2ra-63/22 — anularea actelor juridice

Dosarul nr. 2ra-63/2022

2-18113083-01-2ra-13012022

Prima instanță: Judecătoria Strășeni, sediul Călărași (A. Ucraințeva)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Panov, I. Țurcan, L. Pruteanu)

Î N C H E I E R E

20 aprilie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari

judecători Mariana Pitic

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Beniamin Lup,

reprezentat de avocatul Vitalie Ciuchitu,

în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de către

Beniamin Lup împotriva Oxanei Leahu, intervenient accesoriu IP „Agenția

Servicii Publice”, Serviciul de Stare Civilă Călărași privind constatarea nulității

actelor juridice,

împotriva deciziei din 14 septembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 28 iunie 2018, Beniamin Lup, a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Oxanei Leahu cu privire la constatarea nulității căsătoriei încheiate la

xxxxx între Beniamin Lup și Oxana Leahu, înregistrată la Oficiul Stării Civile

Călărași și trecută în registrul actelor de stare civilă cu nr. xxx, constatarea nulității

divorțului din xxxx între Beniamin Lup și Oxana Leahu, înregistrat de către

Serviciul Teritorial Stare Civilă Călărași și trecut în registrul actelor de stare civilă

cu nr. xxx.

La 24 mai 2019, Beniamin Lup, prin intermediul avocaților Bayram Natalia și

Vitalie Ciuchitu a depus cerere de chemare în judecată suplimentară și concretizată

prin care a solicitat constatarea nulității actului de divorț nr. xxx din xxîntre

Beniamin Lup și Oxana Leahu, constatarea nulității actului de căsătorie nr. xxxx

din xxxx încheiat între Beniamin Lup și Oxana Leahu, repunerea în termen de

înaintare a acțiunii cu privire la declararea nulității actelor juridice.

În motivarea acțiunii a indicat că, la xxxx, Beniamin Lup și Oxana Leahu au

încheiat căsătoria, trecută în registrul actelor de stare civilă la nr. xxxxxx.

La xxxxxx, părțile au înregistrat divorțul, trecut în registrul actelor de stare

civilă la nr. xxxxx.

Ulterior, reclamantul Beniamin Lup a aflat că la momentul încheierii

căsătoriei, pârâta Oxana Leahu se afla în căsătorie înregistrată la xxxxx cu

1

cetățeanul Federației Ruse, Vladimir Lazarev.

A menționat că, despre acest fapt a aflat ulterior încheierii căsătoriei cu Oxana

Leahu, anume în luna mai a.2019, scopul Oxanei Leahu la încheierea căsătoriei cu

reclamantul a fost de a obține beneficii materiale, considerând că va deveni

coproprietara patrimoniului acestuia, dar fără intenția de a întemeia cu adevărat o

familie.

Reclamantul consideră că a încheiat căsătoria sub acțiunea dolului exercitat de

către pârâtă. La fel și actul de divorț a fost încheiat sub influența dolului. Or,

reclamantul la acel moment considera că motivul divorțului se datorează

caracterelor diferite și calităților personale, însă după cum a aflat mai târziu, pârâta

nu avea intenția de a crea o familie adevărată.

Prin urmare, vicierea consimțământului reclamantului cu privire la realizarea

anume acestor acte reprezintă temei de nulitate.

Prin încheierea protocolară din 05 septembrie 2018 a Judecătoriei Strășeni,

sediul Călărași, a fost atrasă în proces în calitate de intervenient accesoriu IP

„Agenția Servicii Publice”, Serviciul Stare Civilă Călărași (f.d. 23-24, vol. I).

Prin hotărârea din 25 august 2020 a Judecătoriei Strășeni, sediul Călărași,

s-a repus în termen cererea de concretizare a pretențiilor privind nulitatea actelor

juridice.

S-a respins cererea de chemare în judecată depusă de către Beniamin Lup

împotriva Oxanei Leahu privind constatarea nulității actelor juridice.

Prin decizia din 14 septembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins

cererea de apel depusă de avocatul Vitalie Ciuchitu în interesele lui Beniamin Lup

și s-a menținut hotărârea din 25 august 2020 a Judecătoriei Strășeni, sediul

Călărași.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a stabilit că, instanța de fond corect a

concluzionat că la data încheierii căsătoriei între Beniamin Lup și Oxana Leahu, la

xxx, Vladimir Lazarev era decedat, fapt confirmat prin copia certificatului de

deces. Respectiv, la momentul încheierii căsătoriei între Beniamin Lup și Oxana

Leahu, nu existau impedimente pentru înregistrarea valabilă a căsătoriei.

La caz, instanța de fond corect a constatat că reclamantul/apelant nu a probat

existența dolului în privința consimțământului propriu la înregistrarea căsătoriei, la

fel nu a fost demonstrat faptul că Oxana Leahu a încheiat căsătoria cu Beniamin

Lup, fără intenția de a crea o familie.

Instanța de apel a apreciat critic argumentul vizavi de respingerea cererii

privind dispunerea delegației judecătorești în vederea audierii martorilor în fața

autorităților judiciare or, circumstanțele invocate nu pot fi dovedite prin audierea

martorilor, întrucât reprezintă aspecte ce țin de viața privată a părților raportului

juridic litigios.

Instanța de apel a respins argumentul apelantului privind aplicarea eronată a

normelor de drept procedural de către instanța de fond cu privire la examinarea

cauzei în lipsa reprezentanților reclamantului or, această împrejurare nu prezintă

temei pentru casarea hotărârii judecătorești, întrucât prin prisma art. 206 alin. (5)

din Codul de procedură civilă, neprezentarea în ședință de judecată a

reprezentantului, sau a unui alt participant la proces, nu împiedică examinarea

cauzei.

La caz, instanța de fond, constatând executată procedura de citare legală,

2

corect a dispus examinarea cauzei în continuare în absența avocaților reclamantului

or, prin prisma art. 61 alin. (1) din Codul de procedură civilă, participanții la

proces sînt obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale.

Instanța judecătorească pune capăt oricărui abuz de aceste drepturi dacă prin abuz

se urmărește tergiversarea procesului sau inducerea sa în eroare.

Instanța de apel a constatat că argumentele invocate de către Beniamin Lup nu

au relevanță, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a

normelor de drept material sau de drept procedural, respectiv nu constituie temei

de casare a hotărîrii contestate și au fost obiect de examinare în instanța de fond,

fiind cercetate și examinate pe deplin.

La 24 decembrie 2021, prin intermediul oficiului poștal, Beniamin Lup,

reprezentat de avocatul Vitalie Ciuchitu, a declarat recurs împotriva deciziei

instanței de apel, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei

instanței de apel și a hotărîrii instanței de fond cu trimiterea cauzei spre rejudecare

în instanța de fond.

În motivarea recursului a invocat că, instanța de apel la emiterea deciziei a

apreciat eronat probele și a aplicat legea care nu trebuia să fie aplicată.

Recurentul a menționat că, în conformitate cu prevederile art. 125 din Codul

de procedură civilă, s-a solicitat dispunerea delegației judecătorești în vederea

audierii martorilor în fața autorităților judiciare, însă instanța de fond, cât și

instanța de apel, au respins cererea indicând că specificul întrebărilor depășește

limita de viață intimă a părților și circumstanțele invocate nu pot fi demonstrate

prin audierea martorilor. Astfel, prin aceasta fiind încălcat dreptul recurentului de a

prezenta probe în susținerea poziției sale.

A susținut că în instanța de apel cauza a fost examinată în lipsa recurentului și

a reprezentantului acestuia, care nu s-a prezentat în ședințele de judecată din

motive ce nu-i pot fi imputate, anume că se afla în autoizolare în legătură cu

infectarea unui membru al familiei cu Covid-19, iar certificatul medical a fost

eliberat de instituția medicală după expirarea termenului impus de aflare în

autoizolare. La 08 septembrie 2021, fiind deschis concediul medical până la 21

septembrie 2021 cu permisiunea începerii lucrului la 22 septembrie 2021.

Astfel, consideră că instanța de apel a examinat cauza cu încălcarea normelor

de drept procedural, încălcând flagrant disponibilitatea în drepturi a participanților

la proces, ce constă în posibilitatea de a dispune liber de dreptul subiectiv material

și de interesul legitim supus judecății, precum și de drepturile procedurale de a

alege modalitatea și mijloacele procedurale de apărare.

La 13 ianuarie 2022, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa

intimaților copia cererii de recurs depusă de către Beniamin Lup, reprezentat de

avocatul Vitalie Ciuchitu, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței,

fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului

(f.d. 13, vol.II).

Cu referire la termenul de declarare a recursului, instanța de recurs

menționează că, Curtea de Apel Chișinău a pronunțat dispozitivul deciziei la 14

septembrie 2021. La data de 03 noiembrie 2021, a expediat în adresa

participanților la proces decizia motivată (f.d. 227, vol. I), însă careva date privind

recepționarea acesteia, la materialele dosarului lipsesc.

În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară

3

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel.

Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Având în vedre că recursul a fost declarat la 24 decembrie 2021 (data de pe

plicul poștal), se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a

declarat recursul împotriva deciziei instanței de apel în termenul stabilit de lege.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea

despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data

primirii acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor

invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit

în conformitate cu alin. (2).

Examinînd temeiurile recursului completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele.

Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și

(4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Instanța de recurs reține, că examinarea admisibilității recursului presupune

verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile

prevăzute în art. 432 din Codul de procedură civilă.

La caz, Colegiul constată că argumentele invocate în cererea de recurs nu se

încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de

casare a deciziei contestate or, motivele recursului sunt similare celor invocate în

cadrul judecării pricinii, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat.

Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, relatarea situației nu

constituie un temei de casare a deciziei contestate or, recursul exercitat conform

Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material

și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din

Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul

de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei

probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în

urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs

poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se

invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 din Codul de procedură

civilă.

Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele.

În acest sens Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa

constantă statuează că, dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări

implicit admise (Golder împotriva Regatului Unit, p.38; Stanev împotriva

4

Bulgariei (MC), p. 230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a

unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea

statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo

împotriva Italiei, p. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai

stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, p. 45).

Curtea a mai reiterat că, modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața

instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor

respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept

național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (a se vedea Botten

v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p. 141, § 39).

La fel, conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului,

procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică

doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt pot fi conforme cu cerințele

articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A,

nr. 212-A).

În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din

3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Având în vedere cele expuse mai sus, recursul declarat de către Beniamin

Lup, reprezentat de avocatul Vitalie Ciuchitu, nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă și, drept

urmare, este inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 433 lit. a), 440 alin. (1) din Codul de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Beniamin Lup, reprezentat

de avocatul Vitalie Ciuchitu.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Dumitru Mardari

judecători Mariana Pitic

Victor Burduh

5