2ra-153/22 — repararea prejudiciului material si moral cauzat in rezultatul accidentului rutier

2ra-153/22 — repararea prejudiciului material si moral cauzat in rezultatul accidentului rutier (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 2ra-153/2022

2-19122832-01-2ra-04022022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (A. Miron)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (M. Anton, R. Pulbere, I. Secrieru)

Î N C H E I E R E

06 aprilie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari

judecători Mariana Pitic

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Alexandra Badea,

reprezentată de avocatul Anatolie Casap,

în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de către

Iuliana Brudari care a acționat în interes propriu și în interesele copilului minor Xxxx

împotriva Alexandrei Badea privind repararea prejudiciului material și moral cauzat

în rezultatul accidentului rutier,

împotriva deciziei din 04 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 22 iulie 2019, Iuliana Brudari, care a acționat în interes propriu și în

interesele copilului minor Xxxx, a depus cerere de chemare în judecată împotriva

Alexandrei Badea privind repararea prejudiciului material în mărime de 4 796 de lei,

a prejudiciului moral în mărime de 50 000 de lei, cît și pentru suferințele morale ale

copilului minor Xxxx în mărime de 50 000 de lei, încasarea cheltuielilor de judecată

cu titlu de asistență juridică în mărime de 5 000 de lei.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că împreună cu fiul său minor în

vârstă de 2 ani au fost victimele accidentului rutier provocat de pârâta Alexandra

Badea.

Reclamanta a menționat că în privința Alexandrei Badea la 01 aprilie 2019 a

fost întocmit procesul-verbal cu privire la contravenție nr. MAI04607401, fiind

sancționată pentru comiterea contravenției prevăzute de art. 242 alin. (2) din Codul

contravențional, cu amendă în mărime de 30 unități convenționale.

Reclamanta a susținut că, la 19 martie 2019, declasându-se regulamentar cu

copilul său minor în brațe, pe trecerea de pietoni din str. Calea Iașilor - G. Iablocikin,

mun. Chișinău fiind tamponați de automobilul „xxxx”, n/î xxxx, la volanul căruia se

afla Alexandra Badea. În rezultatul tamponării dânsa și copilul au suferit mai multe

traumatisme, pierzându-și cunoștința.

Reclamanta a indicat că la indicația medicilor copilul a fost transportat la

1

spitalul de urgență pentru copii „Valentin Ignatenco”, iar în urma investigațiilor prin

Raportul de constatare medico-legală din 22 martie 2019, s-a constatat echimoză

oval-neregulată, dimensiuni 3x2 în regiunea capului, culoare violacee slab

pronunțată.

Conform Raportului de constatare medico-legală din 22 martie 2019,

reclamantei i s-a constatat traumă cranio-cerebrală închisă, manifestată prin comoție

cerebrală, hematom subcutanat parieto-occipital pe stânga, edem posttraumatic

occipital pe stânga, echimoze și escoriație a membrului superior stâng, echimoze la

nivelul articulației genunchiului bilateral.

Reclamanta a menționat că, din cauza traumatismului suferit a avut mari dureri

în regiunea stângă a toracelui unde a fost lovită, la moment suferă de dureri de cap,

amețeli, dureri la mâna stângă, dureri lombare atunci când merge sau face mișcare

mai bruscă. A suportat un mare stres pentru viața și sănătatea copilului, fiind

îngrijorată dacă consecințele acestei traume nu se vor acutiza în timp.

Reclamanta a remarcat că, frustrările și emoțiile negative au fost și la

Inspectoratul de Poliție unde s-a întâlnit cu contravenienta, care i-a reproșat că din

cauza ei a cheltuit 700 de dolari pentru reparația mașinii. Disconfortul fizic, timpul

pierdut la poliție și la spital constituie pentru dânșii o mare tensiune psihologică.

Reclamanta susține că cheltuielile pentru tratamentul ei și a copilului până la

adresarea în instanță de judecată constituie 4 796 de lei, iar prejudiciul moral suferit

pentru traumatizarea copilului îl apreciază în mărime de 50 000 de lei, la fel și

prejudiciul pentru suferințele sale morale le apreciază în mărime de 50 000 de lei.

Reclamanta a mai menționat că la 05 iulie 2019, a expediat în adresa Alexandrei

Badea cerere prealabilă cu mai multe anexe, recepționată de aceasta la 10 iulie 2019,

care confirmă cheltuielile pentru tratamentul său și a copilului, solicitând restituirea

cheltuielilor pentru tratament și a prejudiciului moral, dar nu a primit nici un răspuns.

Prin hotărârea din 12 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

acțiunea a fost admisă parțial și s-a încasat de la Alexandra Badea în beneficiul

Iulianei Brudari, prejudiciul material în sumă de 4 796 de lei, prejudiciul moral în

mărime de 7 000 de lei, cheltuieli de judecată în sumă de 5 000 de lei.

S-a încasat de la Alexandra Badea în beneficiul Iulianei Brudari în interesele

copilului minor Xxxx, prejudiciul moral în sumă de 7 000 de lei, în rest cerințele din

acțiune fiind respinse ca neîntemeiate.

S-a încasat de la Alexandra Badea în beneficiul statului taxa de stat în sumă de

350 de lei.

Prin decizia din 04 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis apelul

declarat de Iuliana Brudari, care a acționat în interes propriu și în interesele copilului

minor Xxxx.

S-a modificat hotărârea din 12 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru, fiind majorat cuantumul prejudiciului moral încasat din contul Alexandrei

Badea în beneficiul Iulianei Brudari de la suma 7000 de lei la 15 000 de lei, și în

beneficiul Iulianei Brudari în interesele copilului minor Xxxx de la suma de 7000 de

lei la 15 000 de lei.

S-a încasat din contul Alexandrei Badea în beneficiul Iulianei Brudari suma de

1000 de lei, cheltuieli de judecată pentru întocmirea Raportului psihodiagnostic și

evaluare clinică, și în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 100 de lei.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a stabilit că suma solicitată de

reclamantă/apelantă cu titlu de prejudiciu moral în mărime de 50 000 de lei, atât

2

pentru ea, cât și în interesele copilului minor, este una exagerată or, la stabilirea

cuantumului despăgubirilor necesită ca partea vătămată să primească o satisfacție

echitabilă pentru prejudiciul moral suferit, să aibă efect compensatoriu și nu trebuie

să constituie venit nejustificat.

Totodată, în opinia instanței de apel, suma de bani acordată cu titlu de daune

morale nu trebuie să devină o sursă de îmbogățire pentru victimă, însă nici nu poate

avea un caracter simbolic, dar trebuie să reprezinte necesarul pentru a ușura ori

compensa, în măsura posibilă, suferințele pe care le-a suportat sau eventual mai

trebuie să le suporte.

Instanța de apel a considerat că mărimea prejudiciului moral urmează a fi

majorat pentru fiecare de la suma de 7 000 de lei la 15 000 de lei, care este o sumă

echitabilă în raport cu suferințele morale și psihice suportate de apelantă și copilul

ei minor. Or, este cert faptul că, atât apelanta, cât și copilul minor au suferit

prejudiciu moral manifestat prin stare de frică și stres, rezultate din accidentul rutier

cauzat din vina intimatei Alexandra Badea.

Astfel, instanța de apel a remarcat că, la determinarea cuantumului

prejudiciului moral urmează să se respecte criteriul echității, care presupune că

despăgubirile pentru prejudiciul moral trebuie să fie juste, raționale și echitabile,

adică trebuie stabilite în așa fel încât să asigure efectiv o compensare suficientă a

prejudiciului moral cauzat și astfel să fie menținut echilibrul între daunele efectiv

pricinuite și suma acordată.

Instanța de apel a considerat necesar de a încasa din contul Alexandrei Badea

în beneficiul Iulianei Brudari și suma de 1 000 de lei, cheltuieli de judecată pentru

întocmirea Raportului psihodiagnostic și evaluare clinică, iar în beneficiul statului

taxa de stat în mărime de 100 de lei.

La 06 ianuarie 2022, Alexandra Badea, reprezentată de avocatul Anatolie

Casap, a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, prin care a solicitat

admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel.

În motivarea recursului a indicat că, instanța ierarhic inferioară urma să dea

apreciere justă prevederilor art. 2037 alin. (1) din Codul civil, în coraport cu

materialul probator administrat de părți or, despăgubirea trebuie să fie una justă,

rațională, echitabilă, iar odată stabilită să asigure efectiv o compensație suficientă,

dar nu exagerată a prejudiciului moral suferit.

Recurentul a menționat că, la data produceri accidentului rutier a acordat tot

ajutorul necesar posibil, a propus imediat repararea prejudiciului, oferindu-i părții

reclamante în mod extrajudiciar rambursarea tuturor cheltuielilor materiale și morale

în mod separat, dar care să nu fie exagerate. Astfel, a fost de acord cu hotărârea

primei instanțe considerând-o echitabilă, însă scopul intimatei este a de a obține o

îmbogățire nejustificată și nu o satisfacție echitabilă oferită din partea autorităților

statale.

Recurentul consideră neîntemeiată cerința apelantei, Iuliana Brudari, de

încasare a sumelor pentru întocmirea raportului psihodiagnostic și evaluare clinică

or, după cum rezultă din materialele dosarului, aceasta nu a făcut dovada necesității

serviciilor respective ca fiind conexe cauzei, nefiind probat numărul necesar al

ședințelor la specialistul psiholog.

La 04 februarie 2022, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa

intimatului copia cererii de recurs depusă de către Alexandra Badea, reprezentată de

avocatul Anatolie Casap, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței, fapt

3

ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului (f.d. 212).

Cu referire la termenul de declarare a recursului, instanța de recurs menționează

că Curtea de Apel Chișinău a emis dispozitivul deciziei la 04 noiembrie 2021.

La data de 10 decembrie 2021, prin intermediul poștei electronice (f.d. 200), și

la 15 decembrie 2021, prin intermediul oficiului poștal (f.d. 201) a expediat în adresa

participanților la proces decizia motivată, însă careva date privind recepționarea

acesteia la materialele dosarului lipsesc.

În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea

nu prevede altfel.

Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Recursul a fost declarat la 06 ianuarie 2022, astfel, se constată că recurentul

s-a conformat prevederilor legale și a declarat recursul împotriva deciziei instanței

de apel în termenul stabilit de lege.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii

acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor

invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în

conformitate cu alin. (2).

Examinînd temeiurile recursului completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele.

Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și

(4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Instanța de recurs reține, că examinarea admisibilității recursului presupune

verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile

prevăzute în art. 432 din Codul de procedură civilă.

La caz, Colegiul constată că argumentele invocate în cererea de recurs nu se

încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de

casare a deciziei contestate or, motivele recursului sunt similare celor invocate în

cadrul judecării pricinii, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat.

Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, relatarea situației nu

constituie un temei de casare a deciziei recurate or, recursul exercitat conform

Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și

procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din

Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul

de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei

probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în

urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs

poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se

4

invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 din Codul de procedură

civilă.

Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele.

În acest sens Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa

constantă statuează că, dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări

implicit admise (Golder împotriva Regatului Unit, p.38; Stanev împotriva Bulgariei

(MC), p. 230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,

întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se

bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei,

p. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un

apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, p. 45).

Curtea a mai reiterat că, modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața

instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor

respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național

și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (a se vedea Botten v.

Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p. 141, § 39).

La fel, conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului,

procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar

chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt pot fi conforme cu cerințele articolului 6 §

1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3

judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Având în vedere cele expuse mai sus, recursul declarat de către Alexandra

Badea, reprezentată de avocatul Anatolie Casap, nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă și, drept

urmare, este inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 433 lit. a), 440 alin. (1) din Codul de procedură

civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Alexandra Badea,

reprezentată de avocatul Anatolie Casap.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Dumitru Mardari

judecători Mariana Pitic

Victor Burduh

5