2r-115/22 — declararea valabilitătii actului de predare-primire, recunoasterea dreptului de proprietate, anularea interdictiilor

Dosarul nr. 2r-115/22

2-19206053-01-2r-18022022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru – S. Dimitriu

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – A. Panov, I. Țurcanu, L. Pruteanu

ÎNCHEIERE

02 martie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Galina Stratulat

Maria Ghervas

examinând cererea de recurs depus de Iacob Guja,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Iacob

Guja împotriva societății cu răspundere limitată „Iurgascons”, intervenienți

accesorii Instituția Publică „Agenția Servicii Publice”, Serviciul Fiscal de Stat,

executorul judecătoresc Natalia Guțu, executorul judecătoresc Eduard Tuceacov și

societatea cu răspundere limitată „Strada Verde”, cu privire la declararea

valabilității actului de primire-predare a bunului imobil, recunoașterea dreptului de

proprietate, anularea interdicțiilor aplicate asupra bunului imobil, obligarea

înregistrării dreptului de proprietate, obligarea radierii interdicțiilor aplicate asupra

bunului imobil și compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva încheierii din 23 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău,

constată:

La 30 decembrie 2019, Iacob Guja a depus cerere de chemare în judecată

împotriva societății cu răspundere limitată „Iurgascons”, intervenienți accesorii

Instituția Publică „Agenția Servicii Publice”, Serviciul Fiscal de Stat, executorul

judecătoresc Natalia Guțu, executorul judecătoresc Eduard Tuceacov și societatea

cu răspundere limitată „Strada Verde” (atrași pe parcursul examinării cauzei), prin

care a solicitat:

- declararea valabilității actului de primire-predare a bunului imobil cu

numărul cadastral xxx, apartamentul xxx de pe str. Xxx, mun. Chișinău, de la

antreprenorul SRL „Iurgascons” către beneficiarul Iacob Guja;

- recunoașterea dreptului de proprietate al lui Iacob Guja asupra

apartamentului xxx din str. Xxx, mun. Chișinău, cu numărul cadastral xxx;

- a menționa în hotărârea judecătorească că aceasta servește temei pentru

înregistrarea dreptului de proprietate al lui Iacob Guja asupra apartamentului xxx

din str. Xxx, mun. Chișinău, cu numărul cadastral xxx;

1

- anularea interdicțiilor aplicate asupra apartamentului xxx din str. Xxx, mun.

Chișinău, cu numărul cadastral xxx, de către executorii judecătorești Natalia Guțu

și Eduard Tuceacov;

- obligarea Instituției Publice „Agenția Servicii Publice” să înregistreze în

Registrul bunurilor imobile dreptul de proprietate al lui Iacob Guja asupra

apartamentului xxx din str. Xxx, mun. Chișinău, cu numărul cadastral xxx;

- obligarea Instituției Publice „Agenția Servicii Publice” să radieze

interdicțiile aplicate în privința apartamentului xxx din str. Xxx, mun. Chișinău, cu

numărul cadastral xxx;

- compensarea din contul SRL „Iurgascons” în beneficiul său a cheltuielilor

de judecată.

Prin hotărârea din 01 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a

respins ca neîntemeiată acțiunea înaintată de Iacob Guja (vol. I, f.d. 234, 240-248).

La 09 august 2021, Iacob Guja a depus la Judecătoria Chișinău, sediul Centru,

prin intermediul poștei electronice, apel motivat împotriva hotărârii din 20 iulie

2021, solicitând casarea integrală a hotărârii contestate și restituirea cauzei spre

rejudecare în prima instanță (vol. II, f.d. 6, 7-9, 11, 12-14).

La 01 septembrie 2021, Iacob Guja a depus prin intermediul poștei

electronice la Curtea de Apel Chișinău cerere cu privire la repunerea în termenul

de apel și cerere cu privire la scutirea de la plata taxei de stat le depunerea cererii

de apel (vol. II, f.d. 19, 20, 34, 35).

Prin încheierea din 23 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău s-a respins

cererea apelantului Iacob Guja privind repunerea în termenul de declarare a

apelului și s-a restituit apelul declarat de Iacob Guja împotriva hotărârii din 20

iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, pe motiv că a fost depus în afara

termenului legal, iar instanța a refuzat să efectueze repunerea în termen, în temeiul

art. 369 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă (vol. II, f.d. 56-62).

La 13 ianuarie 2022, Iacob Guja a depus prin poștă electronică recurs

împotriva încheierii din 23 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând

admiterea recursului, casarea integrală a încheierii recurate și a hotărârii primei

instanțe, cu trimiterea cauzei spre rejudecare în prima instanță (vol. II, f.d. 67, 68).

În conformitate cu art. 424 alin. (2) din Codul de procedură civilă, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

examinează recursurile declarate împotriva încheierilor emise de către curțile de

apel.

În corespundere cu art. 426 alin. (3) din Codul de procedură civilă, recursul

împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3

judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului

și a referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.

Verificând materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea de recurs depusă

de Iacob Guja urmează a fi restituită din considerentele ce succed.

În conformitate cu art. 4261 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă,

instanța de recurs este în drept să restituie recursul împotriva încheierii dacă cererea

de recurs nu este semnată sau este semnată necorespunzător.

2

Conform art. 437 alin. (1) lit. g) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs trebuie să fie dactilografiată și trebuie să cuprindă data declarării recursului și

semnătura recurentului.

Astfel, Colegiul menționează că pentru depunerea și examinarea cererii de

recurs este necesară nu doar respectarea condițiilor de exercitare a dreptului de atac,

dar și respectarea condițiilor de formă și conținut a acesteia, una din cerințe fiind ca

cererea de recurs să conțină semnătura persoanei care declară recurs.

Implicit circumstanțelor speței, Colegiul atestă că Iacob Guja a depus prin

e-mail cerere de recurs în formă electronică.

Totodată, instanța de recurs observă că depunerea cererii de recurs în format

electronic prin e-mail poate fi apreciată drept îndeplinire a actului de procedură doar

în cazul în care nu contravine regimului juridic al documentelor electronice și

cerințelor față de valabilitatea acestora.

În acest sens sunt incidente dispozițiile art. 13 alin. (1) și (2) din Legea privind

semnătura electronică și documentul electronic nr. 91 din 29 mai 2014, care

stipulează că documentul electronic semnat cu semnătură electronică avansată

calificată este asimilat, după efectele sale, cu documentul analog pe suport de hârtie,

semnat cu semnătură olografă. Documentul electronic semnat cu semnătură

electronică simplă sau cu semnătură electronică avansată necalificată este asimilat,

după efectele sale, cu documentul analog pe suport de hârtie, semnat cu semnătură

olografă, doar în cazurile stabilite expres de actele normative sau de acordul părților

privind aplicarea semnăturilor electronice, cu respectarea condițiilor stipulate la

art. 16 alin. (1).

La rândul său, art. 15 din Legea nr. 91 din 29 mai 2014 stabilește cerințele față

de documentul electronic. Așa, prin prisma acestei norme, pentru a fi considerat

valabil, documentul electronic trebuie să corespundă următoarelor cerințe

principale: a) să fie creat, prelucrat, expediat, recepționat, păstrat, modificat și/sau

nimicit cu ajutorul mijloacelor tehnice și/sau de program; b) să conțină, pentru

confirmarea autenticității acestuia, una sau mai multe semnături electronice ce

corespund condițiilor și cerințelor stabilite de prezenta lege; c) să fie creat și utilizat

prin metode și într-o formă ce ar permite identificarea semnatarului; d) să fie afișat

într-o formă perceptibilă; e) să permită utilizarea sa repetată.

Potrivit art. 16 alin. (1) din Legea nr. 91 din 29 mai 2014, documentul

electronic este considerat autentic dacă întrunește cumulativ următoarele condiții:

a) este semnat de persoana abilitată, în modul stabilit, să semneze cu semnătură

olografă documentul echivalent pe suport de hârtie;

b) este semnat cu semnătura electronică autentică a semnatarului indicat în

document.

În privința acestui aspect Colegiul notează că, întru respectarea modalității de

semnare electronică a documentelor digitale, a fost creat Serviciul electronic

guvernamental de semnătură electronică (MSign), care în sensul pct. 3 subpct. 1 și 2

din Regulamentul privind serviciul electronic guvernamental integrat de semnătură

electronică (MSign), aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 405 din 02 iunie 2014,

este serviciu ce are ca funcții principale:

1) asigurarea aplicării semnăturii electronice de către utilizatori, inclusiv în

contextul utilizării sistemelor informaționale ale beneficiarilor serviciului MSign;

2) asigurarea verificării autenticității semnăturii electronice aplicate.

3

În atare circumstanțe, se ajunge la concluzia că, la depunerea cererii de recurs

împotriva încheierii din 23 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău Iacob Guja nu

a respectat dispozițiile coroborate ale art. 437 din Codul de procedură civilă, care

prevede condițiile de formă ale cererii de recurs și nici cerințele stabilite de Legea

nr. 91 din 29 mai 2014 față de documentul electronic.

La capitolul dat Colegiul reține ca pertinente și prevederile art. 10 alin. (1), (2)

și (3) din Codul de procedură civilă, care statuează că sancțiunile procedurale sunt

urmările nefavorabile, stabilite de normele de drept procedural civil, care survin

pentru subiectul obligat în raport procedural în caz de neîndeplinire sau de

îndeplinire defectuoasă a unui act de procedură, precum și în caz de exercitare

abuzivă a unui drept procedural.

Efectuarea necorespunzătoare a actelor de procedură va fi invocată, în fiecare

caz de comitere a încălcării legii, de către judecător sau de participantul care are

interes să o invoce.

Sancțiunile procedurale vizează atât actele de procedură ale instanței

judecătorești, ale participanților la proces, cât și ale persoanelor legate de activitatea

acestora și, în funcție de prevederile legii, constau în anularea actului procedural

defectuos, în decăderea din drepturi pentru neîndeplinire în termen a actului de

procedură, în obligația de a completa sau a reface actul îndeplinit cu nerespectarea

legii, în restabilirea în drepturile încălcate, în aplicarea amenzii judecătorești, în alte

măsuri prevăzute de lege.

În această ordine de idei, instanța de recurs consideră că recurentul Iacob Guja,

fiind interesat în soarta examinării prezentului recurs, urma să întreprindă măsurile

necesare de a proteja dreptul său de acces la instanță, prin depunerea unei cereri de

recurs care să corespundă exigențelor impuse de legiuitor, în caz contrar intervenind

uno ictu aplicarea, cu titlu de sancțiune procedurală, restituirea recursului în temeiul

art. 4261 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă.

La aspectul dat este relevant că certitudinea legală impusă regulilor procedurii

de contencios administrativ, în calitate de condiție sine qua non a unui proces

echitabil, vizează atât drepturile recurenților, cât și ale intimaților, astfel încât

instanța de judecată nefiind în drept de a substitui voința legislatorului materializată

în conținutul normelor de procedură, în vederea exonerării litiganților de sancțiunile

procedurale din motivul înțelegerii greșite de către aceștia a efectelor legale. Cu atât

mai mult că, în sensul principiului nemo censetur ignorare legem, necunoașterea sau

cunoașterea greșită a legii nu exonerează persoanele de obligația de a se conforma

legii.

Astfel, nerespectarea condițiilor impuse de legiuitor față de forma cererii de

recurs se datorează în exclusivitate comportamentului indiferent al recurentului

Iacob Guja, care trebuia să dea dovadă de responsabilitate și să facă uz cu bună-

credință de drepturile și obligațiile sale procedurale.

Din considerentele expuse supra și având în vedere că cererea de recurs depusă

de Iacob Guja nu corespunde cerințelor de formă și conținut impuse de Codul de

procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție conchide că recursul urmează a fi restituit. Sancțiunea de

restituire se aplică și cererilor conexe recursului, la caz cererii de ridicare a excepției

de neconstituționalitate.

În conformitate cu art. 269-270 și art. 4261 alin. (1) lit. c) și alin. (2) din Codul

4

de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

dispune:

Se restituie cererea de recurs depusă de Iacob Guja împotriva încheierii din 23

noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, precum și cererea de ridicare a

excepției de neconstituționalitate, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Iacob Guja împotriva societății cu răspundere limitată

„Iurgascons”, intervenienți accesorii Instituția Publică „Agenția Servicii Publice”,

Serviciul Fiscal de Stat, executorul judecătoresc Natalia Guțu, executorul

judecătoresc Eduard Tuceacov și societatea cu răspundere limitată „Strada Verde”,

cu privire la declararea valabilității actului de primire-predare a bunului imobil,

recunoașterea dreptului de proprietate, anularea interdicțiilor aplicate asupra

bunului imobil, obligarea înregistrării dreptului de proprietate, obligarea radierii

interdicțiilor aplicate asupra și compensarea cheltuielilor de judecată.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Galina Stratulat

Maria Ghervas

5