2rac-197/23 — incasarea datoriei si a cheltuielilor de judecata

2rac-197/23 — incasarea datoriei si a cheltuielilor de judecata (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr. 2rac-197/23

2-21034145-01-2rac-25082023

Prima instanță: Judecătoria Comrat, sediul Ceadîr-Lunga (jud. S. Rău)

Instanța de apel: Curtea de Apel Comrat (jud. G. Colev, Ș. Starciuc, A. Curdov)

Î N C H E I E R E

29 mai 2024 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Ion Malanciuc

Diana Stănilă

examinând admisibilitatea recursului declarat de Întreprinzătorul Individual,

Pranju Mihail, reprezentat de avocatul Dmitri Chiseev,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Agenția

Națională pentru Siguranța Alimentelor împotriva Întreprinzătorului Individual,

Pranju Mihail, intervenient accesoriu Mihail Pranju cu privire la încasarea datoriei

și a cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 08 februarie 2023 a Curții de Apel Comrat,

c o n s t a t ă :

La 05 martie 2021, Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor a depus

cerere de chemare în judecată împotriva Întreprinzătorului Individual, Pranju Mihail

cu privire la încasarea datoriei și a cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamanta a relatat că din anul

2019 până în prezent, eliberează certificate sanitar-veterinare (F2) pentru materie

primă, produse de origine animală și furaje ce se efectuează contra plată, conform

tarifelor stabilite prin Hotărârea Guvernului nr. 90/2019 cu privire la aprobarea

Metodologiei de calculare a tarifelor la serviciile prestate de Agenția Națională

pentru Siguranța Alimentelor, precum și a Nomenclatorului serviciilor prestate de

Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor și a tarifelor la acestea, cu indicarea

serviciilor și a actului.

La 17 februarie 2021, Întreprinzătorul Individual, Pranju Mihail, genul de

activitate al căruia reprezintă comerțul cu amănuntul al cărnii și produselor din

carne; producția cărnii; comerțul cu ridicata a cărnii și produselor din carne, în

calitate de Beneficiar a acumulat o datorie în sumă de 72351 de lei.

Prin somația nr. 01-6/1459 din 26 iunie 2020, i-a solicitat Întreprinzătorului

Individual, Pranju Mihail executarea benevolă a plăților restante, prin decontarea la

contul său, a sumelor datorate, în termen de 20 zile de la data primirii somației,

avertizându-l totodată despre eventualitatea intentării unei proceduri civile în

instanța de judecată cu privire la recuperarea silită a sumei revendicate, însă aceasta

a rămas fără răspuns.

1

Astfel, din motive necunoscute, pârâtul până în prezent, nu a achitat restanța

debitorială, motiv din care a depus prezenta cerere de chemare în judecată, prin care

a solicitat încasarea din contul acestuia a datoriei în sumă de 72351 de lei.

La 19 aprilie 2021, Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor a depus

cerere de concretizare a pretențiilor, prin care suplimentar a solicitat încasarea din

contul Întreprinzătorului Individual, Pranju Mihail a cheltuielilor judiciare în sumă

de 220 de lei, pentru eliberarea extrasului din Registrul de Stat. (f.d. 31, vol I).

Prin încheierea protocolară din 05 aprilie 2021 a Judecătoriei Comrat, sediul

Ceadîr-Lunga, Mihail Pranju s-a atras în proces, în calitate de intervenient accesoriu

(f.d.22, Vol.I).

Prin hotărârea din 13 septembrie 2022 a Judecătoriei Comrat, sediul

Ceadîr-Lunga, s-a admis cererea de chemare în judecată depusă de Agenția

Națională pentru Siguranța Alimentelor.

S-a încasat de la Întreprinzătorul Individual, Pranju Mihail în beneficiul

Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor datoria în sumă de 72351 de lei și

a cheltuielilor judiciare în sumă de 220 de lei.

S-a încasat de la Întreprinzătorul Individual, Pranju Mihail în beneficiul statului

taxa de stat în sumă de 2170,53 de lei (f.d.119, 134-143, vol. III).

La 04 octombrie 2022, Întreprinzătorul Individual, Pranju Mihail, reprezentat

de avocatul Dmitri Chiseev a depus cerere de apel împotriva hotărârii din

13 septembrie 2022 a Judecătoriei Comrat, sediul Ceadîr-Lunga, prin care a solicitat

casarea hotărârii prime instanțe și emiterea unei noi hotărâri de respingere integrală

ca neîntemeiată a cererii de chemare în judecată depusă de Agenția Națională pentru

Siguranța Alimentelor (f.d.131-132, Vol.III).

Prin decizia din 08 februarie 2023 a Curții de Apel Comrat, s-a respins ca

nefondat apelul declarat de Întreprinzătorul Individual, Pranju Mihail, reprezentat

de avocatul Dmitri Chiseev și s-a menținut hotărârea din 13 septembrie 2022 a

Judecătoriei Comrat, sediul Ceadîr-Lunga (f.d.186-193, Vol.III).

În motivarea deciziei, Curtea de Apel Comrat coroborând dispozițiile art. 679

alin.(1), art. 858 alin. (1) și (2), art.1375, 1376 din Codul civil, precum și prevederile

art.18 alin. (2) al Legii nr. 221-XVI din 19 octombrie 2007 privind activitatea

sanitar-veterinară cu materialele cauzei, a conchis că Agenția Națională pentru

Siguranța Alimentelor a prestat Întreprinzătorului Individual, Pranju Mihail pentru

anul 2019 servicii în sumă de 29131,50 de lei, fiind achitați 2682 de lei, rămânând o

restanță de 26449,50 de lei.

De asemenea, pe parcursul anului 2020, i-a prestat servicii în sumă de 36208

lei, din care Întreprinzătorul Individual, Pranju Mihail a achitat doar 376,44 de lei,

acumulând o restanță de 35831,56 de lei. Iar, pentru anul 2021, i-a prestat servicii în

sumă de 11070 de lei, fiind achitați doar 1000 de lei, suma restanței constituind

10070 de lei.

Astfel, în total datoria acumulată de Întreprinzătorul Individual, Pranju Mihail

față de Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor pe parcursul anilor 2019 -

2021, constituie 72351,06 lei, care corect a fost încasată de prima instanță din contul

pârâtului în beneficiul reclamantei.

Subsecvent, la argumentul Întreprinzătorului Individual, Pranju Mihail,

reprezentat de avocatul Dmitri Chiseev că Agenția Națională pentru Siguranța

Alimentelor nu i-ar fi prestat serviciile invocate în acțiune, întrucât expertiza

2

produselor era efectuată de medicul veterinar, care este angajat al întreprinderii și

beneficiază de salariu pentru serviciile sale, iar pentru blanchetele Forma nr. 2 al

certificatelor sanitar veterinare, a achitat sinecostul acestor blanchete, care costă 60

de bani per unitate, Curtea de Apel Comrat, raportând dispozițiile art. 7 lit. f), art. 14

alin. (6), art. 15 alin. (5) ale Legii privind activitatea sanitar-veterinară

nr. 221-XVI din 19 octombrie 2007, precum și prevederile pct. 5 din Anexa nr. 2

la Hotărârea Guvernului nr. 90 din 11 februarie 2019 „cu privire la aprobarea

Metodologiei de calculare a tarifelor la serviciile prestate de Agenția Națională

pentru Siguranța Alimentelor, precum și a Nomenclatorului serviciilor prestate de

Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor și a tarifelor la acestea”, la

circumstanțele faptice ale cauzei, a conchis că sumele în cauză reprezintă tarife

speciale pentru serviciile prestate de medicii veterinari de liberă practică

împuterniciți și se achită, de către unitățile menționate, la subdiviziunile teritoriale

pentru siguranța alimentelor conform tarifelor stabilite prin lege.

Or, chiar dacă urmare a modificărilor operate pentru perioada dedusă judecății,

medicul veterinar de liberă practică împuternicit de a efectua expertiza sanitar-

veterinară a materiei prime și produselor de origine animală a fost angajat prin

contract de apelant în baza raporturilor de muncă, costul serviciilor prestate pentru

expertiză, care urmau să fie achitate de către agentul economic la subdiviziunile

teritoriale pentru siguranța alimentelor conform tarifelor stabilite prin lege, au rămas

în vigoare.

Prin urmare, instanța de apel a apreciat ca fiind eronată poziția

Întreprinzătorului Individual, Pranju Mihail, reprezentat de avocatul Dmitri Chiseev

referitor la netemeinicia cererii de chemare în judecată. Or, medicul veterinar, ce

activează în cadrul întreprinderii, în calitate de angajat este remunerat cu salariu, iar

pentru serviciile de expertiză, prin eliberarea certificatelor sanitar-veterinare, chiar

și de acest veterinar, costul expertizei, în speța normelor legale citate, se face de

către agentul economic la subdiviziunile teritoriale pentru siguranța alimentelor

conform tarifelor stabilite prin lege.

Astfel, apelantul greșit a apreciat și a dat interpretare eronată prevederilor

legale, pentru că costul expertizei nicidecum nu se poate rezuma doar la sinecostul

blanchetelor certificatelor sanitar-veterinare de 0,60 de lei per bucată, respectiv

temeiuri legale de a interveni în soluția primei instanțe, nu sunt.

De altfel, prin prisma dispozițiilor art. 94 alin. (1) din Codul de procedură

civilă, instanța de apel a menționat că cheltuielile judiciare în sumă de 220 de lei

pentru eliberarea extrasului din Registrul de stat, au fost confirmate prin ordinul de

plată, iar în consecința admiterii acțiunii, aceste cheltuieli corect au fost încasate din

contul pârâtului în beneficiul reclamantei, ca necesare și real suportate.

Așadar, în urma celor relatate, instanța de apel a conchis că instanța de fond a

examinat cauza sub toate aspectele, a verificat și apreciat corect probele prezentate,

având la bază cumulul de dovezi administrate în cadrul dezbaterilor judiciare,

apreciate conform cerințelor art. 130 din Codul de procedură civilă, just fiind

aplicate normele de drept material și procedural, cauza fiind judecată cu pronunțarea

asupra tuturor aspectelor juridice, asupra tuturor capetelor de cerere, cu trimitere la

probele administrate și apreciate cu respectarea normelor de drept, iar argumentele

invocate de apelant în cererea de apel sunt neîntemeiate și nu pot fi reținute.

Prin urmare, reieșind din considerentele că prima instanță a emis o hotărâre

3

legală și întemeiată, fiind adoptată cu aplicarea corectă a normelor de drept material

și cu respectarea normelor de drept procedural, iar argumentele invocate în cererea

de apel depusă de Întreprinzătorul Individual, Pranju Mihail, reprezentat de avocatul

Dmitri Chiseev sunt nefondate, instanța de apel a respins apelul și a menținut fără

modificări hotărârea din 13 septembrie 2022 a Judecătoriei Comrat, sediul

Ceadîr-Lunga.

La 31 mai 2023, Întreprinzătorul Individual, Pranju Mihail, reprezentat de

avocatul Dmitri Chiseev a declarat recurs împotriva deciziei din 08 februarie 2023

a Curții de Apel Comrat, solicitând casarea acesteia și a hotărârii din

13 septembrie 2022 a Judecătoriei Comrat, sediul Ceadîr-Lunga, cu pronunțarea

unei decizii noi, privind respingerea ca neîntemeiată a cererii de chemare în judecată

depusă de Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (f.d. 2-6, Vol.IV).

În motivarea recursului, Întreprinzătorul Individual, Pranju Mihail, reprezentat

de avocatul Dmitri Chiseev a invocat motivele de fapt și de drept indicate pe

parcursul examinării cauzei în prima instanță și instanța de apel, suplimentar

menționând dezacordul cu decizia din 08 februarie 2023 a Curții de Apel Comrat și

hotărârea din 13 septembrie 2022 a Judecătoriei Comrat, sediul Ceadîr-Lunga, pe

care le consideră ilegale, neîntemeiate și emise contrar circumstanțelor de fapt și de

drept ale cauzei.

Prin referința depusă la 29 septembrie 2023, Agenția Națională pentru

Siguranța Alimentelor a solicitat declararea inadmisibilă a recursului declarat de

Întreprinzătorul Individual, Pranju Mihail, reprezentat de avocatul Dmitri Chiseev,

sau respingerea acestuia ca fiind neîntemeiat (f.d.13-20, Vol.IV).

În conformitate cu prevederile art. 434 alin.(1) din Codul de procedură civilă,

recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei

integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Materialele cauzei atestă că decizia Curții de Apel Comrat a fost pronunțată la

08 februarie 2023 și recepționată de Întreprinzătorul Individual, Pranju Mihail și

reprezentantul acestuia, avocatul Dmitri Chiseev, prin intermediul oficiului poștal,

la 21 aprilie 2023 și respectiv 22 aprilie 2023, fapt confirmat prin avizele de recepție,

anexate la dosar (f.d.196-197, 199, Vol.III).

În aceste circumstanțe, recursul declarat de Întreprinzătorul Individual, Pranju

Mihail, reprezentat de avocatul Dmitri Chiseev la 31 mai 2023, se consideră în

termen.

Prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative

( modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) au fost

operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat în vigoare la

01 septembrie 2023.

În conformitate cu prevederile art. XI alin. (3) din Legea nr. 246 din

31 iulie 2023, recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării

în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data

depunerii recursului.

Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția

temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de

Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Recursul declarat de Întreprinzătorul Individual, Pranju Mihail, reprezentat de

4

avocatul Dmitri Chiseev, a fost depus până la data intrării în vigoare a Legii nr. 246

din 31 iulie 2023, și va fi examinat în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii

recursului.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) din Codul de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii

acesteia. În cazul neprezentării referinței în termenul stabilit, admisibilitatea

recursului se decide în lipsa acesteia.

Examinând temeiurile recursului declarat de Întreprinzătorul Individual, Pranju

Mihail, reprezentat de avocatul Dmitri Chiseev, Completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil din următoarele

considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească

a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

În temeiul prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4).

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul

declarat de Întreprinzătorul Individual, Pranju Mihail, reprezentat de avocatul Dmitri

Chiseev nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4) din

Codul de procedură civilă.

Argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul părții

recurente cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că recursul

exercitat conform secțiunii II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de

drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și

temeinicia ei în fapt.

În acest context, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reiterează

că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în

recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) din Codul de

procedură civilă.

În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a,

Capitolul XXXVIII din Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică

5

modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită

unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile

făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs

poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se

invocă faptul că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă,

însă din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a

regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența

sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune

motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe

dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate

de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra

Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995,

nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție concluzionează de a considera inadmisibil recursul declarat de

Întreprinzătorul Individual, Pranju Mihail, reprezentat de avocatul Dmitri Chiseev.

Conform celor expuse, în temeiul art. 431 alin. (1), (2), art. 433 lit. a) din Codul

de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului, art.440 alin. (1), (2) din

Codul de procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Întreprinzătorul Individual,

Pranju Mihail, reprezentat de avocatul Dmitri Chiseev împotriva deciziei din

08 februarie 2023 a Curții de Apel Comrat.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecătorii Ion Malanciuc

Diana Stănilă

6