2ra-227/22 — exproprierea terenului

2ra-227/22 — exproprierea terenului (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 2ra-227/2022

2-11015653-01-2ra-22022022

prima instanță: Judecătoria Cahul, sediul Central (jud: M. Bușuleac)

instanța de apel: Curtea de Apel Cahul (jud: G. Vavrin, I. Dănăilă, T. Berdilă)

Î N C H E I E R E

20 aprilie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Galina Stratulat

judecătorii Mariana Pitic

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursurilor declarate de Ministerul Finanțelor și de

Agenția Relații Funciare și Cadastru,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Agenția Relații

Funciare și Cadastru împotriva Axeniei Rotari, intervenienți accesorii Centrul

pentru drepturile omului și Ministerul Finanțelor cu privire la exproprierea

terenului agricol,

împotriva deciziei din 02 noiembrie 2021 a Curții de Apel Cahul,

c o n s t a t ă :

La 29 noiembrie 2011, Agenția Relații Funciare și Cadastru a depus cerere de

chemare în judecată împotriva Axeniei Rotari cu privire la exproprierea terenului

agricol.

În motivarea acțiunii a indicat că în conformitate cu Legea privind declararea

utilității publice a lucrărilor de interes național nr. 176 -XVI din 10 iulie 2008,

terenul agricol, care aparține Axeniei Rotari în proprietate privată cu nr. cadastral

XXXXX009 cu suprafața totală de 0,6083, amplasat în satul Giurgiulești raionul

Cahul, înregistrat la Oficiul Cadastral Teritorial Cahul la data de 26 noiembrie

2002 este supus exproprierii pentru cauză de utilitate publică de interes național

pentru construcția Portului International Liber Giurgiulești.

A afirmat că în conformitate cu hotărârea Guvernului nr. 186 din 09 martie

2009 cu privire la unele măsuri privind asigurarea activității Portului Internațional

Liber Giurgiulești, Agenția a fost împuternicită să asigure prin intermediul

întreprinderilor subordonate realizarea prevederilor Legii nr. 176, precum și

asigurarea controlului comisiei pentru soluționarea întâmpinărilor expropriaților la

propuneri de expropriere.

În rezultatul activității comisiei, în baza art. 9 al Legii nr. 488-XVI din 08

iulie 1999 și conform Hotărârii Guvernului nr. 186 din 09 martie 2009, Agenția

prin scrisoarea nr. 36-01-08/1636 din 18 august 2010 a prezentat oferta de

exproprie a terenului agricol privat cu nr. cadastral XXXXX009 cu suprafața totală

de 0,6083 ha la prețul de despăgubire calculat în suma de 48 355,66 de lei,

determinat în conformitate cu prevederile legislației vigoare.

Reclamanta a mai indicat că expropriatul a depus întâmpinare împotriva

ofertei de expropriere în formă scrisă, care a fost înregistrată în Agenție sub nr. M-

1

314 din 28 septembrie 2010, astfel, Axenia Rotari nu a acceptat oferta. Pârâta a

fost invitată la ședința pentru soluționarea întimpinărilor expropriaților la

propunerile de expropriere la data de 27 octombrie 2010, invitația cu nr. 36/01-

08/2164 din 22 octombrie 2010.

În cadrul ședinței, expropriatul a solicitat schimbarea terenului cu echivalentul

amplasat în municipiul Chișinău, sau compensarea despăgubirilor în sumă de 800

000 de lei, astfel, a indicat că părțile nu au ajuns la un numitor comun, iar pentru a

lua decizia în fond asupra subiectului fiind necesară o examinare suplimentară și

consultarea Guvernului privind posibilitatea oferirii unui alt teren agricol.

După consultările cu organele administrației publice, comisia nu a adoptat

întâmpinarea expropriatului nr. 36/01-08/2280 din 01 noiembrie 2010 și prin oferta

repetată nr. 36-01-08/1038 din 06 iunie 2011 privind expropriere a terenului

agricol proprietatea privată s-a propus în schimb la discreția expropriatului, un alt

teren echivalent din cele existente, proprietate a statului, amplasate în: Sadova, r-

nul Călărași; Sculeni, r-nul Ungheni; Plopi, r-nul Cantemir; Cairaclia, r-nul

Taraclia. Întâmpinarea parvenită la data de 15 iulie 2011, înregistrată sub nr. R-

210/11, prevede dezacordul total al ofertei, iar alte propuneri scrise de la titularul

obiectului exproprierii nu au parvenit.

Astfel, conform procesului-verbal nr. 5 din 26 iulie 2011 s-a constat că nu s-a

ajuns la un acord comun cu proprietarul obiectului exproprierii și actele au fost

expediate Agenției Relații Funciare și Cadastru pentru soluționarea exproprierii

prin intermediul instanței de judecată.

Conform art. 13 al Legii exproprierii pentru cauză de utilitate publică nr. 488-

XIV din 8 iulie 1999, în cazul în care părțile nu ajung la un acord asupra

exproprierii în modul stabilit la art. 9-12, exproprierea pentru cauză de utilitate

publică nu poate fi făcută decât prin hotărâre judecătorească cu dreaptă și

prealabilă despăgubire.

Prin încheiere din 06 iunie 2012 a Judecătoriei Cahul a fost dispusă atragerea

Ministerului Finanțelor, Ministerul Economiei și Centrul pentru Drepturile Omului

din Moldova ca intervenienți accesorii, în cauza civilă, la cererea de chemarea în

judecată depusă de Agenția Relații Funciare și Cadastru împotriva Axeniei Rotari

cu privire la exproprierea terenurilor agricole.

Prin hotărârea din 12 ianuarie 2021 a Judecătoriei Cahul, sediul Central s-a

admis acțiunea depusă de Agenția Relații Funciare și Cadastru împotriva Axeniei

Rotari, intervenienți accesorii Centrul pentru drepturile omului și Ministerul

Finanțelor cu privire la exproprierea pentru cauză de utilitate publică de interes

național. S-a expropriat pentru cauză de utilitate publică de interes național în

folosul statului terenul agricol cu suprafața de 0,6083 ha cu nr. cadastral

XXXXX009 proprietate a Axeniei Rotari, cu încasarea în folosul Axeniei Rotari

din bugetul de stat a sumei de 273 735 de lei. S-a încasat din bugetul de stat în

folosul Axeniei Rotari cu titlu de cheltuieli de judecată suma de 1 550 de lei.

Invocând netemeinicia hotărârii primei instanțe, la 26 ianuarie 2021, Agenția

Relații Funciare și Cadastru, a declarat apel, solicitând casarea hotărârii în partea

încasării despăgubirii de expropriere.

La 12 februarie 2021 și ulterior la 30 iunie 2021, Ministerul Finanțelor a

depus apel, solicitând casarea hotărârii în partea încasării din contul bugetului de

stat a mijloacelor bănești cu titlu de expropriere și a cheltuielilor de judecată.

2

Prin decizia din 02 noiembrie 2021 a Curții de Apel Cahul s-au respins

apelurile declarate de Agenția Relații Funciare și Cadastru și de Ministerul

Finanțelor. S-a menținut hotărârea din 12 ianuarie 2021 a Judecătoriei Cahul,

sediul Central, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Agenția

Relații Funciare și Cadastru împotriva Axeniei Rotari, intervenienți accesorii

Centrul pentru drepturile omului și Ministerul Finanțelor cu privire la exproprierea

terenului agricol.

Pentru a decide astfel, Colegiul a reținut că Axenia Rotari este proprietara de

drept al terenului agricol cu nr. cadastral XXXXX.009, amplasat în extravilanul

satului Giurgiulești, raionul Cahul.

Conform materialelor cauzei civile, Agenția Relații Funciare și Cadastru, în

adresa intimatei Axenia Rotari a fost expediată o ofertă privind exproprierea

terenului agricol cu nr. cadastral XXXXX.009 pentru cauză de utilitate publică, cu

propunerea achitării despăgubirii în sumă de 48 355,66 de lei, or, Axenia Rotari și-

a exprimat dezacordul său cu oferta expediată.

Colegiul a mai reținut că părțile nu au ajuns la o înțelegere referitor la

cuantumul despăgubirii ce urma să fie achitată intimatei Axenia Rotari, în urma

exproprierii terenului agricol.

Reținând prevederile art. 15 alin. (1), (2) și (5) din Legea exproprierii pentru

cauză de utilitate publică, nr. 488-XIV din 08 iulie 1999, în vigoare din 20 aprilie

2000, Colegiul a considerat că prima instanță corect s-a expus asupra prețului

terenului cu nr. cadastral XXXXX.009, amplasat în extravilanul satului

Giurgiulești, raionul Cahul, ce aparține în drept de proprietate Axeniei Rotari.

Astfel, instanța de apel a considerat inexplicabile argumente reprezentantului

Agenției Relații Funciare și Cadastru, invocate în apelul declarat, privind

aprecierea eronată de către instanța de fond a evaluării terenului litigios.

De altfel, Colegiul a considerat că nici suma de 48 355,66 de lei, oferită

Axeniei Rotari de către Agenția Relații Funciare și Cadastru, la fel nu reprezintă o

justă și echitabilă despăgubire, pentru terenul expropriat.

Prin prisma art. 46 alin. (1)-(2) din Constituția Republicii Moldova, Colegiul

a considerat că prima instanță corect a ajuns la temeinicia pretențiilor Axeniei

Rotari, precum că intimatei urmează să-i fie achitată o despăgubire în mărime de

273 735 de lei, reieșind din prețul de 4 500 lei, pentru un ar de pământ.

La 24 ianuarie 2022, Ministerul Finanțelor a declarat recurs, prin care a

solicitat casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe în partea

încasării din bugetul de stat a sumei despăgubirii de expropriere.

În motivarea recursului s-a indicat că instanțele de judecată ierarhic inferioare

la examinarea cauzei au încălcat esențial și au aplicat eronat normele de drept

procedural și material, ceea ce a dus la adoptarea unei soluții neîntemeiate.

Totodată, s-au invocat aceleași argumente și circumstanțe factologice care au

fost invocate pe parcursul examinării cauzei în instanțele ierarhic inferioare, cărora

le-a fost dată apreciere, redând conținutul prevederilor normelor legale, dar fără a

demonstra prin careva probe, încălcarea sau aplicarea eronată de către instanțele de

judecată a normelor legale aplicabile speței.

La 01 martie 2022, prin intermediul oficiului poștal, Agenția Relații Funciare

și Cadastru a declarat recurs, prin care a solicitat casarea deciziei instanței de apel

și hotărârii primei instanțe în partea încasării din bugetul de stat a sumei

despăgubirii de expropriere.

3

În motivarea recursului s-a indicat că instanțele de judecată ierarhic inferioare

la examinarea cauzei au încălcat esențial și au aplicat eronat normele de drept

procedural și material, ceea ce a dus la adoptarea unei soluții neîntemeiate.

Totodată, s-au invocat aceleași argumente și circumstanțe factologice care au

fost invocate pe parcursul examinării cauzei în instanțele ierarhic inferioare, cărora

le-a fost dată apreciere, redând conținutul prevederilor normelor legale, dar fără a

demonstra prin careva probe, încălcarea sau aplicarea eronată de către instanțele de

judecată a normelor legale aplicabile speței.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea

despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data

primirii acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor

invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit

în conformitate cu alin. (2).

Prin prisma art. 439 alin. (2) din Codul de procedură civilă, la 22 februarie

2022 instanța de recurs a comunicat intimaților recursurile, informând despre

necesitatea depunerii referinței, or până la data examinării recursurilor careva

referințe în adresa instanței nu au parvenit.

Examinând temeiurile recursurilor declarate de Ministerul Finanțelor și de

Agenția Relații Funciare și Cadastru, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursurile ca

inadmisibile din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursurile declarate de Ministerul Finanțelor și

de Agenția Relații Funciare și Cadastru, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursurile declarate se referă la dezacordul

recurenților cu soluția pronunțată de instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei contestate.

4

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432, alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre

probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara

controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă,

din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor

de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că

nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes

(cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25

februarie 1995, nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

recunoaște recursurile declarate de Ministerul Finanțelor și de Agenția Relații

Funciare și Cadastru, ca fiind inadmisibile.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibile recursurile declarate de Ministerul Finanțelor și de

Agenția Relații Funciare și Cadastru, împotriva deciziei din 02 noiembrie 2021 a

Curții de Apel Cahul.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Galina Stratulat

judecătorii Mariana Pitic

Victor Burduh

5