2r-171/22 — rezoluțiunea contractului de arendă
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- rezoluţiunea contractului de arendă
- Temei legal
- termenul de declarare a apelului, restituirea cererii de apel
2r-171/22 — rezoluțiunea contractului de arendă (Curtea Supremă de Justiție, 2022)
Dosarul nr.2r-171/22
2-21153366-01-2r-04042022
Prima instanță: Judecătoria Soroca, sediul Central (jud. Gh. Purici)
Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. Iu. Grosu, A. Garbuz, A. Ciobanu)
DECIZIE
20 aprilie 2022 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele ședinței , judecătorul Galina Stratulat
Judecătorii Mariana Pitic
Victor Burduh
examinând recursul declarat de Primăria comunei Parcani, raionul Soroca,
în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Primăria comunei
Parcani, raionul Soroca împotriva lui Mihail Zubati cu privire la rezoluțiunea
contractului de arendă,
împotriva încheierii din 21 februarie 2022 a Curții de Apel Bălți, prin care s-a
restituit ca fiind tardivă cererea de apel depusă de Primăria comunei Parcani, raionul
Soroca,
c o n s t a t ă:
La 18 octombrie 2021, Primăria comunei Parcani, raionul Soroca, a depus
cerere de chemare în judecată împotriva lui Mihail Zubati, solicitând rezoluțiunea
contractului de arendă a sectorului ocupat de iaz cu suprafața de 15.6217 ha, din 17
aprilie 2012, autentificat notarial la 15 mai 2012 sub nr. 7801, încheiat între Primăria
comunei Parcani, raionul Soroca și Mihail Zubati cu obligarea ultimului de a restitui
bunul conform actului de primire-predare și încasarea cheltuielilor de judecată.
Prin hotărârea din 20 decembrie 2021 a Judecătoriei Soroca, sediul Central, s-
a respins ca fiind neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Primăria
comunei Parcani, raionul Soroca împotriva lui Mihail Zubati cu privire la
rezoluțiunea contractului de arendă a sectorului ocupat de iaz din 17 aprilie 2012; s-
a încasat de la Primăria comunei Parcani, raionul Soroca în beneficiul lui Mihail
Zubati suma de 5000 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată pentru asistența juridică
acordată.
La 27 ianuarie 2022, Primăria comunei Parcani, raionul Soroca, a depus cerere
de apel împotriva hotărârii din 20 decembrie 2021 a Judecătoriei Soroca, sediul
Central, solicitând casarea hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri de
admitere a cererii de chemare în judecată.
Prin încheierea din 21 februarie 2022 a Curții de Apel Bălți s-a restituit cererea
de apel depusă de Primăria comunei Parcani, raionul Soroca, împotriva hotărârii din
20 decembrie 2021 a Judecătoriei Soroca, sediul Central, ca fiind înaintată tardiv.
La 07 martie 2022, prin intermediul poștei (f.d.90), Primăria comunei Parcani,
raionul Soroca, reprezentată de primarul Serghei Cetulean, a depus cerere de recurs
împotriva încheierii din 21 februarie 2022 a Curții de Apel Bălți, solicitând casarea
1
încheierii contestate cu restituirea cauzei la examinare în același complet de
judecată.
În motivarea recursului s-a invocat că, omiterea termenului este motivată, iar
instanța de apel prematur a restituit apelul preventiv până la primirea apelului
motivat, care nu a fost întocmit din motivul lipsei expedierii de către instanța de fond
a hotărârii motivate.
Concluzia instanței de apel de restituire a apelului nemotivat, deoarece a fost
înaintat tardiv, este neîntemeiată, or, la înaintarea apelului motivat urma să
concretizeze solicitările în detaliu. La fel, urma să anexeze concluzia medicală din
18 ianuarie 2022 pe numele său, în calitate de primar, care atestă că, la 17 ianuarie
2022 a căzut și și-a traumat brațul, fiind în imposibilitate de a expedia apelul în
termen.
Concluzia de acceptare sau restituire urma a fi efectuată de instanță la primirea
apelului motivat cu toate concretizările.
Copia recursului declarat a fost expediată în adresa intimatului și avocatului
acestuia, Marcel Soficiuc, la 04 aprilie 2022, cu scrisoare recomandată (f.d.92) și a
fost recepționată la 07 aprilie 2022, conform avizelor de recepție (f.d.94-95).
În conformitate cu art. 425 Cod de procedură civilă, termenul de declarare a
recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.
Instanța de apel a adoptat încheierea contestată în data de 21 februarie 2022, iar
cererea de recurs a fost depusă la 07 martie 2022, prin intermediul poștei (f.d.90),
ceea ce denotă că, recursul este declarat în termen.
Verificând legalitatea actului de dispoziție contestat prin prisma argumentelor
invocate și a materialelor din dosar, coroborate cu normele de drept, Colegiul civil,
comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție va respinge
recursul declarat de Primăria comunei Parcani, raionul Soroca și va menține
încheierea contestată, din următoarele motive.
În conformitate cu art. 426 alin.(3) Cod de procedură civilă, recursul împotriva
încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza
copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței la
recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.
În temeiul art. 427 lit. a) Cod de procedură civilă, instanța de recurs, după ce
examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să
mențină încheierea.
Colegiul relevă că, dispozitivul hotărârii primei instanțe, în cauza civilă, la
cererea de chemare în judecată depusă de Primăria comunei Parcani, raionul Soroca
împotriva lui Mihail Zubati cu privire la rezoluțiunea contractului de arendă, a fost
pronunțat la 20 decembrie 2021 (f.d.65).
Hotărârea din 20 decembrie 2021 a Judecătoriei Soroca, sediul Central, a fost
contestată cu apel de către Primăria comunei Parcani, raionul Soroca, înregistrând
în acest sens apelul prealabil la 27 ianuarie 2022 (f.d.70).
În conformitate cu art. 110 Cod de procedură civilă, termen de procedură este
intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța
(judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței
trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de
acte.
2
Corelând norma de drept procedural citată cu situația de fapt, Colegiul
apreciază ca fiind corectă concluzia instanței de apel privind restituirea cererii de
apel depuse de Primăria comunei Parcani, raionul Soroca, împotriva hotărârii din 20
decembrie 2021 a Judecătoriei Soroca, sediul Central, ca fiind înaintată tardiv, din
motivele ce succed.
Colegiul învederează că, art. 362 alin. (1), (3) Cod de procedură civilă statuează
că termenul de declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunțării
dispozitivului hotărârii, dacă legea nu prevede altfel. Repunerea în termen de apel
se face de către instanța de apel în cazurile și în ordinea prevăzute de art.116.
În conformitate cu art. 116 alin. (1), (3), (4) Cod de procedură civilă, persoanele
care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act de procedură
pot fi repuse în termen de către instanță. La cererea de repunere în termen se
anexează probele ce dovedesc imposibilitatea îndeplinirii actului. Totodată, trebuie
efectuat actul de procedură care nu a fost îndeplinit în termen (să fie depusă cererea,
să fie prezentate documentele respective etc.). Repunerea în termen nu poate fi
dispusă decît în cazul în care partea și-a exercitat dreptul la acțiune înainte de
împlinirea termenului de 30 de zile, calculat din ziua în care a cunoscut sau trebuia
să cunoască încetarea motivelor care justifică depășirea termenului de procedură.
În continuare, Colegiul iterează că, cererea de apel împotriva hotărârii din 20
decembrie 2021 a Judecătoriei Soroca, sediul Central, a fost depusă de către Primăria
comunei Parcani, raionul Soroca, la 27 ianuarie 2022 (f.d.70).
Prin încheierea din 21 februarie 2022 a Curții de Apel Bălți, în temeiul art. 369
alin. (1) lit. b) Cod de procedură civilă, s-a restituit cererea de apel depusă de
Primăria comunei Parcani, raionul Soroca, împotriva hotărârii din 20 decembrie
2021 a Judecătoriei Soroca, sediul Central, ca fiind înaintată tardiv (f.d.83-85).
În conformitate cu prevederile art. 369 alin. (1) lit. b) Cod de procedură civilă,
instanța de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă apelul a fost depus în afara
termenului legal, iar apelantul nu solicită repunerea în termen sau instanța de apel a
refuzat să efectueze repunerea în termen.
Cu referire la argumentul recurentului precum că omiterea termenului este
motivată, iar instanța de apel prematur ar fi restituit apelul preventiv până la primirea
apelului motivat care nu l-a întocmit din motiv că nu i-a fost expediată hotărârea
redactată integral a instanței de fond, Colegiul menționează că, aceasta alegație nu
poate fi reținută în justificarea aspectului omiterii termenului de contestatare.
Or, în virtutea art. 362 alin.(1) Cod de procedură civilă, termenul de declarare
a apelului este de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului hotărârii, dacă legea
nu prevede altfel.
În sensul art. 111 alin.(3) Cod de procedură civilă, dacă începutul curgerii
termenului este determinat de un eveniment sau moment în timp care va surveni pe
parcursul zilei, inclusiv de comunicarea actului de procedură, atunci ziua survenirii
evenimentului sau a momentului nu se ia în considerare la calcularea termenului.
În context, Colegiul relevă că, instanța de apel corect a punctat că, termenul de
30 de zile pentru depunerea cererii de apel a început a curge la data de 21 decembrie
2021, având în vedere pronunțarea dispozitivului hotărârii judecătorești la 20
decembrie 2021, pe când apelantul a înregistrat cererea de apel la data de 27 ianuarie
2022.
3
Mai mult, reclamantul a cunoscut de existența litigiului aflat pe rolul instanței
de judecată, inițiat la acțiunea sa, participând reprezentantul reclamantului la
examinarea acestuia și anume în cadrul ședințelor de judecată din 18 noiembrie
2021, din 06 decembrie 2021, din 15 decembrie 2021, din 17 decembrie 2021, aspect
reflectat în procesul-verbal al ședinței de judecată (f.d.26-27, 29, 45-46, 60). De
altfel, anume în cadrul ședinței de judecată din 17 decembrie 2021 a fost stabilită
deliberarea și pronunțarea dispozitivului hotărârii judecătorești pentru 20 decembrie
2021 (f.d.60 verso), iar reprezentantul reclamantului a fost înștiințat contra
semnătură pentru această dată (f.d.63).
În data de 29 decembrie 2021, prin intermediul poștei electronice (f.d.67) în
adresa reclamantului a fost expediat dispozitivul dispozitivului hotărârii
judecătorești din 20 decembrie 2021.
Deși, termenul de contestare cu apel este de 30 de zile de la data pronunțării
dispozitivului hotărârii judecătorești, reclamantul a înregistrat cererea de apel abia
la 27 ianuarie 2022, însă a avut posibilitatea de a depune cererea de apel în interiorul
termenului legal.
Colegiul notează că, la 03 ianuarie 2022, Primăria comunei Parcani, raionul
Soroca, reprezentată de primarul Serghei Cetulean, a depus o cerere prin care a
solicitat expedierea hotărârii motivate, exprimându-și intenția de a o contesta
(f.d.69), însă cererea de apel o înregistrează doar la 27 ianuarie 2022 (f.d.70).
Cu referire la alegația recurentului că din motivul neexpedierii hotărârii
motivate, a fost în imposibilitate de a înregistra apelul motivat, Colegiul
menționează că, în sensul art. 365 alin. (11) Cod de procedură civilă, elementele
cererii de apel prevăzute la alin.(1) lit.d), e) și h) pot fi incluse într-o cerere de apel
suplimentară depusă după data întocmirii hotărârii integrale, însă această prevedere
legală nu exonerează apelantul de a contesta în termenul prevăzut de lege hotărârea
judecătorească.
Colegiul reține ca fiind nejustificat argumentul recurentului precum că, odată
cu prezentarea apelului motivat urma să concretizeze motivele omiterii termenului,
or, legiuitorul a prevăzut posibilitatea de completare a cererii de apel. Însă
înregistrând apelul nemotivat abia la 27 ianuarie 2022, apelantul urma să indice
motivele omiterii termenului de contestare.
De altfel, depunerea cererii de apel în termenul stabilit de lege, este o condiție
de acceptare acestuia pentru examinare, iar argumentele, înscrisurile în justificarea
omiterii termenului de contestare urmau a fi prezentate odată cu apelul inițial.
Respectiv, concluzia medicală datată cu 18 ianuarie 2022 pe numele lui Serghei
Cetulean, primarul comunei Parcani, raionul Soroca, urma a fi prezentată împreună
cu apelul inițial la 27 ianuarie 2022 și cu solicitarea de repunere în termenul de apel.
Împrejurările reliefate supra confirmă ipoteza instanței de apel care justificat a
reținut că apelantul a omis termenul de contestare cu apel. Or, partea are obligația
de a se folosi cu bună-credință de drepturile sale procedurale în conformitate cu
prevederile art. 56 alin.(3), art. 61 alin.(1) Cod de procedură civilă.
De asemenea, Colegiul iterează că, părțile antrenate într-un proces, trebuie să
se comporte cu bună credință în raport cu drepturile procedurale conferite de
legislator și trebuie să urmărească cu bună-credință desfășurarea procesului, remarcă
sugerată și de jurisprudența CEDO.
Jurisprudența constantă a CtEDO a arătat că revine primordial celor interesați
4
să depună orice diligență pentru protejarea propriilor interese (a se vedea cauza
Teuschler v. Germania (dec.), 47636/99, 04 octombrie 2001; cauza Agapito Maestre
Sanchez v. Spania, 29608/02, 04 mai 2004).
În concluzie, Colegiul precizează că, alegațiile aduse de către partea recurentă
nu justifică omiterea termenului de declarare a apelului, în situația în care materialele
cauzei denotă că recurentul a avut posibilitatea de a ataca cu apel în termen hotărârea
judecătorească din 20 decembrie 2021.
Totodată, Colegiul notează că, apelantul înaintând cererea de apel la data de 27
ianuarie 2022, nu a solicitat repunerea în termenul pentru declararea apelului.
Art. 362 alin. (3) Cod de procedură civilă prevede că, repunerea în termenul de
apel se face de către instanța de apel în cazurile și în ordinea prevăzute de art.116.
În context, Colegiul relevă că, repunerea în termenul pentru declararea apelului
putea fi soluționată de către instanța de apel doar în condițiile în care apelantul ar fi
formulat o cerere sau o solicitare de repunere în termen cu prezentarea probelor
pertinente și admisibile în justificarea acestei omisiuni, ceea ce la caz lipsește. Or,
solicitarea de repunere în termen este o prioritate a apelantului și nu poate fi
soluționată din oficiu de către instanța de apel.
Drept urmare, instanța de apel corect a reținut că apelantul nu a solicitat
repunerea în termenul pentru declararea apelului și justificat a restituit în temeiul art.
369 alin. (1) lit. b) Cod de procedură civilă, ca fiind tardivă cererea de apel depusă
de către Primăria comunei Parcani, raionul Soroca.
Aici este de remarcat că prin impunerea unor termene limite în vederea
valorificării drepturilor pretinse a fi lezate se urmărește o bună administrare a
justiției și asigurarea securității raporturilor juridice.
Legiuitorul prin stabilirea unui termen de declarare a apelului a urmărit:
asigurarea celerității procesului civil în întregime, în special luându-se în considerare
și fazele facultative ale procesului civil, cum ar fi executarea silită, apelul; stimularea
persoanelor care dispun de dreptul la apel de a-l valorifica într-un termen prevăzut
de lege; asigurarea stabilității raporturilor juridice constatate prin hotărârea primei
instanțe, întrucât acestea nu pot să rămână până la infinit sub amenințarea pronunțării
unei noi soluții; oferirea participanților la proces a unei perioade suficiente de a lua
cunoștință de materialele dosarului și de a formula motivarea cererii de apel.
Prin prisma respectării dreptului de acces liber la justiție, garantat de art. 6 § 1
din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale,
art. 20 al Constituției Republicii Moldova și art. 5 Cod de procedură civilă, accentuat
și în jurisprudența CtEDO, precum și dreptul la un recurs efectiv garantat de art.13
din Convenție, circumstanțele relatate denotă că recurentul și-a neglijat dreptul de
valorificare a drepturilor procedurale în termenul stabilit de legiuitor.
De altfel, art. 10 alin. (3) Cod de procedură civilă statuează expres că
sancțiunile procedurale vizează atât actele de procedură ale instanței judecătorești,
ale participanților la proces, cât și ale persoanelor legate de activitatea acestora și, în
funcție de prevederile legii, constau în anularea actului procedural defectuos, în
decăderea din drepturi pentru neîndeplinire în termen a actului de procedură, în
obligația de a completa sau a reface actul îndeplinit cu nerespectarea legii, în
restabilirea în drepturile încălcate, în aplicarea amenzii judecătorești, în alte măsuri
prevăzute de lege.
5
În virtutea art. 27 alin. (1) Cod de procedură civilă, disponibilitatea în drepturi
se afirmă în posibilitatea participanților la proces, în primul rând a părților, de a
dispune liber de dreptul subiectiv material sau de interesul legitim supus judecății,
precum și de a dispune de drepturile procedurale, de a alege modalitatea și mijloacele
procedurale de apărare.
Din considerentele redate, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție va respinge recursul declarat cu
menținerea încheierii contestate.
În conformitate cu prevederile art. 424 alin.(2), art. 427 lit. a), art. 428 Cod de
procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție
d e c i d e:
Se respinge recursul declarat de Primăria comunei Parcani, raionul Soroca.
Se menține încheierea din 21 februarie 2022 a Curții de Apel Bălți, în cauza
civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Primăria comunei Parcani,
raionul Soroca împotriva lui Mihail Zubati cu privire la rezoluțiunea contractului de
arendă.
Decizia este irevocabilă.
Președintele ședinței ,
judecătorul Galina Stratulat
Judecătorii Mariana Pitic
Victor Burduh
6