3ra-96/22 — anularea actului administrativ

3ra-96/22 — anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr.3ra-96/22

2-20044774-01-3ra-08022022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud: T. Avasiloaie)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Bostan, V. Negru, Gr. Dașchevici)

Î N C H E I E R E

13 aprilie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Nicolae Craiu

Nina Vascan

examinând admisibilitatea recursului depus de Societatea cu Răspundere Limitată

„ECLOZ SERVICE”,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată

depusă de Societatea cu Răspundere Limitată „ECLOZ SERVICE” împotriva

Consiliului Concurenței cu privire la anularea actului administrativ,

împotriva deciziei din 09 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost admisă cererea de apel depusă de Consiliul Concurenței, casată hotărârea din data

de 05 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și emisă o nouă decizie,

c o n s t a t ă :

La data de 14 aprilie 2020 Societatea cu Răspundere Limitată „ECLOZ SERVICE”

(în continuare- SRL „ECLOZ SERVICE”) a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Consiliului Concurenței cu privire la anularea actului administrativ (f.d.3-7).

În motivarea cererii de chemare în judecată reclamanta SRL „ECLOZ SERVICE”

a indicat că, la data de 13 martie 2018, prin contractul de vînzare-cumpărare a părții

sociale nr. 2107, autentificat notarial, a achiziționat 35% din capitalul social al SRL

„ANINA”, la prețul de 200000 USD, echivalent cu 3293620 de lei, conform cursului

oficial al BNM la ziua semnării contractului respectiv. Prin urmare, partea socială a SRL

„ECLOZ SERVICE” din cadrul SRL „ANINA” a devenit 51%, ținând cont de faptul că

anterior tranzacției respective reclamanta SRL „ECLOZ SERVICE” deținea 16% din

capitalul social al SRL „ANINA”.

Reclamanta a invocat că la data de 06 aprilie 2020 a recepționat decizia Plenului

Consiliului Concurenței nr. DCE-11/19-12 din 17 martie 2020. Conform deciziei

1

menționate, operațiunea de concentrare economică realizată de SRL „ECLOZ

SERVICE” a fost declarată compatibilă cu mediul concurențial, a fost constatată

încălcarea prevederilor art.20 alin.(l) și art.22 alin. (1) din Legea concurenței nr.183 din

11 iulie 2020 și s-a decis aplicarea unei amenzi în mărime de 74403,56 de lei SRL

„ECLOZ SERVICE”.

Reclamanta a menționat că, prin achiziționarea de către SRL „ECLOZ SERVICE”

a 35% din capitalul social al SRL „ANINA”, s-a realizat o operațiune de concentrare

economică în sensul art.20 alin. (2) lit. b) din Legea concurenței nr. 183 din 11 iulie

„ECLOZ SERVICE” avea obligația de a notifica operațiunea de concentrare economică,

până la punerea în aplicare a acesteia, pentru stabilirea compatibilității cu mediul

concurențial. Or, din raționamentul art. 20 alin. (1) al Legii concurenței nr.183 din data

de 11 iulie 2012, nu toate concentrările economice trebuie să fie notificate, ci doar acelea

care cad sub incidența art.22 alin. (1) din această Lege.

Reclamanta SRL „ECLOZ SERVICE” a indicat că este neîntemeiată concluzia

Consiliului Concurenței precum că, cifra totală de afaceri a părților implicate în

operațiunea de concentrare economică reprezintă 37312551 de lei. Deoarece în

conformitate cu norma legală generală prevăzută de art. 4 al Legii

concurenței nr. 183 din 11 iulie 2012, cifră totală de afaceri reprezintă valoarea

totală a vânzărilor de produse realizată de o întreprindere în cursul perioadei de

gestiune.

Reclamanta a subliniat faptul că în raportul privind situația financiară a SRL

„ECLOZ SERVICE” S.R.L. pentru anul 2018, partea socială a acesteia deținută la SRL

„ANINA”, este reflectată la compartimentul elementelor activelor și anume ’’Investiții

financiare pe termen lung în părți afiliate”.

Reclamanta SRL „ECLOZ SERVICE” a menționat că în speță, la calcularea cifrei

totale de afaceri, Consiliul Concurenței a aplicat prevederile art.24 alin. (1) al Legii

concurenței nr. 183 din 11 iulie 2012, care este o normă generală, aplicabilă tuturor

formelor de concentrare enonomică, deși urma a fi aplicată norma derogatorie, art. 24

alin. (3) al Legii concurenței nr. 183 din 11 iulie 2012, deoarece concentrarea economică

a avut loc prin procurarea de către SRL „ECLOZ SERVICE” a elementelor de activ și

anume a părții sociale în mărime de 35% din capitalul social al SRL „ANINA”.

Reclamanta a relatat că, aplicând la caz prevederile art. 24 alin. (3) al Legii

concurenței nr. 183 din 11 iulie 2012, cifra totală de afaceri în cazul vizat este asimilată

sumei aferente activelor ce constituie obiectul operațiunii și anume 3293620 de lei.

Respectiv, concentrarea economică vizată nu cade sub incidența art. 22 alin. (1) al Legii

concurenței nr. 183 din 11 iulie 2012 și nu trebuia să fie notificată înainte de realizare

Consiliului Concurenței și nici nu poate fi considerată drept o încălcare a normelor

materiale a legislației concurențiale în sensul art.71 lit. d) din Legea concurenței nr. 183

din 11 iulie 2012.

Totodată, reclamanta a subliniat faptul că, aplicând prevederile art. 24 alin. (1) al

Legii concurenței nr. 183 din 11 iulie 2012, Consiliul Concurenței a omis să deducă din

cifra totală de afaceri calculată, valoarea vânzărilor de produse intervenite între

2

întreprinderile implicate, în conformitate cu prevederile art.24 alin. (5) al Legii

concurenței nr. 183 din 11 iulie 2012.

În drept, reclamanta și-a întemeiat acțiunea pe prevederile art.209, art.211, art.214

alin. (1) ale Codului administrativ, art. 4, art.20 alin. (2) lit. b), art.22 alin.(l), art.24 alin.

(3) și art. 47 ale Legii concurenței nr. 183 din 11 iulie 2012.

Prin urmare, reclamanta SRL „ECLOZ SERVICE” a solicitat admiterea acțiunii și

anularea integrală a deciziei Plenului Consiliului Concurenței nr. DCE-11/19-12 din

data de 17 martie 2020 (f.d.7).

Prin hotărârea din 05 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani s-a

admis cererea de chemare în judecată depusă de SRL „ECLOZ SERVICE” împotriva

Consiliului Concurenței cu privire la anularea deciziei Plenului Consiliului Concurenței

nr. DCE-11/19-12 din 17 martie 2020. S-a anulat decizia Plenului Consiliului

Concurenței nr. DCE-11/19-12 din 17 martie 2020 (f.d.100-105).

La data de 17 noiembrie 2020, Consiliul Concurenței a contestat cu apel hotărârea

din 05 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani (f.d.96-97).

Hotărârea motivată din 05 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani

a fost notificată Consiliului Concurenței la data de 29 ianuarie 2021, fapt ce se confirmă

prin avizul de recepție DS8000980915AS (f.d.107).

La data de 25 februarie 2021, prin intermediul oficiului poștal, Consiliul

Concurenței a depus motivarea apelului (f.d.116-129).

Astfel, instanța de apel întemeiat a considerat ca fiind depus în termen apelul

Consiliului Concurenței.

Prin decizia din 09 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost admis apelul

depus de Consiliul Concurenței. S-a casat integral hotărârea din 05 noiembrie 2020 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și s-a emis o nouă decizie, prin care s-a respins ca

neîntemeiată acțiunea înaintată de SRL „ECLOZ SERVICE” împotriva Consiliului

Concurenței cu privire la anularea deciziei nr. DCE-11/19-12 din 17 martie 2020

(f.d.180-186).

Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a indicat că analizând materialele

anexate la dosar, în coraport cu legislația în vigoare ce guvernează raportul juridic

litigios, consideră că soluția dată de către prima instanță, este una greșită. Astfel, obiectul

controlului judecătoresc în prezenta speță, constituie actul administrativ individual

defavorabil, decizia emisă de Consiliul Concurenței la data de 17 martie 2020 în privința

SRL „ECLOZ SERVICE”, prin care întreprinderea a fost sancționată pentru încălcarea

prevederilor art. 20 alin. (1) și art. 22 alin. (1) din Legea concurenței nr. 183 din data de

11 iulie 2012.

Instanța de apel a constatat că prin achiziționarea de către SRL „ECLOZ

SERVICE” a 35% din capitalul social al SRL „ANINA”, s-a realizat о operațiune de

concentrare economică în sensul art.20 alin. (2) lit. b) din Legea concurenței nr. 183 din

11 iulie 2012.

Raportând cadrul legal citat la circumstanțele speței, Curtea de Apel Chișinău a

conchis că instanța de fond a ajuns la o concluzie greșită despre necesitatea anulării

deciziei Consiliului Concurenței nr. DCE-11/19-12 din 17 martie 2020. Instanța de apel

a menționat că, instanța de fond în susținerea soluției, eronat a invocat că pentru

3

evaluarea cifrei totale de afaceri în cazul preluării controlului de către SRL „ECLOZ

SERVICE” asupra SRL „ANINA”, urmează a fi aplicată norma derogatorie, art. 24 alin.

(3) al Legii concurenței nr. 183 din 11 iulie 2012, din considerentul că concentrarea

economică a avut loc prin procurarea de către SRL „ECLOZ SERVICE” a elementelor

de activ și anume a părții sociale în mărime de 35% din capitalul social al SRL

„ANINA”.

Instanța de apel a constatat că instanța de fond a aplicat eronat normele de drept

material ale Legii concurenței nr. 183 din 11 iulie 2012 și ale Codului fiscal. Astfel,

instanța de apel a apreciat critic argumentul reclamantei, reținut în hotărâre de instanța

de fond, precum că pentru evaluarea cifrei totale de afaceri în cazul preluării controlului

de către SRL „ECLOZ SERVICE” asupra SRL „ANINA”, urma a fi aplicată norma

derogatorie de la art. 24 alin. (3) al Legii concurenței nr. 183 din 11 iulie 2012, din

considerentul că, concentrarea economică a avut loc prin procurarea de către SRL

„ECLOZ SERVICE” a elementelor de activ și anume a părții sociale în mărime de 35%

din capitalul social al SRL „ANINA”, dar nu preluarea activelor întreprinderii cum ar

fi: spații comerciale, utilaje de producție sau alte imobile sau bunuri ce pot genera cifra

de afaceri.

Instanța de apel a indicat că, dimensiunile capitalului social nu au nici o relevanță

economică și nu indică mărimea afacerii, întrucât nu generează independent o cifră de

afaceri, un venit.

Instanța de apel a invocat că, potrivit pct. 29 și 30 din Regulamentul privind

concentrările economice, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Concurenței nr.17

din 30 august 2013, pragurile sunt prevăzute pentru a determina dacă respectiva

concentrare economică este supusă controlului Consiliului Concurenței și nu pentru a

evalua poziția pe piață a părților la concentrarea economică sau impactul operațiunii.

Astfel, acestea includ cifrele de afaceri realizate și prin urmare, toate resursele

mobilizate, în toate domeniile de activitate ale părților și nu doar în cele care sunt direct

implicate în concentrarea economică.

În cadrul examinării cauzei instanța de apel a stabilit că, cifra totală de afaceri

realizată cumulativ de întreprinderile implicate în operațiunile de concentrare, și anume

SRL „ECLOZ SERVICE” și SRL „ANINA”, înregistrată în anul anterior operațiunii,

depășește 25000000lei. Or, cifra de afaceri al SRL „ECLOZ SERVICE” pentru anul

2017 constituia 21695193 de lei, iar SRL „ANINA” a avut cifra de afaceri în mărime de

14372446 de lei, iar, cifra totală de afaceri a părților implicate în operațiunea de

concentrare economică constituie 37312551lei. Respectiv, operațiunea urma să fie

supusă evaluării și trebuia să fie notificată de către SRL „ECLOZ SERVICE”,

Consiliului Concurenței, înainte de punerea acesteia în aplicare, în vederea stabilirii

compatibilității concentrării economice cu mediul concurențial.

Instanța de apel a relevat că, soluția la care a ajuns instanța de fond în hotărârea

contestată, precum că cifra totală de afaceri este asimilată sumei aferente activelor ce

constituie obiectul operațiunii și anume sumei de 200000 USD, echivalentă cu 3293620

de lei, este neîntemeiată, fiind în contradicție cu circumstanțele cauzei.

Prin urmare, instanța de apel a conchis că Consiliul Concurenței corect a

concluzionat despre necesitatea aplicării sancțiunii sub formă de amendă în privința

4

întreprinderii SRL „ECLOZ SERVICE”, iar mărimea amenzii stabilite de Consiliul

Concurenței este în concordanță cu art. 72 din Legea concurenței nr. 183 din 11 iulie

2012.

La data de 23 noiembrie 2021 SRL „ECLOZ SERVICE” a depus recurs împotriva

deciziei din 09 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea

recursului, casarea deciziei instanței de apel, cu emiterea unei noi decizii de anulare

integrală a deciziei Plenului Consiliului Concurenței nr. DCE-11/19-12 din 17 martie

2020 (f.d.187, 196-203).

În motivarea recursului, recurenta SRL „ECLOZ SERVICE” suplimentar celor

indicate în cererea de chemare în judecată a menționat că, la caz urma a fi aplicată norma

legală derogatorie prevăzută de art. 24 alin. (3) al Legii concurenței nr. 183 din 11 iulie

de 22 decembrie 2017, normele juridice derogatorii sînt diferite în raport cu

reglementarea-cadru în materie și sînt aplicabile unei situații determinate. Iar, în caz de

divergență între o normă generală sau specială și o normă derogatorie, care se conțin în

actele normative de același nivel, se aplică norma derogatorie.

Recurenta a invocat că, la calcularea cifrei totale de afaceri, Consiliul Concurenței

eronat a aplicat prevederile art.24 alin. (1) al Legii concurenței nr. 183 din 11 iulie 2012,

care este o normă specială, aplicabilă tuturor formelor de concentrare economică. Or, în

speță, Consiliul Concurenței pentru evaluarea cifrei totale de afaceri în cazul preluării

controlului de către SRL „ECLOZ SERVICE” asupra SRL „ANINA”, urma a fi aplicată

norma derogatorie, art.24 alin. (3) al Legii concurenței nr. 183 din 11 iulie 2012,

deoarece concentrarea economică a avut loc prin procurarea de către SRL „ECLOZ

SERVICE” a elementelor de activ și anume a părții sociale în mărime de 35% din

capitalul social al SRL „ANINA”.

Prin urmare, recurenta SRL „ECLOZ SERVICE” a relatat că instanța de fond a

examinat în mod corect toate circumstanțele cauzei, a apreciat în mod obiectiv probele

anexate la materialele dosarului, a dat o interpretare justă normelor legale aferente

speței, ceea ce a dus în final la expunerea unei soluții echitabile, argumentate și motivate

asupra fondului cauzei.

Recurenta a specificat că Legea concurenței nr. 183 din 11 iulie 2012 și

Regulamentul privind concentrările economice, aprobat prin Hotărârea Plenului

Consiliului Concurenței nr.17 din 30 august 2013, utilizează noțiunea de element de

activ, fără a da o definiție, fără a exemplifica și fără a da o listă exhaustivă a elementelor

de activ și totodată ținând cont de faptul că principala sarcină a legislației concurențiale

este de a reglementa activitatea economică a antreprenorilor în vederea asigurării pe

piața Republicii Moldova a unui climat de concurență loială, fără practici

anticoncurențile, în vederea interpretării juste a noțiunii date aceasta urmează a fi

examinată în coraborare cu un șir de prevederi legale din domeniul financiar.

Recurenta SRL „ECLOZ SERVICE” a invocat că, având în vedere caracterul pur

economic al relațiilor juridice apărate de către legislația concurențială, nu se poate face

abstracție de sensul noțiunilor de „activ” și „pasiv”, reglementat de legislația care

reglementează activitatea economică a societăților, precum Codul civil, Codul fiscal,

legislația contabilă etc.

5

Recurenta a relatat că, instanța de apel nu diferențiază valoarea nominală a părții

sociale, indicată în extrasul din Registrul de stat al persoanelor juridice, de valoarea de

piață a părții sociale, care reprezintă prețul concret al părții sociale indicat în contractul

de vânzare-cumpărare a părții sociale. Mai mult, în speță nu este relevantă mărimea

capitalului social al SRL „ECLOZ SERVICE”, deoarece concentrarea economică a avut

loc prin preluarea elementului de activ, 35% din capitalul social al SRL „ANINA”.

Recurenta SRL „ECLOZ SERVICE” a menționat că, valoarea nominală a

capitalului social al SRL „ANINA”, indicată în extrasul din Registrul de stat al

persoanelor juridice este de 17518447 lei. Prin urmare, valoarea nominală al părții

sociale procurate de către SRL „ECLOZ SERVICE” de la SRL „ANINA”, în mărime

de 35%, a constituit 6131453,45 lei. Iar, în conformitate cu contractul de vânzare-

cumpărare a părții sociale nr. 2107 din 13 martie 2018, prețul de piață la care a fost

procurată partea socială vizată a constituit 200000 USD, echivalentă cu 3293620 de lei,

conform cursului oficial al Băncii Naționale a Moldovei la ziua semnării contractului de

vânzare-cumpărare a părții sociale.

Recurenta a invocat că, prima instanță corect a calificat partea socială în mărime

de 35% din capitalul social, ca fiind element de activ, conform prevederilor art. 39 alin.

(1) lit. a) și art.42 alin.(l) lit. a) a Codului fiscal. Mai mult, în raportul privind situația

financiară a SRL „ECLOZ SERVICE” pentru anul 2018, partea socială deținută în

cadrul SRL „ANINA” este reflectată la compartimentul elementelor activelor și anume,

este indicată în compartimentul investițiilor financiare pe termen lung în părți afiliate.

Recurenta a menționat că prin scrisoarea Ministerului Finanțelor nr. 13-08/149 din

07 mai 2020 și scrisoarea Serviciului Fiscal de Stat nr. 26-12/2-08/1092/9721 din data

de 24 aprilie 2020, se confirmă că partea socială reprezintă element de activ.

De asemenea, recurenta a indicat că argumentul instanței de apel precum că

modalitatea de preluare a controlului poate avea loc fie prin achiziționarea de valori

mobiliare sau alternativ, prin preluarea de active, contravine prevederilor art.20 alin.(2)

lit. b) din Legea concurenței nr. 183 din 11 iulie 2012 și pct. 16 al Regulamentului

privind concentrările economice, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului

Concurenței nr.17 din 30 august 2013.

Recurenta a notat că, achiziționarea părții sociale sau a altor active reprezintă una

din cele două forme de preluare a controlului și nicidecum nu reprezintă două forme

separate de preluare a controlului, după cum afirmă Consiliul Concurenței.

Recurenta a specificat că, instanța de apel eronat a stabilit că preluarea activelor

întreprinderii nu include preluarea părților sociale, iar noțiunea de active se limitează

doar la: spații comerciale, utilaje de producție sau alte imobile sau bunuri ce pot genera

cifra de afaceri. Or, prin noțiunea de active ale întreprinderii, se înțeleg toate bunurile

materiale și nemateriale ale întreprinderii, capabile de a genera venit, inclusiv și partea

socială deținută de întreprinderea respectivă în alte societăți comerciale.

Recurenta a invocat că, trebuie de diferențiat capitalul social propriu al societăți,

de partea socială deținută în alte societăți comerciale, deoarece capitalul social propriu

al societății reprezintă pasivul societății respective, care nu generează careva venituri, în

schimb partea socială deținută de către aceasta în alte societăți comerciale reprezintă

activ, ce poate și trebuie să genereze venituri.

6

Recurenta SRL „ECLOZ SERVICE” a menționat că, prima instanță corect a stabilit

că pentru evaluarea cifrei totale de afaceri în cazul preluării controlului de către

recurentă asupra SRL „ANINA”, urmează a fi aplicată norma derogatorie, prevăzută la

art. 24 alin. (3) al Legii concurenței nr. 183 din 11 iulie 2012, deoarece concentrarea

economică a avut loc prin procurarea de către SRL „ECLOZ SERVICE” a elementelor

de activ și anume a părții sociale în mărime de 35% din capitalul social al SRL

„ANINA”.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Iar, conform art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel

în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește

un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în

termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună

cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 09 noiembrie 2021, însă

la actele cauzei lipsesc date privind notificarea dispozitivului deciziei recurate SRL

„ECLOZ SERVICE”.

La 23 noiembrie 2021 recurenta SRL „ECLOZ SERVICE” a depus recurs

împotriva deciziei din 09 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău (f.d.187).

Decizia motivată din 09 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată

recurentei SRL „ECLOZ SERVICE” la data de 13 ianuarie 2022, fapt confirmat prin

avizul de recepție nr.DS8005943185AS, anexat la actele cauzei (f.d. 192).

La 10 februarie 2022 SRL „ECLOZ SERVICE” a depus motivarea recursului

(f.d.196-203).

Astfel, recursul depus de către SRL „ECLOZ SERVICE” este în termen.

La data de 28 februarie 2022, în adresa Consiliului Concurenței, a fost expediată

copia recursului depus de SRL „ECLOZ SERVICE”, cu înștiințarea despre posibilitatea

depunerii referinței (f.d.213-214).

La data de 04 martie 2022, prin intermediul poștei electronice, Consiliul

Concurenței a depus referință la recursul SRL „ECLOZ SERVICE”, prin care a solicitat

declararea inadmisibilității recursului sau alternativ respingerea cererii de recurs.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de SRL „ECLOZ SERVICE”, în

raport cu actele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil,

recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) din art. 246 Cod

administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele

a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

7

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul

neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv

al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient

de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din

examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține, că Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării

unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne

deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă

instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o

motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument

rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul

administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din

Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele

expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea

rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont

pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal

fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la

instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului

Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă

de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor

respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național

și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre

din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței

CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică

doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6

8

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus

de SRL „ECLOZ SERVICE”.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul depus de Societatea cu Răspundere Limitată „ECLOZ SERVICE” se

declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Nicolae Craiu

Nina Vascan

9