2r-115/22 — declararea valabilitătii actului de predare-primire, recunoasterea dreptului de proprietate, anularea interdictiilor

Dosarul nr. 2r-115/22 2-19206053-01-2r-18022022 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru – S. Dimitriu Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – A. Panov, I. Țurcanu, L. Pruteanu ÎNCHEIERE 02 martie 2022 mun.

Chișinău Colegiul civil comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova judecătorii Galina Stratulat Maria Ghervas examinând cererea de recurs depus de Iacob Guja, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Iacob Guja împotriva societății cu răspundere limitată „Iurgascons”, intervenienți accesorii Instituția Publică „Agenția Servicii Publice”, Serviciul Fiscal de Stat, executorul judecătoresc Natalia Guțu, executorul judecătoresc Eduard Tuceacov și societatea cu răspundere limitată „Strada Verde”, cu privire la declararea valabilității actului de primire-predare a bunului imobil, recunoașterea dreptului de proprietate, anularea interdicțiilor aplicate asupra bunului imobil, obligarea înregistrării dreptului de proprietate, obligarea radierii interdicțiilor aplicate asupra bunului imobil și compensarea cheltuielilor de judecată, împotriva încheierii din 23 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, constată: La 30 decembrie 2019, Iacob Guja a depus cerere de chemare în judecată împotriva societății cu răspundere limitată „Iurgascons”, intervenienți accesorii Instituția Publică „Agenția Servicii Publice”, Serviciul Fiscal de Stat, executorul judecătoresc Natalia Guțu,

executorul judecătoresc Eduard Tuceacov și societatea cu răspundere limitată „Strada Verde” (atrași pe parcursul examinării cauzei), prin care a solicitat: - declararea valabilității actului de primire-predare a bunului imobil cu numărul cadastral xxx, apartamentul xxx de pe str. Xxx, mun. Chișinău, de la antreprenorul SRL „Iurgascons” către beneficiarul Iacob Guja; - recunoașterea dreptului de proprietate al lui Iacob Guja asupra apartamentului xxx din str. Xxx, mun. Chișinău, cu numărul cadastral xxx; - a menționa în hotărârea judecătorească că aceasta servește temei pentru înregistrarea dreptului de proprietate al lui Iacob Guja asupra apartamentului xxx din str. Xxx, mun. Chișinău, cu numărul cadastral xxx; 1 - anularea interdicțiilor aplicate asupra apartamentului xxx din str. Xxx, mun.

Chișinău, cu numărul cadastral xxx, de către executorii judecătorești Natalia Guțu și Eduard Tuceacov; - obligarea Instituției Publice „Agenția Servicii Publice” să înregistreze în Registrul bunurilor imobile dreptul de proprietate al lui Iacob Guja asupra apartamentului xxx din str. Xxx, mun. Chișinău, cu numărul cadastral xxx; - obligarea Instituției Publice „Agenția Servicii Publice” să radieze interdicțiile aplicate în privința apartamentului xxx din str. Xxx, mun. Chișinău, cu numărul cadastral xxx; - compensarea din contul SRL „Iurgascons” în beneficiul său a cheltuielilor de judecată. Prin hotărârea din 01 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a respins ca neîntemeiată acțiunea înaintată de Iacob Guja (vol. I, f.d.

234, 240-248). La 09 august 2021, Iacob Guja a depus la Judecătoria Chișinău, sediul Centru, prin intermediul poștei electronice, apel motivat împotriva hotărârii din 20 iulie 2021, solicitând casarea integrală a hotărârii contestate și restituirea cauzei spre rejudecare în prima instanță (vol. II, f.d. 6, 7-9, 11, 12-14). La 01 septembrie 2021, Iacob Guja a depus prin intermediul poștei electronice la Curtea de Apel Chișinău cerere cu privire la repunerea în termenul de apel și cerere cu privire la scutirea de la plata taxei de stat le depunerea cererii de apel (vol. II, f.d.

19, 20, 34, 35). Prin încheierea din 23 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău s-a respins cererea apelantului Iacob Guja privind repunerea în termenul de declarare a apelului și s-a restituit apelul declarat de Iacob Guja împotriva hotărârii din 20 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, pe motiv că a fost depus în afara termenului legal, iar instanța a refuzat să efectueze repunerea în termen, în temeiul art. 369 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă (vol. II, f.d. 56-62). La 13 ianuarie 2022, Iacob Guja a depus prin poștă electronică recurs împotriva încheierii din 23 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea integrală a încheierii recurate și a hotărârii primei instanțe, cu trimiterea cauzei spre rejudecare în prima instanță (vol. II, f.d.

67, 68). În conformitate cu art. 424 alin. (2) din Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție examinează recursurile declarate împotriva încheierilor emise de către curțile de apel. În corespundere cu art. 426 alin. (3) din Codul de procedură civilă, recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților. Verificând materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea de recurs depusă de Iacob Guja urmează a fi restituită din considerentele ce succed.

În conformitate cu art. 4261 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs este în drept să restituie recursul împotriva încheierii dacă cererea de recurs nu este semnată sau este semnată necorespunzător. 2 Conform art. 437 alin. (1) lit. g) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs trebuie să fie dactilografiată și trebuie să cuprindă data declarării recursului și semnătura recurentului. Astfel, Colegiul menționează că pentru depunerea și examinarea cererii de recurs este necesară nu doar respectarea condițiilor de exercitare a dreptului de atac, dar și respectarea condițiilor de formă și conținut a acesteia, una din cerințe fiind ca cererea de recurs să conțină semnătura persoanei care declară recurs.

Implicit circumstanțelor speței, Colegiul atestă că Iacob Guja a depus prin e-mail cerere de recurs în formă electronică. Totodată, instanța de recurs observă că depunerea cererii de recurs în format electronic prin e-mail poate fi apreciată drept îndeplinire a actului de procedură doar în cazul în care nu contravine regimului juridic al documentelor electronice și cerințelor față de valabilitatea acestora. În acest sens sunt incidente dispozițiile art. 13 alin. (1) și (2) din Legea privind semnătura electronică și documentul electronic nr. 91 din 29 mai 2014, care stipulează că documentul electronic semnat cu semnătură electronică avansată calificată este asimilat, după efectele sale, cu documentul analog pe suport de hârtie, semnat cu semnătură olografă.

Documentul electronic semnat cu semnătură electronică simplă sau cu semnătură electronică avansată necalificată este asimilat, după efectele sale, cu documentul analog pe suport de hârtie, semnat cu semnătură olografă, doar în cazurile stabilite expres de actele normative sau de acordul părților privind aplicarea semnăturilor electronice, cu respectarea condițiilor stipulate la art. 16 alin. (1). La rândul său, art. 15 din Legea nr. 91 din 29 mai 2014 stabilește cerințele față de documentul electronic.

Așa, prin prisma acestei norme, pentru a fi considerat valabil, documentul electronic trebuie să corespundă următoarelor cerințe principale: a) să fie creat, prelucrat, expediat, recepționat, păstrat, modificat și/sau nimicit cu ajutorul mijloacelor tehnice și/sau de program; b) să conțină, pentru confirmarea autenticității acestuia, una sau mai multe semnături electronice ce corespund condițiilor și cerințelor stabilite de prezenta lege; c) să fie creat și utilizat prin metode și într-o formă ce ar permite identificarea semnatarului; d) să fie afișat într-o formă perceptibilă; e) să permită utilizarea sa repetată.

Potrivit art. 16 alin. (1) din Legea nr. 91 din 29 mai 2014, documentul electronic este considerat autentic dacă întrunește cumulativ următoarele condiții: a) este semnat de persoana abilitată, în modul stabilit, să semneze cu semnătură olografă documentul echivalent pe suport de hârtie; b) este semnat cu semnătura electronică autentică a semnatarului indicat în document. În privința acestui aspect Colegiul notează că, întru respectarea modalității de semnare electronică a documentelor digitale, a fost creat Serviciul electronic guvernamental de semnătură electronică (MSign), care în sensul pct. 3 subpct.

1 și 2 din Regulamentul privind serviciul electronic guvernamental integrat de semnătură electronică (MSign), aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 405 din 02 iunie 2014, este serviciu ce are ca funcții principale: 1) asigurarea aplicării semnăturii electronice de către utilizatori, inclusiv în contextul utilizării sistemelor informaționale ale beneficiarilor serviciului MSign; 2) asigurarea verificării autenticității semnăturii electronice aplicate. 3 În atare circumstanțe, se ajunge la concluzia că, la depunerea cererii de recurs împotriva încheierii din 23 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău Iacob Guja nu a respectat dispozițiile coroborate ale art. 437 din Codul de procedură civilă, care prevede condițiile de formă ale cererii de recurs și nici cerințele stabilite de Legea nr. 91 din 29 mai 2014 față de documentul electronic.

La capitolul dat Colegiul reține ca pertinente și prevederile art. 10 alin. (1), (2) și (3) din Codul de procedură civilă, care statuează că sancțiunile procedurale sunt urmările nefavorabile, stabilite de normele de drept procedural civil, care survin pentru subiectul obligat în raport procedural în caz de neîndeplinire sau de îndeplinire defectuoasă a unui act de procedură, precum și în caz de exercitare abuzivă a unui drept procedural. Efectuarea necorespunzătoare a actelor de procedură va fi invocată, în fiecare caz de comitere a încălcării legii, de către judecător sau de participantul care are interes să o invoce.

Sancțiunile procedurale vizează atât actele de procedură ale instanței judecătorești, ale participanților la proces, cât și ale persoanelor legate de activitatea acestora și, în funcție de prevederile legii, constau în anularea actului procedural defectuos, în decăderea din drepturi pentru neîndeplinire în termen a actului de procedură, în obligația de a completa sau a reface actul îndeplinit cu nerespectarea legii, în restabilirea în drepturile încălcate, în aplicarea amenzii judecătorești, în alte măsuri prevăzute de lege.

În această ordine de idei, instanța de recurs consideră că recurentul Iacob Guja, fiind interesat în soarta examinării prezentului recurs, urma să întreprindă măsurile necesare de a proteja dreptul său de acces la instanță, prin depunerea unei cereri de recurs care să corespundă exigențelor impuse de legiuitor, în caz contrar intervenind uno ictu aplicarea, cu titlu de sancțiune procedurală, restituirea recursului în temeiul art. 4261 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă.

La aspectul dat este relevant că certitudinea legală impusă regulilor procedurii de contencios administrativ, în calitate de condiție sine qua non a unui proces echitabil, vizează atât drepturile recurenților, cât și ale intimaților, astfel încât instanța de judecată nefiind în drept de a substitui voința legislatorului materializată în conținutul normelor de procedură, în vederea exonerării litiganților de sancțiunile procedurale din motivul înțelegerii greșite de către aceștia a efectelor legale. Cu atât mai mult că, în sensul principiului nemo censetur ignorare legem, necunoașterea sau cunoașterea greșită a legii nu exonerează persoanele de obligația de a se conforma legii.

Astfel, nerespectarea condițiilor impuse de legiuitor față de forma cererii de recurs se datorează în exclusivitate comportamentului indiferent al recurentului Iacob Guja, care trebuia să dea dovadă de responsabilitate și să facă uz cu bună- credință de drepturile și obligațiile sale procedurale. Din considerentele expuse supra și având în vedere că cererea de recurs depusă de Iacob Guja nu corespunde cerințelor de formă și conținut impuse de Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că recursul urmează a fi restituit. Sancțiunea de restituire se aplică și cererilor conexe recursului, la caz cererii de ridicare a excepției de neconstituționalitate.

În conformitate cu art. 269-270 și art. 4261 alin. (1) lit. c) și alin. (2) din Codul 4 de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Se restituie cererea de recurs depusă de Iacob Guja împotriva încheierii din 23 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, precum și cererea de ridicare a excepției de neconstituționalitate, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Iacob Guja împotriva societății cu răspundere limitată „Iurgascons”, intervenienți accesorii Instituția Publică „Agenția Servicii Publice”, Serviciul Fiscal de Stat, executorul judecătoresc Natalia Guțu, executorul judecătoresc Eduard Tuceacov și societatea cu răspundere limitată „Strada Verde”, cu privire la declararea valabilității actului de primire-predare a bunului imobil, recunoașterea dreptului de proprietate, anularea interdicțiilor aplicate asupra bunului imobil, obligarea înregistrării dreptului de proprietate, obligarea radierii interdicțiilor aplicate asupra și compensarea cheltuielilor de judecată.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova judecătorii Galina Stratulat Maria Ghervas 5