2ra-153/22 — repararea prejudiciului material si moral cauzat in rezultatul accidentului rutier

Dosarul nr. 2ra-153/2022 2-19122832-01-2ra-04022022 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (A. Miron) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (M. Anton, R. Pulbere, I. Secrieru) Î N C H E I E R E 06 aprilie 2022 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari judecători Mariana Pitic Victor Burduh examinând admisibilitatea recursului declarat de către Alexandra Badea, reprezentată de avocatul Anatolie Casap, în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de către Iuliana Brudari care a acționat în interes propriu și în interesele copilului minor Xxxx împotriva Alexandrei Badea privind repararea prejudiciului material și moral cauzat în rezultatul accidentului rutier, împotriva deciziei din 04 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, c o n s t a t ă : La 22 iulie 2019, Iuliana Brudari, care a acționat în interes propriu și în interesele copilului minor Xxxx, a depus cerere de chemare în judecată împotriva Alexandrei Badea privind repararea prejudiciului material în mărime de 4 796 de lei, a prejudiciului moral în mărime de 50 000 de lei, cît și pentru suferințele morale ale copilului minor Xxxx în mărime de 50 000 de lei, încasarea cheltuielilor de judecată cu titlu de asistență juridică în mărime de 5 000 de lei.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că împreună cu fiul său minor în vârstă de 2 ani au fost victimele accidentului rutier provocat de pârâta Alexandra Badea. Reclamanta a menționat că în privința Alexandrei Badea la 01 aprilie 2019 a fost întocmit procesul-verbal cu privire la contravenție nr. MAI04607401, fiind sancționată pentru comiterea contravenției prevăzute de art. 242 alin. (2) din Codul contravențional, cu amendă în mărime de 30 unități convenționale. Reclamanta a susținut că, la 19 martie 2019, declasându-se regulamentar cu copilul său minor în brațe, pe trecerea de pietoni din str. Calea Iașilor - G. Iablocikin, mun. Chișinău fiind tamponați de automobilul „xxxx”, n/î xxxx, la volanul căruia se afla Alexandra Badea.

În rezultatul tamponării dânsa și copilul au suferit mai multe traumatisme, pierzându-și cunoștința. Reclamanta a indicat că la indicația medicilor copilul a fost transportat la 1 spitalul de urgență pentru copii „Valentin Ignatenco”, iar în urma investigațiilor prin Raportul de constatare medico-legală din 22 martie 2019, s-a constatat echimoză oval-neregulată, dimensiuni 3x2 în regiunea capului, culoare violacee slab pronunțată. Conform Raportului de constatare medico-legală din 22 martie 2019, reclamantei i s-a constatat traumă cranio-cerebrală închisă, manifestată prin comoție cerebrală, hematom subcutanat parieto-occipital pe stânga, edem posttraumatic occipital pe stânga, echimoze și escoriație a membrului superior stâng, echimoze la nivelul articulației genunchiului bilateral.

Reclamanta a menționat că, din cauza traumatismului suferit a avut mari dureri în regiunea stângă a toracelui unde a fost lovită, la moment suferă de dureri de cap, amețeli, dureri la mâna stângă, dureri lombare atunci când merge sau face mișcare mai bruscă. A suportat un mare stres pentru viața și sănătatea copilului, fiind îngrijorată dacă consecințele acestei traume nu se vor acutiza în timp. Reclamanta a remarcat că, frustrările și emoțiile negative au fost și la Inspectoratul de Poliție unde s-a întâlnit cu contravenienta, care i-a reproșat că din cauza ei a cheltuit 700 de dolari pentru reparația mașinii. Disconfortul fizic, timpul pierdut la poliție și la spital constituie pentru dânșii o mare tensiune psihologică.

Reclamanta susține că cheltuielile pentru tratamentul ei și a copilului până la adresarea în instanță de judecată constituie 4 796 de lei, iar prejudiciul moral suferit pentru traumatizarea copilului îl apreciază în mărime de 50 000 de lei, la fel și prejudiciul pentru suferințele sale morale le apreciază în mărime de 50 000 de lei. Reclamanta a mai menționat că la 05 iulie 2019, a expediat în adresa Alexandrei Badea cerere prealabilă cu mai multe anexe, recepționată de aceasta la 10 iulie 2019, care confirmă cheltuielile pentru tratamentul său și a copilului, solicitând restituirea cheltuielilor pentru tratament și a prejudiciului moral, dar nu a primit nici un răspuns.

Prin hotărârea din 12 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, acțiunea a fost admisă parțial și s-a încasat de la Alexandra Badea în beneficiul Iulianei Brudari, prejudiciul material în sumă de 4 796 de lei, prejudiciul moral în mărime de 7 000 de lei, cheltuieli de judecată în sumă de 5 000 de lei. S-a încasat de la Alexandra Badea în beneficiul Iulianei Brudari în interesele copilului minor Xxxx, prejudiciul moral în sumă de 7 000 de lei, în rest cerințele din acțiune fiind respinse ca neîntemeiate. S-a încasat de la Alexandra Badea în beneficiul statului taxa de stat în sumă de 350 de lei. Prin decizia din 04 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis apelul declarat de Iuliana Brudari, care a acționat în interes propriu și în interesele copilului minor Xxxx.

S-a modificat hotărârea din 12 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, fiind majorat cuantumul prejudiciului moral încasat din contul Alexandrei Badea în beneficiul Iulianei Brudari de la suma 7000 de lei la 15 000 de lei, și în beneficiul Iulianei Brudari în interesele copilului minor Xxxx de la suma de 7000 de lei la 15 000 de lei. S-a încasat din contul Alexandrei Badea în beneficiul Iulianei Brudari suma de 1000 de lei, cheltuieli de judecată pentru întocmirea Raportului psihodiagnostic și evaluare clinică, și în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 100 de lei.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a stabilit că suma solicitată de reclamantă/apelantă cu titlu de prejudiciu moral în mărime de 50 000 de lei, atât 2 pentru ea, cât și în interesele copilului minor, este una exagerată or, la stabilirea cuantumului despăgubirilor necesită ca partea vătămată să primească o satisfacție echitabilă pentru prejudiciul moral suferit, să aibă efect compensatoriu și nu trebuie să constituie venit nejustificat. Totodată, în opinia instanței de apel, suma de bani acordată cu titlu de daune morale nu trebuie să devină o sursă de îmbogățire pentru victimă, însă nici nu poate avea un caracter simbolic, dar trebuie să reprezinte necesarul pentru a ușura ori compensa, în măsura posibilă, suferințele pe care le-a suportat sau eventual mai trebuie să le suporte.

Instanța de apel a considerat că mărimea prejudiciului moral urmează a fi majorat pentru fiecare de la suma de 7 000 de lei la 15 000 de lei, care este o sumă echitabilă în raport cu suferințele morale și psihice suportate de apelantă și copilul ei minor. Or, este cert faptul că, atât apelanta, cât și copilul minor au suferit prejudiciu moral manifestat prin stare de frică și stres, rezultate din accidentul rutier cauzat din vina intimatei Alexandra Badea. Astfel, instanța de apel a remarcat că, la determinarea cuantumului prejudiciului moral urmează să se respecte criteriul echității, care presupune că despăgubirile pentru prejudiciul moral trebuie să fie juste, raționale și echitabile, adică trebuie stabilite în așa fel încât să asigure efectiv o compensare suficientă a prejudiciului moral cauzat și astfel să fie menținut echilibrul între daunele efectiv pricinuite și suma acordată.

Instanța de apel a considerat necesar de a încasa din contul Alexandrei Badea în beneficiul Iulianei Brudari și suma de 1 000 de lei, cheltuieli de judecată pentru întocmirea Raportului psihodiagnostic și evaluare clinică, iar în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 100 de lei. La 06 ianuarie 2022, Alexandra Badea, reprezentată de avocatul Anatolie Casap, a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel. În motivarea recursului a indicat că, instanța ierarhic inferioară urma să dea apreciere justă prevederilor art. 2037 alin. (1) din Codul civil, în coraport cu materialul probator administrat de părți or, despăgubirea trebuie să fie una justă, rațională, echitabilă, iar odată stabilită să asigure efectiv o compensație suficientă, dar nu exagerată a prejudiciului moral suferit.

Recurentul a menționat că, la data produceri accidentului rutier a acordat tot ajutorul necesar posibil, a propus imediat repararea prejudiciului, oferindu-i părții reclamante în mod extrajudiciar rambursarea tuturor cheltuielilor materiale și morale în mod separat, dar care să nu fie exagerate. Astfel, a fost de acord cu hotărârea primei instanțe considerând-o echitabilă, însă scopul intimatei este a de a obține o îmbogățire nejustificată și nu o satisfacție echitabilă oferită din partea autorităților statale. Recurentul consideră neîntemeiată cerința apelantei, Iuliana Brudari, de încasare a sumelor pentru întocmirea raportului psihodiagnostic și evaluare clinică or, după cum rezultă din materialele dosarului, aceasta nu a făcut dovada necesității serviciilor respective ca fiind conexe cauzei, nefiind probat numărul necesar al ședințelor la specialistul psiholog.

La 04 februarie 2022, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimatului copia cererii de recurs depusă de către Alexandra Badea, reprezentată de avocatul Anatolie Casap, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței, fapt 3 ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului (f.d. 212). Cu referire la termenul de declarare a recursului, instanța de recurs menționează că Curtea de Apel Chișinău a emis dispozitivul deciziei la 04 noiembrie 2021. La data de 10 decembrie 2021, prin intermediul poștei electronice (f.d. 200), și la 15 decembrie 2021, prin intermediul oficiului poștal (f.d. 201) a expediat în adresa participanților la proces decizia motivată, însă careva date privind recepționarea acesteia la materialele dosarului lipsesc.

În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit. Recursul a fost declarat la 06 ianuarie 2022, astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat recursul împotriva deciziei instanței de apel în termenul stabilit de lege. În conformitate cu art. 439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate cu alin. (2). Examinînd temeiurile recursului completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele. Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă. În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4). Instanța de recurs reține, că examinarea admisibilității recursului presupune verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile prevăzute în art. 432 din Codul de procedură civilă.

La caz, Colegiul constată că argumentele invocate în cererea de recurs nu se încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei contestate or, motivele recursului sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat. Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, relatarea situației nu constituie un temei de casare a deciziei recurate or, recursul exercitat conform Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt. Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel.

Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs. Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se 4 invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 din Codul de procedură civilă. Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele. În acest sens Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa constantă statuează că, dreptul de acces la instanțe nu este absolut.

Există limitări implicit admise (Golder împotriva Regatului Unit, p.38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), p. 230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, p. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, p. 45). Curtea a mai reiterat că, modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (a se vedea Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu privire la fondul recursului. Având în vedere cele expuse mai sus, recursul declarat de către Alexandra Badea, reprezentată de avocatul Anatolie Casap, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă și, drept urmare, este inadmisibil. În conformitate cu art. art. 270, 433 lit. a), 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Alexandra Badea, reprezentată de avocatul Anatolie Casap.

Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari judecători Mariana Pitic Victor Burduh 5