3ra-133/22 — cu privire la contestarea actelor administrative

3ra-133/22 — cu privire la contestarea actelor administrative (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3ra-133/22

2-17003234-01-3ra-11022022

Prima instanță: Judecătoria Comrat sediul Vulcănești (jud. I. Botezatu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Comrat (jud. G. Colev, A. Mironov, D. Fujenco)

ÎNCHEIERE

4 mai 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursurilor depuse de Guvernatorul (Bașkanul)

Unității Teritoriale Autonome Găgăuzia și Direcția Generale Tineret și Sport a

Unității Teritoriale Autonome Găgăuzia

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată a

Oficiului Teritorial Comrat al Cancelariei de Stat împotriva Guvernatorului

(Bașkanului) Unității Teritoriale Autonome Găgăuzia și Direcției Generale

Tineret și Sport a Unității Teritoriale Autonome Găgăuzia cu privire la

contestarea actelor administrative

împotriva deciziei din 28 decembrie 2021 a Curții de Apel Comrat, prin

care a fost admis apelul depus de Oficiul Teritorial Comrat al Cancelariei de Stat,

casată hotărârea din 21 august 2020 a Judecătoriei Comrat sediul Vulcănești și

emisă o nouă decizie, prin care a fost admisă acțiunea

constată:

La 4 august 2017, Oficiul Teritorial Comrat al Cancelariei de Stat a depus

cerere de chemare în judecată împotriva împotriva Guvernatorului (Bașkanului)

UTA Găgăuzia și Direcției Generale Tineret și Sport a UTA Găgăuzia, persoane

terțe Roman Tiutin, Maxim Bolgar și Adunarea Populară a UTA Găgăuzia cu

privire la contestarea actelor administrative.

În motivarea acțiunii a indicat că prin prisma activității funcționale, Oficiul

Teritorial Comrat, în conformitate cu art. 64, 66 și 67 din Legea privind

administrația publică locală nr. 436 din data de 28 decembrie 2006, executând

controlul legalității ordinului șefului Direcției Generale Tineret și Sport a UTA

Găgăuzia, Maxim Bolgar nr. 01/2-02-75 din data de 4 mai 2017 „Cu privire la

numirea în funcție”, cât și a dispoziției Guvernatorului (Bașkanului) UTA

Găgăuzia, Irina Vlah nr. 120-k din data de 15 mai 2017, totodată examinând

1

demersul președintelui Adunării Populare a Găgăuziei, Vladimir Cîssa și a

deputatului Parlamentului Republicii Moldova, Corneliu Dudnic privind

verificarea legalității numirii în funcție a șefului interimar a Direcției Generale

Tineret și Sport a UTA Găgăuzia, Roman Tiutin, a fost constatată abaterea de la

legislația în vigoare la emiterea actelor administrative nominalizate.

În acest context, în temeiul art. 68 din Legea nr. 436 din data de

28 decembrie 2006 a inițiat procesul de anularea acestora, înaintând o notificare

privind ilegalitatea actelor administrative nr. 1302OT-5-204 din data de 27 iunie

2017 și nr. 1302OT-5-205 din data de 27 iunie 2017, la care nu a fost oferit niciun

răspuns.

A relatat că prin ordinul șefului Direcției Generale Tineret și Sport a UTA

Găgăuzia, Maxim Bolgar cu nr. 01/2-02-75 din data de 4 mai 2017 privind

numirea în funcție, Roman Tiutin a fost numit temporar în funcție de șeful secției

de dezvoltare a tipurilor de sport cu fracțiune de normă între 4 mai 2017 – 24 mai

2017.

Astfel, Roman Tiutin a fost numit în funcție publică în calitate de

funcționar public de execuție, fără a fi desfășurat concursul, prin ce s-au încălcat

prevederile art. 2, 5, 10, 28, 29 din Legea nr. 158 din 4 iulie 2008 cu privire la

funcția publică și statutul funcționarului public și pct. 2 și 18 din Hotărârea

Comitetului Executiv al Găgăuziei (Gagauz-Yeri) nr. 7/13 din 14 iunie 2015.

Ținând cont de faptul că este ilegal ordinul șefului Direcției Generale

Tineret și Sport UTA Găgăuzia cu nr. 01/2-02-75 din data de 4 mai 2017 „Cu

privire la numirea în funcție”, pe cale de consecință, urmează a fi anulată și

dispoziția Guvernatorului (Bașkanului) UTA Găgăuzia, Irina Vlah nr. 120-k din

data de 15 mai 2017, ca fiind ilegală, emisă în încălcarea legii, a competenței și a

procedurii stabilite.

De asemenea, a indicat asupra ilegalității dispoziției Guvernatorului

(Bașkanului) UTA Găgăuzia nr. 120-k din data de 15 mai 2017, întrucât potrivit

legislației UTA Găgăuzia, cât și a Legii nr. 344 din 23 decembrie 1994 privind

statutul juridic special al Găgăuziei (Gagauz-Yeri), Oficiul Teritorial Comrat al

Cancelariei de Stat nu a constatat atribuțiile Guvernatorului (Bașkanului) UTA

Găgăuzia de a-i numi pe șefii interimari ai Direcțiilor Generale.

Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 68 alin. (4) din Legea

nr. 436 din 28 decembrie 2006 privind administrația publică locală, art. 7, 16, 17,

19 lit. b), 25 lit. a), b), c), 26 din Legea contenciosului administrativ nr. 793 din

10 februarie 2000, art. 33, 38 lit. i), 85 CPC.

A solicitat admiterea acțiunii, anularea ordinului șefului Direcției Generale

Tineret și Sport a UTA Găgăuzia nr. 01/2-02-75 din 4 mai 2017 „Cu privire la

numirea în funcție” și a dispoziției Guvernatorului (Bașkanului) UTA Găgăuzia

nr. 120-k din 15 mai 2017, ca fiind ilegale în fond și emise cu încălcarea legii și

a procedurii stabilite.

Prin hotărârea din 21 august 2020 a Judecătoriei Comrat sediul Vulcănești,

a fost respinsă acțiunea ca neîntemeiată.

Întru argumentarea soluției adoptate, prima instanță a reținut că actele

administrative contestate, în speță – ordinul emis de șeful Direcției Generale

2

Tineret și Sport a UTA Găgăuzia nr. 01/2-02-75 din data de 4 mai 2017 cu privire

la numirea temporară în funcție, precum și ordinul Guvernatorului (Bașkanului)

Găgăuziei cu privire la numirea lui Roman Tiutin în funcția de șef interimar al

Direcției Generale Tineret și Sport a UTA Găgăuzia, constituie acte juridice care

nu cad sub incidența atribuțiilor Adunării Populare a Găgăuziei, or, numirea lui

Roman Tiutin a fost în calitate de șef interimar al Direcției Generale Tineret și

Sport a UTA Găgăuzia, și nu în calitate de șef al direcției respective.

La fel, a statuat instanța de judecată că nici Legea nr. 344 din 23 decembrie

1994 privind statutul juridic special al Găgăuziei (Gagauz-Yeri), și nici

Regulamentul Găgăuziei (Gagauz-Yeri) nu reglementează direct procedura de

numire în funcție a șefilor de direcții.

Pe cale de consecință, a conchis instanța de judecată că nu au putut fi

identificate temeiuri legale pentru admiterea acțiunii și anularea actelor

administrative contestate.

Prin decizia din 28 decembrie 2021 a Curții de Apel Comrat, a fost admis

apelul depus de Oficiul Teritorial Comrat al Cancelariei de Stat, casată hotărârea

din 21 august 2020 a Judecătoriei Comrat sediul Vulcănești și emisă o nouă

decizie, prin care a fost admisă acțiunea.

A fost anulat ca fiind ilegal și emis cu încălcarea procedurii stabilite ordinul

șefului Direcției Generale Tineret și Sport a UTA Găgăuzia nr. 01/2-02-75 din

4 mai 2017 „Cu privire la numirea în funcție”.

A fost anulată ca fiind ilegală și emisă cu încălcarea legii și a procedurii

stabilite dispoziția Guvernatorului (Bașkanului) UTA Găgăuzia nr. 120-k din 15

mai 2017.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că Roman Tiutin, cu

încălcarea prevederilor normative, a fost numit în calitate de funcționar public,

fără a fi desfășurat concursul.

Deopotrivă, instanța de apel a desconsiderat argumentele apelantului,

precum că ordinul șefului Direcției Generale Tineret și Sport a UTA Găgăuzia

nr. 01/2-02-75 din 4 mai 2017 privind numirea temporară în funcție, nu reprezintă

un act juridic, de competența căruia este Adunarea Populară a Găgăuziei, or, după

cum rezultă din ordinul nominalizat, Roman Tiutin a fost numit temporar în

funcție de șeful secției de dezvoltare a tipurilor de sport fracțiune de normă între

4 mai 2017 – 24 mai 2017.

Astfel, a fost constatat că numirea temporară a șefului interimar al Direcției

Generale Tineret și Sport a UTA Găgăuzia a avut loc în mod ilegal, cu încălcarea

procedurii stabilite prin lege.

Mai mult ca atât, instanța de apel a enunțat că, pe parcursul examinării

cauzei, nu au fost prezentate probe ce ar confirma faptul că Roman Titutin, la

momentul numirii acestuia, avea calitatea de funcționar public.

La 5 ianuarie 2022, Guvernatorul (Bașkanul) UTA Găgăuzia a depus recurs

împotriva deciziei din 28 decembrie 2021 a Curții de Apel Comrat, iar la

7 februarie 2022, a fost prezentată motivarea recursului, solicitând admiterea

acestuia, casarea deciziei instanței de apel, cu emiterea unei noi decizii de

respingere integrală a acțiunii.

3

În susținerea recursului a invocat că argumentul instanței de apel, precum

că actele administrative contestate au fost emise cu încălcarea legii și a procedurii

stabilite, nu este unul întemeiat, iar însăși decizia instanței de apel este ilegală,

care contravine legislației naționale.

A precizat că ordinul emis de șeful Direcției Generale Tineret și Sport a

UTA Găgăuzia nr. 01/2-02-75 din data de 4 mai 2017 cu privire la numirea

temporară în funcție, precum și ordinul Guvernatorului (Bașkanului) Găgăuziei

cu privire la numirea lui Roman Tiutin în funcția de șef interimar al Direcției

Generale Tineret și Sport a UTA Găgăuzia, sunt acte juridice care nu țin de

competența Adunării Populare a Găgăuziei, deoarece numirea lui Roman Tiutin

a fost în calitate de șef interimar al Direcției Generale Tineret și Sport a UTA

Găgăuzia, și nu în calitate de șef al direcției respective.

A menționat că potrivit art. 51 pct. 6) din Regulamentul Găgăuziei

(Gagauz-Yeri), de competența Adunării Populare a Găgăuziei țin aprobarea, la

propunerea Guvernatorului (Bașkanului) Găgăuziei, a structurii și componenței

Comitetului Executiv al Găgăuziei, precum și încuviințarea numirii și eliberării

șefilor de administrații ale raioanelor Găgăuziei, iar niciun act normativ al

Republicii Moldova nu reglementează în mod direct procedura de numire în

funcție a șefului interimar al Direcției Generale Tineret și Sport a UTA Găgăuzia.

Astfel, a evidențiat că actele administrative contestate sunt absolut legale,

adoptate în conformitate cu art. 28 alin. (1) lit. e) și 49 din Legea nr. 158 din

4 iulie 2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public.

A mai remarcat că Guvernatorul (Bașkanul) Găgăuziei este cel care are

dreptul să aplice o măsură pentru executarea temporară a unei funcții de

conducere, în speță – funcția de șef al Direcției Generale Tineret și Sport a UTA

Găgăuzia, prin numirea uneia sau a altei persoane în calitate de interimar.

În același timp, termenul de înlocuire temporară poate fi de 6 luni, cu

posibilitatea prelungirii ulterioare, la fel, pentru 6 luni.

La 12 ianuarie 2022, Direcția Generală Tineret și Sport a UTA Găgăuzia a

depus recurs împotriva deciziei din 28 decembrie 2021 a Curții de Apel Comrat,

iar la 28 ianuarie 2022 a fost prezentată motivarea recursului, solicitând admiterea

acestuia, casarea deciziei instanței de apel, cu emiterea unei noi decizii de

respingere integrală a acțiunii.

În motivarea recursului a relevat că Roman Tiutin a fost numit în funcția

de șef al Direcției Generale Tineret și Sport cu o remunerare corespunzătoare

fracțiunii de normă, din cauza necesității de a desfășura o serie de evenimente

sportive în perioada 4 mai 2017 – 24 mai 2017, în conformitate cu art. 28 alin. (1)

lit. e) din Legea nr. 158 din 4 iulie 2008 cu privire la funcția publică și statutul

funcționarului public, și demis din funcție începând cu data de 15 mai 2017.

Prin urmare, postul vacant a avut un caracter temporar pentru a îndeplini

unele atribuții funcționale.

La 11 februarie 2022, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa

Oficiului Teritorial Comrat al Cancelariei de Stat, lui Roman Tiutin, Maxim

Bolgar, Adunării Generale a UTA Găgăuzia, Guvernatorului (Bașkanului) UTA

Găgăuzia și Direcției Generale Tineret și Sport a UTA Găgăuzia copia cererilor

4

de recurs depuse de Guvernatorul (Bașkanul) UTA Găgăuzia și Direcția Generală

Tineret și Sport a UTA Găgăuzia, fiindu-le explicat dreptul de a depune referință

asupra recursurilor depuse, fiind recepționate de către Oficiul Teritorial Comrat

al Cancelariei de Stat, Adunarea Populară a UTA Găgăuzia, Guvernatorul

(Bașkanul) UTA Găgăuzia, Direcția Generală Tineret și Sport a UTA Găgăuzia

și Maxim Bolgar la 16 februarie 2022, potrivit avizelor de recepție (f. d. 182-186

vol. II), iar în privința lui Roman Tiutin, corespondența a fost restituită cu

mențiunea „Plecat” (f. d. 180-181 vol. II).

Până la data examinării admisibilității recursului, participanții la proces nu

au făcut uz de dreptul de a depune referință.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

Potrivit art. 245 alin. (1) Cod administrativ, recursul se depune la instanța

de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă

legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții

Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

Alineatul (2) al aceluiași articol prevede că motivarea recursului se prezintă

Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei

instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea

recursului se depune la instanța de apel.

Curtea de Apel Comrat a pronunțat decizia contestată la 28 decembrie

2021, în ședință publică (f. d. 133 vol. II).

Din materialele cauzei rezultă că la 5 ianuarie 2022, Guvernatorul

(Bașkanul) UTA Găgăuzia a depus recurs nemotivat împotriva deciziei din

28 decembrie 2021 a Curții de Apel Comrat (f. d. 157-158 vol. II).

Ulterior, la 12 ianuarie 2022, Direcția Generală Tineret și Sport a

UTA Găgăuzia a depus recurs nemotivat împotriva deciziei din 28 decembrie

2021 a Curții de Apel Comrat (f. d. 160-161 vol. II).

Tot actele cauzei atestă că decizia motivată din 28 decembrie 2021 a Curții

de Apel Comrat a fost notificată Guvernatorului (Bașkanului) UTA Găgăuzia și

Direcției Generale Tineret și Sport a UTA Găgăuzia la 24 ianuarie 2022, fapt

confirmat prin avizele de recepție anexate la actele cauzei (f. d. 168, 170 vol. II).

Se mai constată că la 28 ianuarie 2022, Direcția Generală Tineret și Sport

a UTA Găgăuzia a depus motivarea recursului împotriva deciziei din

28 decembrie 2021 a Curții de Apel Comrat (f. d. 163-165 vol. II).

Este cert și faptul că la 7 februarie 2022, Guvernatorul (Bașkanul) UTA

Găgăuzia a depus motivarea recursului împotriva deciziei din 28 decembrie 2021

a Curții de Apel Comrat (f. d. 173-175 vol. II).

Astfel, recursurile depuse de Guvernatorul (Bașkanul) UTA Găgăuzia și

Direcția Generală Tineret și Sport a UTA Găgăuzia împotriva deciziei din

28 decembrie 2021 a Curții de Apel Comrat sunt în termen.

Examinând temeiurile invocate în recursurile depuse de Guvernatorul

(Bașkanul) Unității Teritoriale Autonome Găgăuzia și Direcția Generale Tineret

și Sport a Unității Teritoriale Autonome Găgăuzia, în raport cu materialele cauzei,

5

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție le consideră inadmisibile, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2)

din art. 246 Cod administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în

cazurile enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la

temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului

administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe

temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că

sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de

inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de

a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care

pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea

cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu

doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din

perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și

material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,

hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și

invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs

trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile

nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale

reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea

recursului” de la art. 245 alin. (2) Cod administrativ. În consecutivitate, motivarea

cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie

să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea

recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței

judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea

uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel,

motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de

admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

6

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este

în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși

natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această

privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85).

Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel

(Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că

modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic

superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective,

urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de

rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre

din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform

jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și

procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi

conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie

1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

declara inadmisibile recursurile depuse de Guvernatorul (Bașkanul) Unității

Teritoriale Autonome Găgăuzia și Direcția Generale Tineret și Sport a Unității

Teritoriale Autonome Găgăuzia.

În conformitate cu art. 230 și 246 Cod administrativ, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursurile depuse de Guvernatorul (Bașkanul) Unității Teritoriale

Autonome Găgăuzia și Direcția Generale Tineret și Sport a Unității Teritoriale

Autonome Găgăuzia se declară inadmisibile.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

7