenul prevăzut la art.232

alin.(2) din Codul administrativ, îi revine nemijlocit lui Alexandru Oleinicenco, care nu a

efectuat nicio acțiune procesuală, după cum sugerează și jurisprudența CEDO, de a-și proteja

dreptul de acces la instanță și de a îndeplini actul de procedură în termenul legal, manifestând

în acest sens un comportament de rea-credință la folosirea drepturile sale procedurale.

Distinct, la cele menționate supra, instanța de recurs reține principiul „nemo censetur

ignorare legem” care exprimă ideea că nimeni nu se poate apăra invocând ignoranța sau

eroarea sa în drept. Un principiu juridic de bază spune că necunoașterea legii nu este o scuză

care să poată fi folosită în apărarea unui cetățean (ignorantia juris non excusat). Se

presupune așadar că un cetățean ar trebui să fie la curent cu toată legislația existentă.

La acest capitol se rețin dispozițiile art.23 alin.(2) din Constituția Republicii Moldova,

care statuează că statul asigură dreptul fiecărui om de a-și cunoaște drepturile și îndatoririle.

În acest scop statul publică și face accesibile toate legile și alte acte normative.

De aici se deduce că pentru a respecta o lege trebuie să îi cunoști prevederile, iar

obligativitatea respectării supremației legii se răsfrânge și asupra cunoașterii legii.

Respectiv, cunoașterea legii este obligatorie pentru a putea determina limitele în care

legea ne permite să ne manifestăm.

Iar, potrivit art.56 alin.(1) din Legea nr.100 din 22 decembrie 2017 „Cu privire la actele

normative”, actele normative intră în vigoare peste o lună de la data publicării în Monitorul

Oficial al Republicii Moldova sau la data indicată în textul actului normativ, care nu poate

fi anterioară datei publicării.

Pentru ca principiul „nimeni nu se poate apăra invocând necunoașterea legii” să nu fie

o simplă ficțiune, trebuie asigurate condițiile cunoașterii normei de drept. Astfel, nomele

juridice intră în vigoare la data aducerii lor la cunoștința publică. Cu alte cuvinte, ele sunt

opozabile cetățenilor de la data publicării în Monitorul Oficial.

6

Dat fiind cele menționate, se constată ca fiind întemeiată soluția instanței de apel cu

privire la declararea apelului depus de Alexandr Oleinicenco ca inadmisibil în temeiul

art.236 alin.(2) lit.e) din Codul administrativ, or, exercitarea oricărei căi de atac și

neîndeplinirea oricărui alt act de procedură în termenul legal atrage decăderea din acest

drept, afară de cazul când legea dispune altfel sau când partea dovedește că a fost împiedicată

printr-o împrejurare mai presus de voința ei să efectueze acțiunea în termen.

Așadar, argumentele invocate în cererea de recurs sunt neîntemeiate și nu constituie

temei de anulare a încheierii recurate, care este compatibilă cu respectarea garanțiilor unui

proces echitabil în sensul art.6 din CEDO.

În susținerea opiniei enunțate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ amintește că art.6§1 din Convenția Europeană pentru Apărarea

Drepturilor și a Libertăților Fundamentale ale Omului îi garantează fiecărei persoane dreptul

de a sesiza o instanță cu orice contestație referitoare la drepturile și obligațiile sale cu caracter

civil. În practica sa constantă, Curtea a reiterat că „dreptul la instanță”, la fel ca și dreptul de

acces, nu are un caracter absolut. În această privință Curtea Europeană, în multe cauze

similare, nu exclude ipoteza că interesele unei bune administrări a justiției pot să justifice

impunerea unui termen de exercitare a căii de atac (cauza Bacev vs. fosta Republică

Iugoslavă a Macedoniei; Kemp vs. Luxemburg; Diaz Ochoa vs Spania), în care CEDO a

reiterat că termenul fixat de legea internă este o restricție ce guvernează accesul la justiție.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că încheierea instanței de apel

este întemeiată și legală, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul și a menține încheierea contestată.

În conformitate cu art.243 alin.(1) lit.b) și alin.(2) din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se respinge recursul depus de Alexandr Oleinicenco.

Se menține încheierea din 21 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, în cauza de

contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Alexandr Oleinicenco

împotriva Consiliului sătesc Colonița și Primăriei satului Colonița mun.Chișinău, terți

Anatolie Luca, Constantin Cernega și Întovărășirea Pomicolă „Valea Mestecenilor” cu

privire la obligarea emiterii actului administrativ individual privind interdicția exploatării și

lichidării haznei impermeabile de acumulare a apelor uzate neepurate.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Iurie Bejenaru

Aliona Miron

7