3ra-11/22 — recunoasterea ilegalitatii actiunilor si obligarea restituirii contravalorii bunului

Dosarul nr. 3ra-11 /22

(2-18003783-01-3ra-06012022)

Prima instanță: Judecătoria Comrat, sediul Central (jud. V. Hrapacov)

Instanța de apel: Curtea de Apel Comrat (jud. G. Colev, A. Curdov, Ș. Starciuc)

Î N C H E I E R E

02 martie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursului depus de Biroul Vamal Sud,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Nicolai Jecov împotriva Biroului Vamal Sud, cu privire la recunoașterea

ilegalității acțiunilor și obligarea restituirii contravalorii bunului,

împotriva deciziei din 11 noiembrie 2021 a Curții de Apel Comrat,

c o n s t a t ă:

La 07 august 2018, Nicolai Jecov a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Biroului Vamal Sud, cu privire la recunoașterea ilegalității acțiunilor

persoanei cu funcție de răspundere din cadrul Biroului Vamal Sud ce ține de

ridicarea bunurilor personale ale reclamantului la preț de 260 de lei și obligarea

Serviciului vamal Sud să restituie lui Nicolai Jecov suma de 260 lei, cu titlu de

compensare a costului bunurilor ridicate ilegal.

În motivarea acțiunii reclamantul a invocat că la 07 august 2018 a intrat pe

teritoriul Republicii Moldova prin punctul de control și trecere Ceadîr –Lunga. La

intrare în Republica Moldova, avea produse alimentare de origine animală și anume

salam de vită în cantitate de 1 kg, 2 bucăți de carne de vită afumată în cantitate totală

de 1 kg ( 2 ambalaje a cîte 0,5 kg) și cașcaval în cantitate de 0,5 kg, în sumă totală

de 300 lei, care au fost prezentate pentru control vamal colaboratorului Serviciului

Vamal. Însă, i s-a comunicat că produsele din carne sunt interzise spre import pe

teritoriul Republicii Moldova și drept consecință vor fi ridicate și nimicite.

Reclamantul a comunicat că, a solicitat să fie întocmit actul de ridicare a

produselor, însă i s-a refuzat. Dar, i s-a propus să completeze declarația vamală, ceea

ce a și făcut, după care i-a fost ridicată marfa.

A precizat că potrivit hotărîrii Guvernului nr. 1115 din 07 octombrie 2016 s-a

interzis importul din Ucraina al cărnii, preparatelor din carne, produselor din carne

1

și subproduselor de origine animală provenite de la animale receptive la virusul

pestei porcine africane (porc, misterț), dar nu și la carnea de vită și a produselor din

aceasta.

Prin urmare, Nicolai Jecov a susținut că acțiunile colaboratorului vamal sunt

ilegale, deoarece produsele importate erau din carne de vită, dar nu din categoria

produselor în privința cărora există restricții în import pe teritoriul țării.

Nicolai Jecov a solicitat recunoașterea ilegalității acțiunilor persoanei cu funcție

de răspundere din cadrul Biroului Vamal Sud ce ține de ridicarea bunurilor personale

ale reclamantului la preț de 260 de lei și obligarea Serviciului vamal Sud să restituie

lui Nicolai Jecov suma de 260 lei, cu titlu de compensare a costului bunurilor ridicate

ilegal.

Prin încheierea din 16 aprilie 2019 a Judecătoriei Comrat, sediul Ceadîr-Lunga,

cauza de contencios administrativ enunțată a fost strămutată după competență în

temeiul art. 196 alin. (1), art. 198 alin. (2) și art. 258 alin. (2) din Codul administrativ

la Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (vol. I, f.d. 69).

Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, prin încheierea din 03 iunie 2019, s-a

declarat necompetentă să judece cauza vizată și a dispus expedierea cauzei la Curtea

Supremă de Justiție spre soluționarea conflictului negativ de competență

jurisdicțională, iar până la soluționarea conflictului de competență, procesul a fost

suspendat (vol. I, f.d. 76-78).

Prin încheierea din 10 iulie 2019 a Curții Supreme de Justiție, s-a constatat că

competentă la examinarea cauzei este Judecătoria Comrat, sediul Ceadîr-Lunga.

Prin încheierea din 02 august 2019 a Judecătoriei Comrat, sediul Ceadîr-Lunga,

judecătorul Nadeja Lazareva și-a declinat competența în baza prevederilor art. 199

din Cod administrativ, ce a constituit temei pentru repartizarea repetată a dosarului.

Prin hotărârea din 12 mai 2021 a Judecătoriei Comrat, sediul Central, a fost

respinsă cererea de chemare în judecată, ca neîntemeiată.

La 17 mai 2021, în interiorul termenului prevăzut de art. 232 alin. (1)-(2) Cod

administrativ, Nicolai Jecov a depus apel împotriva hotărârii din 12 mai 2021 a

Judecătoriei Comrat, sediul Central, care a fost suplimentat la 19 iulie 2021, prin

care a solicitat casarea hotărârii și emiterea unei noi hotărâri de admitere a cererii de

chemare în judecată (vol. I, f.d. 175-177).

Prin decizia din 11 noiembrie 2021 a Curții de Apel Comrat, s-a admis apelul

depus de Nicolai Jecov, s-a casat hotărârea din 12 mai 2021 a Judecătoriei Comrat,

sediul Central și s-a adoptat o nouă decizie prin care, s-a admis cererea de chemare

în judecată. S-au recunoscut ca ilegale acțiunile persoanelor cu funcție de răspundere

din cadrul Biroului Vamal Sud privitor la ridicarea bunurilor declarate sub formă de

salam de vită în cantitate de 1 kg și 2 bucăți de carne de vită afumată în cantitate

totală de 1kg ( 2 ambalaje a cîte 0,5 kg fiecare), în sumă totală de 260 lei. S-a obligat

Biroului vamal Sud să restituie lui Nicolai Jecov suma de 260 lei, ce constituie

contravaloarea bunurilor ridicate ilegal(vol. I, f.d. 210-216).

La 06 decembrie 2021, Biroul Vamal Sud a depus recurs împotriva deciziei din

11 noiembrie 2021 a Curții de Apel Comrat, care ulterior la 24 decembrie 2021 a

fost completată cu motivare, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei

2

instanței de apel, cu menținerea hotărârii primei instanțe ( vol. I, f. d. 224-225, 232-

243).

În argumentarea cererii de recurs, recurentul a invocat că nu este de acord cu

decizia contestată, deoarece instanța ierarhic inferioară la adoptarea acesteia nu a

constatat și elucidat pe deplin circumstanțele care au importanță pentru soluționarea

cauzei, a aplicat eronat normele de drept material și procedural.

Suplimentar, a menționat că Curtea de Apel Comrat a concluzionat greșit că

organul vamal nu a prezentat instanței acte confirmative, care să probeze însăși

acțiunea de ridicare a produselor de la reclamant/intimat, deoarece prin actul de

control nr. 0079660 din 08 august 2018 al Agenției Naționale pentru Siguranța

Alimentelor se confirmă că toate produsele din tomberon au fost de origine porcină.

Iar potrivit raportului depus de inspectorul superior se constată că reclamantul a

aruncat carnea în tomberonul instalat de către Agenția Națională pentru Siguranța

Alimentelor, care ulterior a fost presurată cu clorură de var.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018, a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova, care în conformitate cu art. 257 alin. (1) Cod administrativ a

intrat în vigoare la 1 aprilie 2019, iar potrivit alin. (2), la data intrării în vigoare a

prezentului cod, Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10 februarie

2000 a fost abrogată.

În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform

prevederilor prezentului cod. Din sensul normei de drept enunțate urmează că,

legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări

procedurale.

Respectiv, procedura de contencios administrativ dedusă judecății în prezenta

speță în partea procedurală urmează a fi judecată prin prisma dispozițiilor Codului

administrativ, aprobat prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se

depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței

de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă

Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței

de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se

depune la instanța de apel.

Curtea de Apel Comrat a pronunțat decizia contestată la 11 noiembrie 2021,

fiind notificată, prin intermediul oficiului poștal, Biroului Vamal Sud la 18

noiembrie 2021( vol. I, f.d. 209). Decizia motivată din 11 noiembrie 2021a Curții de

Apel Comrat a fost notificată recurentului la 17 decembrie 2021, fapt confirmat prin

avizul poștal ( vol. I, f.d. 230).

Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ menționează că Biroul Vamal Sud s-a conformat prevederilor legale și

a depus recursul nemotivat la 06 decembrie 2021, iar recursul motivat la 24

3

decembrie 2021, prin intermediul cancelariei Curții, în termenul prevăzut de art. 245

din Codul administrativ.

La 10 ianuarie 2021, prin intermediul oficiului poștal, în adresa intimatului

Nicolai Jecov a fost expediată copia recursului depus de Biroul Vamal Sud, cu

înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței.

Până la examinarea recursului, Nicolai Jecov nu și-a valorificat drepturile sale

procedurale și nu au depus referință asupra recursului.

Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi

declarat inadmisibil din următoarele motive.

Prin prisma art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din

art. 246 Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile

enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la

temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ

exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri

concludente și serioase.

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă

caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un

drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o

motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual

succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că din Codul administrativ

dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a

cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept

procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate,

într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Instanța

de recurs reține că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să

conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.

Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării

recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de

la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ.

În context, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la

formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și

filtrului de admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

4

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece

filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal

fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230). Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea

procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare

în acest sistem (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1,

p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la

admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu

chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers

c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, completul specializat în examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul

depus de Biroul Vamal Sud.

În conformitate cu prevederile art. art. 230, 246 din Codul administrativ,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

d i s p u n e :

Recursul depus de Biroul Vamal Sud se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

Judecătorul Tamara Chișca -Doneva

Judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

5