3ra-196/22 — cu privire la contestarea actului administrativ

3ra-196/22 — cu privire la contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3ra-196/22

2-20142579-01-3ra-18022022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău sediul Rîșcani (jud. I. Barbacaru)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Minciuna, G. Dașchevici, V. Clima)

ÎNCHEIERE

20 aprilie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursului depus de Nicolai Socolov,

reprezentat de avocatul Alexei Croitor

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată a lui

Nicolai Socolov împotriva Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea

Discriminării și Asigurarea Egalității cu privire la contestarea actului

administrativ

împotriva deciziei din 8 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin

care a fost respins apelul depus de Nicolai Socolov, reprezentat de avocatul

Alexei Croitor împotriva hotărârii din 29 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul

Rîșcani

constată:

La 12 noiembrie 2020, Nicolai Socolov a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și

Asigurarea Egalității cu privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea acțiunii a indicat că la 18 aprilie 2020, aflându-se în parcul de

pe str. Alexandr Pușkin mun. Chișinău, a fost obligat de către colaboratorii de

poliție să părăsească acea zonă, care i-au vorbit în limba română, pe care dânsul

nu o posedă, fiind vorbitor de limba rusă.

A precizat că colaboratorii de poliție au refuzat să vorbească într-o limbă

accesibilă dânsului, prin ce i s-a încălcat dreptul de a vorbi în limba pe care o

cunoaște, și anume limba rusă.

A susținut că a depus plângere la Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea

Discriminării și Asigurarea Egalității, prin care a solicitat constatarea

discriminării de către colaboratorii de poliție din mun. Chișinău, pe criteriu de

1

limbă, prin faptul că colaboratorul de poliție a refuzat să vorbească cu el într-o

limbă accesibilă.

Prin decizia Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și

Asigurarea Egalității nr. 186/20 din 2 octombrie 2020, a fost stabilit că faptele

relatate nu constituie discriminare, soluția Consiliului fiind bazată pe

înregistrarea audio a discuției dintre Nicolai Socolov și colaboratorii de poliție,

în baza căreia Consiliul a conchis că colaboratorul de poliție a încercat și chiar a

oferit explicații în limba rusă, în măsura competențelor lingvistice de care

dispune.

A opinat că concluzia Consiliului privind lipsa discriminării contravine

prevederilor legale și practicii instanțelor naționale și internaționale, și chiar a

Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității,

invocând că, potrivit art. 12 alin. (1) din Legea cu privire la drepturile persoanelor

aparținând minorităților naționale și la statutul juridic al organizațiilor lor,

persoana aparținând minorităților naționale au dreptul de a se adresa în instituțiile

publice oral și în scris, în limba moldovenească sau rusă, și de a primi răspuns în

limba în care au formulat adresarea.

Astfel, a susținut că decizia Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea

Discriminării și Asigurarea Egalității nr. 186/20 din 2 octombrie 2020 este una

ilegală și neîntemeiată.

Și-a întemeiat pretențiile în baza art. 211 și 212 Cod administrativ.

A solicitat anularea deciziei Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea

Discriminării și Asigurarea Egalității în Republica Moldova nr. 186/20 din

2 octombrie 2020 și constatarea discriminării sale de către colaboratorii de poliție

din mun. Chișinău pe criteriul de limbă, prin faptul că colaboratorul de poliție a

refuzat să vorbească cu el într-o limbă accesibilă.

Prin încheierea din 21 mai 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani, au

fost atrași în proces în calitate de persoane terțe Inspectoratul Național de

Securitate Publică și Petru Ceban.

Prin hotărârea din 29 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani, a

fost respinsă acțiunea ca neîntemeiată.

La 30 iulie 2021, prin intermediul poștei electronice, Nicolai Socolov,

reprezentat de avocatul Alexei Croitor a depus apel nemotivat împotriva hotărârii

din 29 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani, iar la 11 octombrie 2021,

prin intermediul oficiului poștal, a fost prezentată motivarea apelului, solicitând

admiterea acestuia, casarea hotărârii primei instanțe, cu dispunerea rejudecării

cauzei și admiterea acțiunii.

Prin decizia din 8 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

apelul depus de Nicolai Socolov, reprezentat de avocatul Alexei Croitor

împotriva hotărârii din 29 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani.

Întru argumentarea soluțiilor adoptate, instanțele de judecată ierarhic

inferioare au stabilit că în urma analizei faptelor relatate de către Nicolai Socolov,

se deduce că Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și

Asigurarea Egalității în mod just a conchis că prin acțiunile sale, angajații poliției

nu au admis un comportament discriminatoriu în raport cu reclamantul.

2

Or, au remarcat instanțele că în cadrul ședinței de audieri, Consiliul a audiat

proba audio prezentată de petiționar și a stabilit că Nicolai Socolov înțelegea

conversația în limba română, și anume mesajul transmis de angajatul poliției și

răspundea cu exactitate în limba rusă la întrebările formulate în limba de stat.

Astfel, au indicat instanțele că din înregistrarea audio urmează că atunci

când petiționarul este rugat să părăsească parcul, deoarece aflarea în parc era

interzisă, acesta nu a spus că nu ar înțelege mesajul transmis în limba pe care nu

o cunoaște, ci a răspuns la solicitare, argumentând că nu pleacă din parc, pe motiv

că îl dor picioarele.

Au subliniat instanțele inferioare și că din înregistrarea audio derivă că

angajatul poliției, atunci când a fost atenționat de petiționar referitor la limba pe

care o înțelege, a încercat și chiar a oferit explicații și în limba rusă, în măsura

competențelor lingvistice de care dispune.

Mai mult, din înregistrarea audio a fost deslușit și mesajul prietenului

petiționarului, care s-a apropiat să îl ajute pe acesta și i-a explicat în limba rusă

că el se află în parc și trebuie să plece, deoarece aflarea în parc era interzisă.

Corespunzător, au conchis instanțele de judecată ierarhic inferioare că

faptele descrise de Nicolai Socolov nu reprezintă discriminare pe criteriu de

limbă, iar argumentele contrare reclamantului au un caracter neîntemeiat și

declarativ.

La 11 februarie 2022, Nicolai Socolov, reprezentat de avocatul Alexei

Croitor a depus recurs împotriva deciziei din 8 decembrie 2021 a Curții de Apel

Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei recurate și a hotărârii

primei instanțe, cu dispunerea rejudecării cauzei și admiterea acțiunii.

În susținerea recursului a invocat că temei pentru declararea recursului a

constituit aplicarea eronată a legislației privind probațiunea părților și aprecierea

probelor, precum și încălcarea prevederilor Codului administrativ.

A reiterat caracterul ilegal al actelor judecătorești de dispoziție prin prisma

aspectelor de fapt și de drept menționate în cererea de chemare în judecată și în

cererea de apel.

La 21 februarie 2022, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa

Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității,

Inspectoratului Național de Securitate Publică și lui Petru Ceban copia cererii de

recurs depuse de Nicolai Socolov, reprezentat de avocatul Alexei Croitor, fiindu-

le explicat dreptul de a depune referință asupra recursului declarat, fiind

recepționată la 24 februarie 2022, potrivit avizelor de recepție (f. d. 123, 124).

La 5 martie 2022, prin intermediul oficiului poștal, Consiliul pentru

Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității a depus referință

la recursul depus de Nicolai Socolov, reprezentat de avocatul Alexei Croitor,

solicitând respingerea acestuia.

La 15 martie 2022, Inspectoratul Național de Securitate Publică a depus

referință la recursul depus de Nicolai Socolov, reprezentat de avocatul Alexei

Croitor, solicitând declararea inadmisibilității acestuia.

Până la data examinării admisibilității recursului, Petru Ceban nu a făcut

uz de dreptul de a depune referință.

3

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

Potrivit art. 245 alin. (1) Cod administrativ, recursul se depune la instanța

de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă

legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții

Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

Alineatul (2) al aceluiași articol prevede că motivarea recursului se prezintă

Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei

instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea

recursului se depune la instanța de apel.

În speță, se constată că dispozitivul deciziei Curții de Apel Chișinău a fost

pronunțat la 8 decembrie 2021, însă la materialele lipsesc date care ar confirma

că dispozitivul deciziei din instanței de apel a fost notificat recurentului sau

reprezentantului său.

Decizia motivată din 8 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost

notificată reprezentantului recurentului, avocatul Alexei Croitor la data de

8 februarie 2022, fapt confirmat prin avizul de recepție anexat la actele cauzei

(f. d. 114).

Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține că Nicolai Socolov s-a conformat prevederilor

legale și a declarat recursul la 11 februarie 2022, în termenul legal.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Nicolai Socolov,

reprezentat de avocatul Alexei Croitor, în raport cu materialele cauzei, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl

consideră inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2)

din art. 246 Cod administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în

cazurile enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la

temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului

administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe

temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că

sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de

inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de

a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care

pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea

cererii în completul de 5 judecători.

4

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu

doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din

perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și

material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,

hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și

invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs

trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile

nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale

reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea

recursului” de la art. 245 alin. (2) Cod administrativ. În consecutivitate, motivarea

cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie

să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea

recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței

judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea

uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel,

motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de

admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este

în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși

natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această

privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85).

Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel

(Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că

modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic

superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective,

urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de

rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre

din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform

jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și

procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi

conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie

1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

declara inadmisibil recursul depus de Nicolai Socolov, reprezentat de avocatul

Alexei Croitor.

5

În conformitate cu art. 230 și 246 Cod administrativ, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul depus de Nicolai Socolov, reprezentat de avocatul Alexei Croitor

se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

6