2ra-199/22 — partajarea bunului imobil proprietate comuna, vânzarea silită a bunului la licitatie

Dosarul nr. 2ra-199/22

2-19105897-01-2ra-14022022

Prima instanță - (Judecătoria Chișinău, sediul Centru) jud: V. Holban

Instanța de apel - (Curtea de Apel Chișinău) jud: A. Panov, L. Pruteanu, I. Țurcan

ÎNCHEIERE

6 aprilie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Mariana Pitic

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului declarat de Svetlana Morozova și Farida

Gadjieva,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Daria

Domoradova în interes personal și în interesele minorei xxxxx împotriva Ianei Isaicul,

Farida Gadjieva și Svetlana Morozova cu privire la partajarea bunului imobil

proprietate comună, vânzarea silită a bunului imobil la licitație și compensarea

cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 9 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 19 iunie 2019, Daria Domoradova, în interes personal și în interesele xxxxx, a

depus cerere de chemare în judecată împotriva Ianei Isaicul, Farida Gadjieva și

Svetlana Morozova, prin care a solicitat: partajarea apartamentului nr. 78 situat pe str.

xxxxx, nr. cadastral xxxxx, cu suprafața de 85,9 m.p., prin vinderea acestuia la

licitație, cu distribuirea prețului după cum urmează: Dariei Domoradova 1/3 cotă-

parte din valoarea bunului, Ecaterinei Domoradova 1/6 cotă-parte din valoarea

bunului, Ianei Isaicul, Faridei Gadjieva și, Svetlanei Morozova 1/2 cotă-parte din

valoarea bunului; compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii, a indicat că prin hotărârea din 21 noiembrie 2016 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana au fost determinate cotelor - părți ideale din

proprietatea comună pe cote-părți din apartamentul nr.78 situat pe str. Igor Vieru

nr.16, mun. Chișinău.

Prin încheierea din 18 iulie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, s-a

admis demersul executorului judecătoresc Radu Ciuchitu, privind confirmarea

încheierii nr.073-595r/17 din 13 iulie 2017 privind transmiterea în proprietatea

creditorului Daria Domoradova a bunului nevândut la licitație și anume 1/6 cotă-parte

din bunul imobil nr.xxxxx situat în mun. xxxxx cu nr. cadastral xxxxx care aparține

cu drept de proprietate debitorului Svetlana Gadjieva.

1

La 14 septembrie 2017, Daria Domoradova a înregistrat dreptul de proprietate a

cotei-părți de 1/6 care aparținea Svetlanei Gadjieva.

Potrivit informației din Registrul bunurilor imobile, acest bun aparține cu drept

de proprietate comună Dariei Domoradova, xxxxx, Ianei Isaicul, Faridei Gadjieva și

Svetlanei Morozova.

Reclamanta a invocat că pârâtele îi creează obstacole în administrarea cotei-părți

de 1/3 care îi aparține, iar din cauza conflictelor, pentru a nu trauma copilul său, este

nevoită de mai mulți ani să locuiască în altă parte.

Totodată, a menționat că pârâtele au acumulat datorii enorme la serviciile

comunale. Potrivit titlului executoriu și încheierii executorului judecătoresc Maxim

Romaliischi din 21 septembrie 2018, s-au acumulat datorii pentru serviciile comunale

în mărime de peste 80 000 lei.

Reclamanta a susținut că a propus pârâtelor, cu titlu de compromis, procurarea

cotelor-părți deținute în coproprietate de Iana Isaicul, Farida Gadjieva și Svetlana

Morozova contra sumei de 18 250 euro, a câte 6 083 de euro pentru fiecare cotă, în

conformitate cu raportul de evaluare nr.262 din 12 decembrie 2018, însă nu au ajuns

la un consens.

Prin hotărârea din 2 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a

respins cererea de chemare în judecată depusă de Daria Domoradova în interes

personal și în interesele minorei xxxxx împotriva Ianei Isaicul, Farida Gadjieva și

Svetlana Morozova cu privire la partajarea bunului imobil proprietate comună,

vânzarea silită a bunului imobil la licitație și compensarea cheltuielilor de judecată, ca

fiind neîntemeiată.

La 16 noiembrie 2020, avocatul Veronica Gașițoi, în numele și interesele

apelantelor Domoradova Daria și xxxxx, a declarat apel împotriva hotărârii primei

instanțe, solicitând casarea acesteia cu emiterea unei hotărâri noi de admitere a

acțiunii.

Prin decizia din 9 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis apelul

declarat de avocatul Veronica Gașițoi în interesele apelantelor Domoradova Daria și

xxxxx.

S-a casat hotărârea din 2 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

și s-a pronunțat o hotărâre nouă prin care:

S-a admis cererea de chemare în judecată depusă de Daria Domoradova în

interes personal și în interesele minorei xxxxx împotriva Ianei Isaicul, Farida

Gadjieva și Svetlana Morozova cu privire la partajarea bunului imobil proprietate

comună, vânzarea silită a bunului imobil la licitație și compensarea cheltuielilor de

judecată.

S-a partajat apartamentul nr. xxxxx situat pe xxxxx, nr cadastral xxxxx, cu

suprafața de 85,9 m.p., prin vinderea acestuia la licitație, cu distribuirea prețului după

cum urmează: Dariei Domoradova 1/3 cotă-parte din valoarea bunului, xxxxx 1/6

cotă-parte din valoarea bunului, Ianei Isaicul, Faridei Gadjieva și Svetlanei Morozova

1/2 cotă-parte din valoarea bunului.

S-a încasat în mod solidar de la Iana Isaicul, Farida Gadjieva și Svetlana

Morozova, cu titlu de cheltuieli de asistență juridică suportate în instanța de fond și

instanța de apel, suma de 5 000 lei, 7 150 de lei taxa de stat achitată în instanța de

fond și 4 227,50 de lei taxa de stat achitată în instanța de apel.

2

În motivarea deciziei emise, Colegiul instanței de apel a conchis că, concluzia

instanței de fond de respingere a acțiunii este greșită, având în vedere că unica

modalitate de partajare a bunului litigios este vinderea acestuia la licitație.

În sensul dat, a reținut că apartamentul litigios este indivizibil, iar conform art.

561 alin. (3) lit. b) din Codul civil, la cererea coproprietarului bunul în caz de

neînțelegere se vinde la licitație.

La 25 noiembrie 2021, Svetlana Morozova și Farida Gadjieva au declarat recurs

împotriva deciziei din 9 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând

admiterea acestuia și casarea integrală a deciziei.

În motivarea recursului au exprimat dezacordul cu decizia contestată,

menționând că este neîntemeiată și contrară prevederilor legale.

Recurentele consideră că instanța de apel nu a apreciat corect și nu a elucidat pe

deplin circumstanțele și probele administrate în instanța de fond și a aplicat eronat

normele de drept material și normele de drept procesual, fapt ce a dus la adoptarea

unei soluții greșite.

În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu

prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Referitor la termenul de atac, Colegiul reține că recursul împotriva deciziei din 9

noiembrie 2021, a fost depus la 25 noiembrie 2021, în termenul prevăzut de art. 434

din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. din 439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor

invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în

conformitate cu alin. (2).

Curtea Supremă de Justiție a comunicat intimatelor cererea de recurs la 14

februarie 2022, informându-le despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței.

Prin referința din 22 februarie 2022, avocatul Veronica Gașițoi, în interesele

intimatelor Daria Domoradova și Ecaterina Domoradova, a solicitat respingerea

recursului, menținerea deciziei și compensarea cheltuielilor de judecată.

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele.

Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4)

din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Astfel, instanța de recurs reține că examinarea chestiunii privind admisibilitatea

recursului presupune verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de

recurs cu temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură civilă.

La caz, Colegiul constată că argumentele invocate în cererea de recurs nu se

încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de

casare a deciziei recurate, or, motivele recursului sunt similare celor invocate în

cadrul judecării cauzei, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat.

3

Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, nu constituie temei de

casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform Secțiunii a II-a din

Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei,

dar nu și temeinicia în fapt.

Totodată, Colegiul reține că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din

Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de

apreciere a probelor de către instanța de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau

alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma

probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs

poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural, și anume, dacă se

invocă că instanța judecătorească a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând regulile

de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Codul de procedură civilă, sau în cazul în

care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului.

Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele.

În acest sens CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că, dreptul de acces

la instanța de judecată nu este absolut. Există limitări implicit admise [cauza Golder

împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta

este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși

natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință

de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45).

Curtea a mai reiterat că, modul de aplicare a articolului 6 CEDO procedurilor în

fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor

respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și

de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (a se vedea Botten împotriva

Norvegiei, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p. 141, § 39).

La fel, conform jurisprudenței Curții, procedurile cu privire la admisibilitatea căii

de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot

fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (Helmers împotriva Suediei 9 octombrie

1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3

judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu

privire la fondul recursului.

Având în vedere cele expuse, Colegiul consideră că recursul declarat de Svetlana

Morozova și Farida Gadjieva nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.

(2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă și, drept urmare, este inadmisibil.

Totodată, referitor la cererea privind compensarea cheltuielilor de judecată,

Colegiul menționează că la etapa admisibilității recursului cauza nu se soluționează în

fond și este în imposibilitate de a se expune asupra cererii intimaților prin emiterea

unei încheieri de inadmisibilitate a recursului.

4

În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din Codul de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se declară inadmisibil recursul înaintat de Svetlana Morozova și Farida

Gadjieva.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Mariana Pitic

Victor Burduh

5