2rac-32/22 — incasarea datoriei

Dosarul nr. 2rac-32/22

2-20090017-01-2rac-08022022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. E. Culinca)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Pahopol, A. Malîi, O. Cojocatu)

ÎNCHEIERE

20 aprilie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Victor Burduh

Mariana Pitic

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Societatea cu

Răspunde Limitată „Construm”,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Societatea cu

Răspundere Limitată „Alpacom Prim” împotriva Societății cu Răspundere Limitată

„Construm” cu privire la încasarea datoriei și cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 14 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respins apelul declarat de Societatea cu Răspunde Limitată „Construm” și a fost menținută

hotărârea din 28 decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

c o n s t a t ă:

La 29 iulie 2020, SRL „Alpacom Prim” a depus cerere de chemare în judecată împotriva

SRL „Construm” solicitând încasarea datoriei și cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii, reclamantul a indicat că, în baza facturilor fiscale nr. JJ1876937

din 18 februarie 2015, nr. JJ1876938 din 18 februarie 2015 și nr. JJ1876936 din 25 februarie

2015, SRL „Alpacom Prim” a livrat în beneficiul SRL „Construm” marfă în sumă totală de

305656 de lei, pe care beneficiarul nu a achitat-o.

A menționat reclamantul că prin somația expediată la 13 mai 2019 în adresa SRL

„Construm”, recepționată de către ultimul la data de 20 mai 2019, și prin somația expediată

repetat la 17 iulie 2020, i-a solicitat pârâtului achitarea datoria acumulate, în caz contrar

reclamantul î-și rezervă dreptul de a depune o cerere de chemare în judecată, însă până la

moment debitorul nu și-a executat obligațiile de plată, solicitând permanent eșalonarea

achitării datoriei invocând diferite motive, fapt ce l-a determinat să înainteze prezenta cerere

de chemare în judecată.

Întemeindu-și acțiunea în baza prevederilor art. 512, 514, 572 Cod civil, a solicitat

admiterea cererii și dispunerea încasării din contul SRL „Construm” în beneficiul SRL

„Alpacom Prim” a datoriei în sumă de 305656 de lei și a cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 28 decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cererea de

chemare în judecată depusă de SRL „Alpacom Prim” către SRL „Construm” a fost admisă

1

parțial. S-a încasat din contul SRL „Construm” în beneficiul SRL „Alpacom Prim” suma de

305656 de lei cu titlu de datorie, suma de 9169,68 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată și

suma de 10000 de lei, cu titlu de cheltuieli de asistență juridică, iar în total s-a încasat suma

de 324825,68 de lei.

La 20 ianuarie 2021, SRL „Construm” a depus cererea de apel nemotivată, iar la 26

aprilie 2021, a declarat apel motivat, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii primei

instanțe și pronunțarea unei noi hotărâri de respingere a cererii de chemare în judecată.

Prin decizia din 14 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul

declarat de SRL „Construm” și a fost menținută hotărârea din 28 decembrie 2020 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

În susținerea soluției sale instanța de apel a reținut că, având în vedere momentul nașterii

raportului juridic obligațional (a. 2015) și faptul că termenul general de prescripție extinctivă

nu a început să curgă după 01 martie 2019 (la 20 mai 2019), obiectul material litigios și

termenul general de prescripție extinctivă sunt guvernate de Codul civil în redacția de până

la 01 martie 2019.

Instanța de apel a menționat că prin facturile fiscale nr. JJ1876937 din 18 februarie

2015, nr. JJ1876938 din 18 februarie 2015 și nr. JJ1876936 din 25 februarie 2015 se atestă

că SRL „Alpacom Prim” deține creanțe certe în valoare de 305656 de lei față de SRL

„Construm” pe care ultimul le-a recunoscut existența și respectiv și-a asumat obligația de a

achita marfa recepționată, specificată în factură.

Totodată, intanța de apel a notat că creanțele au devenit exigibile în ziua cînd SRL

„Alpacom Prim” a cerut satisfacerea creanțelor de către SRL „Construm” conform

preavizului nr. 15/19 din 13 mai 2019, pe care ultimul l-a recepționat la 20 mai 2019. Astfel,

raporturile juridice dintre furnizor și beneficiar s-au născut exclusiv din facturile fiscale

acceptate de părți și care nu este indicat și nu rezultă termenul de executare a obligațiilor de

plată asumate de SRL „Construm”. Astfel, în conformitate cu art. 575 alin. (1) Cod civil,

termenul general de prescripție extinctivă în interiorul căruia SRL „Alpacom Prim” a fost

îndreptățit să valorifice creanța față de SRL „Construm” pe calea intentării acțiunii civile, a

început să curgă la 20 mai 2019, acțiunea depusă la 29 iulie 2020, fiind depusă în interiorul

termenului general de prescripție.

Cu privire la pretenția privind compensarea cheltuielilor de judecată, instanța de apel a

reținut că în temeiul art. 94 alin. (1) CPC, instanța de fond corect a încasat din contul SRL

„Construm” în beneficiul SRL „Alpacom Prim” suma de 9169,68 de lei cu titlu de cheltuieli

de judecată și suma de 10 000 de lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică, SRL

„Construm” fiind cel care a pierdut procesul.

La 17 decembrie 2021, SRL „Construm” a declarat recurs nemotivat, iar la 20

decembrie 2021 a declarat recurs motivat împotriva deciziei instanței de apel, solicitând

admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe cu emiterea

unei noi hotărâre.

În motivarea recursului a indicat că, nu este de acord cu decizia instanței de apel,

deoarece instanțele ierarhic inferioare au neglijat în totalitate termenul de prescripție invocate

de apelant cu aplicarea eronată a legii.

A menționat că, atât instanța de fond cît și instanța de apel din oficiu au constatat că a

fost efectuată livrarea de către intimat a bunurilor prevăzute în factură, însă livrarea de facto

nu a avut loc. Alte acte care ar demonstra transmiterea mărfii nu au fost întocmite.

2

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă legea nu

prevede altfel.

Materialele cauzei atestă că decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la 14

decembrie 2021, iar recursul a fost depus la 17 decembrie 2021.

Astfel, recursul, este în termen.

La 08 februarie 2022, copia recursului a fost expediată în adresa intimatului SRL

„Alpacom Prim”, cu înștiințarea despre depunerea referinței (f.d.124).

Prin referința depusă la data de 17 martie 2022, SRL „Alpacom Prim”, reprezentată de

avocatul Cristina Ermurachi a solicitat declararea recursului SRL „Construm” ca fiind

inadmisibil sau respingerea cererii de recurs ca neîntemeiată.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, Completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la

proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul

în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea

ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat

locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în

proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a

recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea

greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de

către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin.(2), (3) și (4).

3

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție consideră că recursul declarat de SRL „Construm”, nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea

eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de

apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

În acest context, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura admisibilității constă în

verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art.

432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Totodată, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie

efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul

trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Rebai și alții

contra Franței, 25 februarie 1995), pe când în recursul declarat de SRL „Construm”,

asemenea aspecte nu se regăsesc.

Astfel, din considerentele menționate, Completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera

recursul declarat de SRL „Construm”, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 431 alin. (2), 433 lit. a) și 440 alin. (1) din Codul de procedură

civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție

dispune:

Recursul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată SRL „Construm”, se consideră

inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Victor Burduh

Mariana Pitic

4