2ra-106/22 — repararea prejudiciului moral

2ra-106/22 — repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 2ra-106/2022

2-19119739-01-2ra-26012022

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud: C. Roșca)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: V. Sîrbu, D. Dulghieru, V. Buhnaci)

D E C I Z I E

20 aprilie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Mariana Pitic

Victor Burduh

Iurie Bejenaru

Galina Stratulat

examinând recursul declarat de Mocanu Serghei,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Mocanu Serghei

împotriva Ministerului Justiției și Inspectoratului Național de Securitate Publică cu

privire la repararea prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 29 septembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 15 iulie 2019, Mocanu Serghei a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Ministerului Justiției și și Inspectoratului Național de Securitate Publică

cu privire la repararea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii, reclamantul a indicat că, la 22 septembrie 2017, agentul

constatator din cadrul Inspectoratului Național de Securitate Publică, Vitiu

Eugeniu a întocmit în privința reclamantului procesul-verbal nr. MAI03864160 de

constatare a comiterii contravenției prevăzută de art. 238 alin. (2) din Codul

contravențional, iar prin decizia agentului constatator Vitiu Eugeniu, reclamantul

Mocanu Serghei a fost sancționat cu o amendă în mărime de 150 de lei și două

puncte de penalizare.

A menționat că la 22 septembrie 2017 nu a comis contravenția indicată în

procesul-verbal, iar faptele indicate de agentul constatator Vitiu Eugeniu în

procesul-verbal nr. MAI03864160 nu corespund realității.

A învederat partea reclamantă că, ilegalitatea acțiunilor agentului constatator

Vitiu Eugeniu privind întocmirea în privința sa a procesului-verbal nr.

MAI03864160 din 22 septembrie 2017 se confirmă prin hotărârea din 15

noiembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani menținută prin decizia

Curții de Apel Chișinău din 06 februarie 2017, potrivit cărora procesul-verbal nr.

1

MAI03864160 din 22 septembrie 2017 întocmit în privința sa, a fost anulat,

procesul contravențional, fiind încetat pe motivul lipsei faptului contravenției.

Astfel, a susținut reclamantul că, agentul constatator din cadrul Inspectoratului

Național de Securitate Publică, Vitiu Eugeniu, intenționat a depășit limitele

drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege, a introdus în acte publice date false

prin ce a încălcat drepturile reclamantului.

Reclamantul a solicitat admiterea cererii de chemare în judecată și dispunerea

încasării din contul Inspectoratului Național de Securitate Publică și a bugetului de

stat al Republicii Moldova a prejudiciului moral în mărime de 8 000 de lei.

Prin hotărârea din 26 ianuarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a

admis parțial cererea de chemare în judecată înaintată de Mocanu Serghei

împotriva Ministerului Justiției și Inspectoratului Național de Securitate Publică cu

privire la repararea prejudiciului moral. S-a încasat de la Inspectoratul Național de

Securitate Publică în beneficiul lui Mocanu Serghei suma de 1 000 de lei cu titlu

de prejudiciu moral.

În rest, cererea de chemare în judecată s-a respins ca neîntemeiată.

Invocând netemeinicia hotărârii primei instanțe, la 28 ianuarie 2021,

Inspectoratul Național de Securitate Publică a contestat cu apel hotărârea instanței

de fond, iar la data de 22 martie 2021, a depus apel suplimentar motivat, solicitând

casarea hotărârii contestate și emiterea unei noi hotărâri prin care cererea de

chemare în judecată să fie respinsă integral.

La 02 februarie 2021, a contestat cu apel hotărârea instanței de fond, Mocanu

Serghei, solicitând admiterea apelului, casarea parțială a hotărârii din 26 ianuarie

2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în partea respingerii acțiunii cu

pronunțarea unei noi hotărâri prin care cererea de chemare în judecată depusă să fie

admisă integral.

Prin decizia din 29 septembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău s-a respins

apelul declarat de Mocanu Serghei, și s-a admis apelul declarat de Inspectoratul

Național de Securitate Publică.

S-a casat integral hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 26

ianuarie 2021, adoptată în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată

de Mocanu Serghei împotriva Ministerului Justiției și Inspectoratul Național de

Securitate Publică cu privire la repararea prejudiciului moral și, s-a emis o nouă

hotărâre cu privire la respingerea cererii de chemare în judecată înaintată de

Mocanu Serghei împotriva Ministerului Justiției și Inspectoratului Național de

Securitate Publică cu privire la repararea prejudiciului moral în sumă de 8 000 de

lei în temeiul Legii nr. 1545 din 25 februarie 1998, ca fiind neîntemeiată.

Pentru a decide astfel, prin prisma art. 5, 219 Cod de procedură civilă, art. 1,

3, 6, 7 lit. e), 10 și 11 din Legea privind modul de reparare a prejudiciului cauzat

prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale

instanțelor judecătorești nr. 1545 din 25 februarie 1998, art. 1405, 1422 alin. (1),

1423 alin. (1) și (2) din Codul civil (în vigoare la data relevantă speței) a învederat

că, pentru angajarea răspunderii statului pentru prejudiciul cauzat prin erori

judiciare și de anchetă sunt necesare condiții speciale și anume: că fapta ilicită, în

calitate de condiție generală a răspunderii delictuale, va avea particularități în

materia respectivă, prin urmare nu orice acțiune ilicită a organelor de anchetă și

judecată atrage răspunderea statului. O altă condiție necesară pentru angajarea

2

răspunderii statului pentru prejudiciul cauzat prin erori judiciare este actul de

reabilitare, care și atestă admiterea erorii judiciare și prejudicierea neîntemeiată a

persoanei.

Mai mult, raportând dispozițiile normelor citate la circumstanțele cauzei,

evaluând soluția primei instanțe prin prisma raționalismului pretențiilor înaintate în

raport cu circumstanțele de fapt și de drept invocate, Colegiul a considerat că

concluzia instanței de fond este neîntemeiată, deoarece situația lui Mocanu Serghei

nu întrunește criteriile și circumstanțele obligatorii prevăzute de Legea nr. 1545 din

25 februarie 1998 pentru a surveni răspunderea Satului ca urmare a acțiunilor

organului de constatare în cadrul procedurii contravenționale.

Prin urmare, instanța a concluzionat că pentru a pretinde repararea

prejudiciului moral cauzat prin încălcarea dreptului pretins a fi încălcat în speță,

apelantul urma să dovedească prejudiciul moral sub aspectul existenței (care

suferințe fizice sau psihice) și prin care probe, se confirmă argumentele invocate de

aceasta, iar nerespectarea principiului probațiunii statuat la art. 118 CPC, va

constitui o încălcare flagrantă a prevederilor art. 6 a CEDO. În așa mod, a

concluzionat instanța de apel că apelantul nu a dovedit faptul vătămării drepturilor

personale nepatrimoniale privind integritatea morală, prezumție valabilă până la

proba contrarie, totodată nefiind justificată și mărimea compensației solicitate.

Totodată, instanța de apel a învederat faptul că agentul constatator nu a admis

careva ingerințe ilegale a dreptului apelantului la libertate și la siguranță prevăzut

la art. 5 CEDO precum și nu a încălcat prevederile art. 6 a Convenției, or acesta, în

cadrul cauzei contravenționale, a realizat un mecanism investigator efectiv într-o

societate democratică și anume de a investiga și preveni acțiuni ilegale comise de

către persoanele fizice și juridice.

Astfel, luând în considerație circumstanțele de fapt constatate și normele de

drept reținute supra, instanța de apel a concluzionat asupra netemeiniciei apelului

declarat de Mocanu Serghei, iar apelul declarat de Inspectoratul Național de

Securitate Publică, fiind unul întemeiat, urmează a fi admis cu casarea integrală a

hotărârii instanței de fond.

La 17 ianuarie 2022, Mocanu Serghei, a declarat recurs, prin care a solicitat

casarea integrală a deciziei instanței de apel și casarea parțială hotărârii primei

instanțe cu adoptarea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii în sensul declarat.

În motivarea recursului s-a indicat că instanțele de judecată la examinarea

cauzei au încălcat esențial și au aplicat eronat normele de drept material, ceea ce a

dus la adoptarea unei soluții neîntemeiate.

Totodată, s-au invocat aceleași argumente și circumstanțe factologice care au

fost invocate pe parcursul examinării cauzei în instanțele ierarhic inferioare, cărora

le-a fost dată apreciere, redând conținutul prevederilor normelor legale, dar fără a

demonstra prin careva probe, încălcarea sau aplicarea eronată de către instanțele de

judecată a normelor legale aplicabile speței.

În contextul prevederilor art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 29 septembrie 2021

și a expediat-o participanților la proces la 13 decembrie 2021 (f.d.106), astfel,

recursul declarat la 17 ianuarie 2022, este în termen.

3

În conformitate cu art. 439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea

despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data

primirii acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor

invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit

în conformitate cu alin. (2).

Prin prisma art. 439 alin. (2) din Codul de procedură civilă, la 26 ianuarie

2022 instanța de recurs a comunicat intimatului recursul, informând despre

necesitatea depunerii referinței (f.d. 118).

Astfel, la 15 februarie 2022, Inspectoratul Național de Securitate Publică a

depus referință, prin care a solicitat de a considera recursul ca inadmisibil.

Prin încheierea din 02 martie 2022 a Curții Supreme de Justiție recursul

declarat de Mocanu Serghei, a fost considerat admisibil și a fost fixat spre

examinare într-un complet de 5 judecători, în vederea examinării fondului

recursului.

În conformitate cu articolele 441 și 444 din Codul de procedură civilă,

recursurile s-au examinat de un complet de 5 judecători, fără înștiințarea

participanților la proces, însă data și ora ședinței a fost plasată pe pagina web a

Curții Supreme de Justiție. Astfel, Colegiul a decis inoportună invitarea acestora,

întrucât argumentele expuse în cererea de recurs au fost formulate cu suficientă

precizie pentru a permite instanței verificarea legalității hotărârii atacate. Totodată,

toate punctele de drept care puteau exista în această cauză pot fi cercetate și

soluționate în mod adecvat pe baza înscrisurilor prezente la dosar. În esență,

recurenții și intimații au avut posibilitate să își prezinte poziția în scris și să

răspundă la concluziile părții adverse.

Verificând decizia instanței de apel și, după caz, hotărârea primei instanțe, în

limitele controlului de legalitate, în raport cu criticele invocate, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

constată că se impune admiterea recursului declarat de Mocanu Serghei, cu casarea

deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii primei instanțe, pentru motivele ce

succed.

În conformitate cu articolul 445 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă,

instanța, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze decizia

instanței de apel și să mențină hotărârea primei instanțe.

Colegiul judiciar consideră necesar să menționeze că nu va formula un

răspuns detaliat pentru fiecare argument al recurenților, ci va analiza doar motivele

decisive pentru soluționarea prezentei cauze (a se vedea cauza Garda Ruiz vs

Spania (Marea Cameră), 21 ianuarie 1999, parag. 26; Moreira Ferreira vs

Portugalia (nr. 2) (Marea Cameră); 11 iulie 2017, parag. 84, 98).

În vederea respectării articolului 432 alin. (5) din Codul de procedură civilă,

Colegiul lărgit nu a identificat niciun indiciu care, la prima vedere, ar putea ridica

probleme de drept specificate la alin. (3) din articolul citat. Mai mult, recurenții nu

au prezentat obiecții în privința acestui aspect procedural.

Esența articolelor 432 și 442 alin. (1) din Codul de procedură civilă oferă

instanței de recurs competența de a efectua un control al legalității deciziei atacate,

4

nu și a temeiniciei acesteia. Astfel, se vor reține circumstanțele de fapt, privite în

ansamblu, care au fost prezentate de părți și stabilite de instanțele de judecată în

fazele procesual anterioare, cu excepția situației în care constatările lor pot fi

considerate arbitrare sau vădit nerezonabile.

În debut, Colegiul atestă că înaintând acțiune în instanță împotriva

Ministerului Justiției și Inspectoratului Național de Securitate Publică, Mocanu

Serghei a solicitat încasarea din contul Inspectoratului Național de Securitate

Publică și a bugetului de stat al Republicii Moldova a prejudiciului moral în

mărime de 8 000 de lei.

Fiind investită cu examinarea prezentei cauze prima instanță prin hotărârea

din 26 ianuarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a admis parțial

acțiunea. A încasat de la Inspectoratul Național de Securitate Publică în beneficiul

lui Mocanu Serghei suma de 1 000 de lei cu titlu de prejudiciu moral.

În rest, cererea de chemare în judecată a fost respinsă ca neîntemeiată.

Verificând legalitatea hotărârii primei instanțe, Curtea de Apel Chișinău prin

decizia din 29 septembrie 2021 a respins apelul declarat de Mocanu Serghei, și a

admis apelul declarat de Inspectoratul Național de Securitate Publică. A casat

integral hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 26 ianuarie 2021,

adoptată în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Mocanu

Serghei împotriva Ministerului Justiției și Inspectoratul Național de Securitate

Publică cu privire la repararea prejudiciului moral și a emis o hotărâre nouă prin

care: A respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată înaintată de

Mocanu Serghei împotriva Ministerului Justiției și Inspectoratului Național de

Securitate Publică cu privire la repararea prejudiciului moral în sumă de 8 000 de

lei în temeiul Legii nr. 1545 din 25 februarie 1998.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție analizând materialele anexate la dosar, în raport cu legislația în

vigoare ce guvernează raportul juridic litigios, a ajuns la concluzia că soluția

instanței de apel este neîntemeiată, deoarece a admis o examinare superficială și

arbitrară a litigiului dedus judecății.

În conformitate cu art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, săvârșirea

altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a

recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la

soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că

aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în

care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului.

În temeiul art. 118 alin. (1) și (3) Cod de procedură civilă, fiecare parte trebuie

să dovedească circumstanțele pe care le invocă drept temei al pretențiilor și

obiecțiilor sale dacă legea nu dispune altfel. Circumstanțele care au importanță

pentru soluționarea justă a cauzei sunt determinate definitiv de instanța

judecătorească pornind de la pretențiile și obiecțiile părților și ale altor participanți

la proces, precum și de la normele de drept material și procedural ce urmează a fi

aplicate.

Art. 121 Cod de procedură civilă, statuează că instanța judecătorească reține

spre examinare și cercetare numai probele pertinente care confirmă, combat ori

5

pun la îndoială concluziile referitoare la existența sau inexistența de circumstanțe,

importante pentru soluționarea justă a cazului.

În sensul art. 122 alin. (1) Cod de procedură civilă, circumstanțele care,

conform legii, trebuie confirmate prin anumite mijloace de probațiune nu pot fi

dovedite cu nici un fel de alte mijloace probante.

În conformitate cu art. 130 alin. (1) - (3) Cod de procedură civilă, instanța

judecătorească apreciază probele după intima ei convingere, bazată pe cercetarea

multiaspectuală, completă, nepărtinitoare și nemijlocită a tuturor probelor din dosar

în ansamblul și interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege. Nici un fel de probe nu

au pentru instanța judecătorească o forță probantă prestabilită fără aprecierea lor.

Fiecare probă se apreciază de instanță privitor la pertinența, admisibilitatea,

veridicitatea ei, iar toate probele în ansamblu, privitor la legătura lor reciprocă și

suficiența pentru soluționarea cauzei.

De altfel, în temeiul art. 131 alin. (1) Cod de procedură civilă, explicațiile date

de părți și intervenienți asupra circumstanțelor care le sunt cunoscute și care au

importanță în proces urmează a fi verificate și evaluate deopotrivă cu celelalte

probe. Explicațiile pot fi date oral sau în scris. Dacă partea audiată are mai mulți

coparticipanți procesuali, instanța, în funcție de circumstanțele cauzei, determină

necesitatea interogării tuturor coparticipanților sau numai a unora din ei.

Așadar, conform probelor prezentate, Colegiul atestă că la 22 septembrie

2017, în privința lui Mocanu Serghei a fost întocmit procesul-verbal nr. MAI03

864160 de constatare a comiterii contravenției prevăzută de art. 238 alin. (2) din

Codul contravențional – “staționarea sau parcarea în locuri interzise”, iar prin

decizia agentului constatator Vitiu Eugeniu, Mocanu Serghei a fost sancționat cu o

amendă în mărime de 150 de lei și două puncte de penalizare (f.d. 4).

Din actele cauzei rezultă, că prin hotărârea din 15 noiembrie 2017 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani menținută prin decizia Curții de Apel

Chișinău din 06 februarie 2018, procesul-verbal nr. MAI03864160 din 22

septembrie 2017 întocmit în privința lui Mocanu Serghei, a fost anulat din motivul

lipsei faptei contravenționale, cu încetarea procesului contravențional (f.d. 5-7).

Conform art. 20 alin. (1) și (2) din Constituția RM, orice persoană are dreptul

la satisfacție efectivă din partea instanțelor judecătorești competente împotriva

actelor care violează drepturile, libertățile și interesele sale legitime.

Nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiție.

Conform art. 1 al Legii privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin

acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor

judecătorești nr. 1545 din 25 februarie 1998, prezenta lege constituie actul

legislativ de bază care reglementează cazurile, modul și condițiile de răspundere

patrimonială a statului pentru prejudiciul cauzat prin acțiunile ilicite comise în

procesele penale și contravenționale de organele de urmărire penală, de procuratură

și de instanțele judecătorești.

Potrivit art. 2 al Legii privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin

acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor

judecătorești nr. 1545 din 25 februarie 1998, acțiuni ilicite constituie acțiuni sau

inacțiuni ale organului împuternicit să examineze cazurile cu privire la

contravenții, ale organului de urmărire penală sau ale instanței de judecată, care

exclud vinovăția acestora, al căror caracter ilegal se manifestă prin încălcarea

6

principiului general, potrivit căruia nici o persoană nevinovată nu poate fi trasă la

răspundere și nu poate fi judecată, (erori) ori fapte ale persoanelor cu funcție de

răspundere din organul de urmărire penală sau din instanța de judecată, manifestate

prin încălcarea intenționată a normelor procedurale și materiale în timpul

procedurii penale sau contravenționale (infracțiuni).

Conform art. 3 alin. (1) lit. a) și d) din aceiași Lege, în conformitate cu

prevederile prezentei legi, este reparabil prejudiciul material și moral cauzat

persoanei fizice sau juridice în urma: reținerii ilegale, aplicării ilegale a măsurilor

preventive sub formă de arest, de declarație de a nu părăsi localitatea sau țara,

tragerii ilegale la răspundere penală; supunerii ilegale la arest contravențional,

reținerii contravenționale ilegale sau aplicării ilegale a amenzii contravenționale de

către instanța de judecată.

Totodată art. 6 lit. b) din Legea privind modul de reparare a prejudiciului

cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale

instanțelor judecătorești nr. 1545 din 25 februarie 1998, stabilește că dreptul la

repararea prejudiciului, în mărimea și modul stabilite de prezenta lege, apare în

cazul scoaterii persoanei de sub urmărire penală sau încetării urmăririi penale pe

temeiuri de reabilitare.

Conform art. 13 alin. din aceiași Lege, repararea prejudiciului specificat la

art.7 lit. a), c)-g) și în capitolul III se efectuează din contul bugetului de stat, iar în

cazul cînd prejudiciul a fost cauzat de organul de urmărire penală întreținut din

bugetul local - din contul acestui buget. Prejudiciul material și moral cauzat prin

aplicarea ilicită a amenzilor contravenționale de către alte organe decât instanța de

judecată se repară de către aceste organe.

Conform art. 384 alin. 2 lit. u) Cod contravențional, persoana în a cărei

privință a fost pornit proces contravențional are dreptul să ceară și să primească

despăgubiri pentru prejudiciul cauzat prin acțiunile sau inacțiunile ilicite ale

autorității competente să constate contravenția sau să soluționeze cauza

contravențională.

Analizând normele legale citate în coroborare cu probele prezente la

materialele cauzei, prima instanță corect a constatat că subiect responsabil de

repararea prejudiciului cauzat reclamantului, în prezentul caz este Inspectoratul

Național de Securitate Publică.

Or, intentarea procesului contravențional în privința reclamantului Mocanu

Serghei și sancționarea acestuia de către agentul constatator al Inspectoratului

Național de Securitate Publică, sunt acțiuni care în interpretarea CtEDO în materie

penală, îi oferă reclamantului dreptul de a pretinde compensarea prejudiciului

cauzat în rezultatul acestora.

De altfel, se reține că la caz, caracterul contravențional care i-a fost angajat lui

Mocanu Serghei, nu poate servi ca temei de respingere a pretențiilor sale referitor

la încasarea prejudiciului moral cauzat prin acțiunile ilicite ale agentului statului,

inclusiv prin lezarea prezumției de nevinovăție a acestuia.

Mai mult, conform art. 10-11 ale Legii privind modul de reparare a

prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale

procuraturii și ale instanțelor judecătorești nr. 1545 din 25 februarie 1998,

reglementează dreptul persoanei fizice la repararea prejudiciului moral în mărimea

și în modul stabilite de prezenta lege apare în cazurile specificate la art.6.

7

Mărimea compensației pentru repararea prejudiciului moral se stabilește de

instanța de judecată în modul prevăzut de prezenta lege. Mărimea concretă a

compensației se determină luîndu-se în considerare: a) gravitatea infracțiunii de a

cărei săvîrșire a fost învinuită persoana respectivă; b) caracterul și gravitatea

încălcărilor procesuale comise la urmărirea penală și la examinarea cauzei penale

în instanța de judecată; c) rezonanța pe care a avut-o în societate informația despre

învinuirea persoanei; d) durata urmăririi penale, precum și durata examinării cauzei

penale în instanța de judecată; e) natura dreptului personal lezat și locul lui în

sistemul de valori al persoanei; f) suferințele fizice, caracterul și gradul suferințelor

psihice; g) măsura în care compensația bănească poate atenua suferințele fizice și

psihice cauzate; h) durata aflării nelegitime a persoanei în detenție.

În toate cazurile, instanța de judecată se va baza pe principiile compensării

rezonabile și echitabile a prejudiciului moral.

Astfel, este cert că la determinarea despăgubirii, instanța de judecată va tinde

să acorde o despăgubire care, pe de o parte, are o mărime comparabilă cu cea

acordată în mod obișnuit în împrejurări similare și, pe de ală parte, ia în

considerare particularitățile cazului.

Așadar, conform textelor de lege citate raportate la probatoriul administrat,

prima instanță întemeiat a concluzionat în sensul încasării de la Inspectoratul

Național de Securitate Publică în beneficiul lui Mocanu Serghei a sumei de 1 000

de lei cu titlu de prejudiciu moral, aceasta fiind echitabilă și proporțională cu

impactul suferințelor pe care le-a suportat reclamantul în legătură cu acțiunile

procesuale desfășurate de agentul constatator în sensul constatării comiterii de

către Mocanu Serghei a contravenției, iar, în rest acțiunea fiind pasibilă de a fi

respinsă.

Totodată, se impune a reitera că, prin prisma normelor precitate, prima

instanță corect a concluzionat că reieșind din criteriul echității, care presupune că

despăgubirea pentru prejudiciul moral trebuie să fie justă, rațională și echitabilă,

adică trebuie stabilită în așa mod încât să asigure efectiv o compensare suficientă și

nicidecum exagerată a prejudiciului cauzat, fiind menținut echilibrul între daunele

efectiv pricinuite și suma acordată, prima instanță echitabil a stabilit că la caz,

suma de 1000 de lei este o compensație echitabilă și suficientă pentru prejudiciul

suferit de Mocanu Serghei, având în vedere principiile compensării echitabile și

rezonabile a prejudiciului moral, suferințele morale, starea de stres și frustrare

cauzate.

Prin urmare, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție consideră că concluzia primei instanțe este justă, având

la bază un cumul de dovezi administrate, cărora le-a fost dată o apreciere juridică

cuvenită.

În conexiunea celor enunțate, instanța de recurs constată că instanța de apel nu

a calificat corect din punct de vedere juridic acțiunea cu care a fost investită fapt ce

a dus la emiterea unei soluții greșite în acest sens, pe când prima instanță corect a

concluzionat asupra temeiniciei parțiale a acțiunii înaintate de Mocanu Serghei.

Distinct de cele relatate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de

8

Mocanu Serghei, urmează a fi admis cu casarea integrală a deciziei instanței de

apel și menținerea hotărârii primei instanțe.

În conformitate cu prevederile art. 442, 444, 445 alin. (1) lit. f) și alin. (3) Cod

de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e :

Se admite recursul declarat de Mocanu Serghei.

Se casează decizia din 29 septembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău și se

menține hotărârea din 26 ianuarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în

cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Mocanu Serghei

împotriva Ministerului Justiției și Inspectoratului Național de Securitate Publică cu

privire la repararea prejudiciului moral.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Mariana Pitic

Victor Burduh

Iurie Bejenaru

Galina Stratulat

9