3rh-2/22 — recunoasterea ilegalitatii refuzului si obligarea de atribuire a unui lot de teren

3rh-2/22 — recunoasterea ilegalitatii refuzului si obligarea de atribuire a unui lot de teren (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3rh-2/22

2-12058823-01-3rh-11012022

Prima instanță: Curtea de Apel Chișinău ( jud: N. Vascan)

Curtea Supremă de Justiție (Sv. Filincova, Sv. Novac, T. Vieru, G. Stratulat, Iu. Cimpoi)

ÎNCHEIERE

16 februarie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Ala Cobăneanu

Iurie Bejenaru

Aliona Miron

Nina Vascan

examinând cererea de revizuire depusă de către Agentul guvernamental, Oleg

Rotari,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată

depusă de Gheorghe Erhan împotriva Consiliului municipal Chișinău cu privire la

recunoașterea ilegalității refuzului și obligarea de a-i atribui un lot de teren,

împotriva deciziei din 05 decembrie 2012 a Curții Supreme de Justiție,

constată:

La 13 martie 2012 Gheorghe Erhan a depus la Curtea de Apel Chișinău cerere de

chemare în judecată împotriva Consiliului municipal Chișinău cu privire la

recunoașterea ilegalității refuzului Consiliului municipal Chișinău nr. 01/109-137 din

16 ianuarie 2012, obligarea Consiliului municipal Chișinău de a-l include pe Gheorghe

Erhan în rândul familiilor nou formate, pentru atribuirea unui lot de teren din

intravilanul mun. Chișinău, pentru construirea casei de locuit individuale, în

conformitate cu art. 11 din Codul funciar și atribuirea unui lot de teren din intravilanul

mun. Chișinău pentru construirea casei de locuit individuale, în conformitate cu art. 11

din Codul funciar (f.d.3)

Fiind învestită cu judecarea acțiunii în fond, Curtea de Apel Chișinău prin

hotărârea din 27 aprilie 2012 a admis acțiunea lui Gheorghe Erhan, a declarat ilegal

refuzul Consiliului municipal Chișinău privind atribuirea lui Gheorghe Erhan a unui

sector de teren din intravilanul mun. Chișinău pentru construirea casei de locuit, în

1

conformitate cu art. 11 din Codul funciar și s-a obligat Consiliul municipal Chișinău

să atribuie lui Gheorghe Erhan și familiei sale un sector de teren din intravilanul mun.

Chișinău pentru construirea casei de locuit, în conformitate cu art. 11 din Codul funciar

(f.d.35-39)

La data de 26 iulie 2012, Consiliul municipal Chișinău a depus recurs împotriva

hotărârii din 27 aprilie 2012 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea hotărârii

recurate și emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii (f.d. 42-44).

Prin decizia din 05 decembrie 2012 a Curții Supreme de Justiție s-a admis recursul

declarat de Consiliul municipal Chișinău. S-a casat hotărârea din 27 aprilie 2012 a

Curții de Apel Chișinău și s-a emis o hotărâre nouă, prin care s-a respins acțiunea lui

Gheorghe Erhan împotriva Consiliului municipal Chișinău cu privire la contestarea

actului administrativ (f.d. 51-55).

La data de 05 martie 2013 Gheorghe Erhan a depus cerere de revizuire împotriva

deciziei din 05 decembrie 2012 a Curții Supreme de Justiție, prin care a solicitat

admiterea cererii de revizuire, casarea deciziei recurate cu rejudecarea cauzei în recurs

și respingerea recursului Consiliului municipal Chișinău ca fiind tardiv (f.d.58-60).

Prin încheierea din 03 iulie 2013 a Curții Supreme de Justiție s-a respins ca fiind

inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Gheorghe Erhan împotriva deciziei din

05 decembrie 2012 a Curții Supreme de Justiție (f.d.78-83).

La 11 ianuarie 2022, Agentul guvernamental, Oleg Rotari, a depus prin poșta

electronică la Curtea Supremă de Justiție cerere de revizuire împotriva deciziei din

05 decembrie 2012 a Curții Supreme de Justiție, în temeiul art. 449 lit. g) din Codul de

procedură civilă (f.d. 90-98).

În motivarea cererii de revizuire Agentul guvernamental a indicat că, la 31 mai

2021 Curtea Europeană a Drepturilor Omului a comunicat Guvernului Republicii

Moldova cererea Erhan v. Republica Moldova (nr.14909/13) și a solicitat prezentarea

observațiilor cu privire la admisibilitatea și fondul cererii prin prisma întrebărilor

formulate și a circumstanțelor de fapt, rezumate de către Grefa Curții. De asemenea,

Curtea a propus Guvernului Republicii Moldova să ia în considerare eventualitatea

încheierii unui acord de soluționare amiabilă a prezentei cauze.

Agentul guvernamental a menționat că soluționarea amiabilă a prezentei cauze o

consideră judicioasă, iar înaintarea prezentei cereri de revizuire constituie o condiție

necesară pentru a remedia pretinsa încălcare a drepturilor lui Gheorghe Erhan în baza

articolului 6 § 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor și a libertăților fundamentale

ale omului.

Agentul guvernamental a invocat că, în fața Curții Europene a Drepturilor

Omului, Gheorghe Erhan pretinde că admiterea unui recurs tardiv de către Curtea

Supremă de Justiție, în absența unei motivări a acestui aspect într-un mod diligent și

suficient și casarea unei decizii devenite irevocabile, i-ar fi încălcat drepturile garantate

de articolul 6 § 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor și a libertăților

fundamentale ale omului.

Agentul guvernamental, Oleg Rotari a specificat că circumstanțele prezentei

cauze nu se deosebesc de multitudinea cauzelor deja examinate de către CtEDO

împotriva Republicii Moldova, unde s-a constatat încălcarea principiului securității

raporturilor juridice prin admiterea de acțiuni, apeluri sau recursuri tardive.

2

În susținerea celor invocate, Agentul guvernamental a indicat că în circumstanțele

prezentei cauze, prin prisma art. 30 alin (1) din Legea contenciosului administrativ nr.

793 din 10 februarie 2000, în vigoare la acel moment, recursul urma a fi declarat în

termen de 15 zile de la data pronunțării sau comunicării hotărârii integrale, fapt indicat

expres în hotărârea din 27 aprilie 2012 a Curții de Apel Chișinău.

În acest context, Agentul guvernamental a subliniat faptul că, participanții la

litigiu nu au contestat existența și autenticitatea scrisorii, înregistrate la 05 iulie 2012,

sub nr. 08-4069, atât în Registrul cancelariei Primăriei municipiului Chișinău, cât și în

Registrul electronic al acesteia, prin care Curtea de Apel Chișinău informase Consiliul

municipal Chișinău despre emiterea hotărârii din 27 aprilie 2012, anexând și hotărârea

motivată la scrisoarea respectivă. Însă, Consiliul municipal Chișinău a depus cerere de

recurs la 26 iulie 2012, depășind termenul legal de declarare a recursului, fără a solicita

repunerea în termen.

Agentul guvernamental a menționat că, prin decizia din 05 decembrie 2012 Curtea

Supremă de Justiție a admis cererea de recurs depusă de către Consiliul municipal

Chișinău, fără a se pronunța referitor la tardivitatea acesteia, și respectiv a casat

hotărârea din 27 aprilie 2012 a Curții de Apel Chișinău, devenită irevocabilă prin

neatacare în termenul legal. Mai mult, actele cauzei nu conțin probe, care ar demonstra

faptul că reclamantul Gheorghe Erhan a recepționat scrisoarea Curții Supreme de

Justiție privind înștiințarea participanților despre data ședinței de judecată, cu invitația

de a prezenta referință. Astfel, Gheorghe Erhan a fost lipsit de posibilitatea de a invoca

în fața instanței de recurs tardivitatea cererii de recurs depuse de către Consiliul

municipal Chișinău.

Agentul guvernamental a invocat că, o remediere a încălcării drepturilor

reclamantului Gheorghe Erhan în prezenta cauză ar fi posibilă prin înlăturarea erorilor

admise de către Curtea Supremă de Justiție, inclusiv prin admiterea prezentei cereri de

revizuire, casarea deciziei din 05 decembrie 2012 a Curții Supreme de Justiție și

respingerea recursului Consiliului municipal Chișinău, ca fiind tardiv.

Agentul guvernamental Oleg Rotari a menționat că, pierderea statutului de

victimă a unui reclamant în fața CtEDO nu este suficientă doar prin redresarea

dreptului încălcat, ci și prin compensarea unui eventual prejudiciu moral. Prin urmare,

este necesară acordarea lui Gheorghe Erhan a unei despăgubiri pentru prejudiciul moral

în cuantum de 1500 de euro.

De asemenea, Agentul guvernamental a remarcat că în conformitate cu

jurisprudența sa cu privire la aplicarea articolului 41 din CEDO, Curtea Europeană a

Drepturilor Omului acordă despăgubiri și pentru costurile și cheltuielile de reprezentare

în fața sa. Acest fapt, de asemenea, trebuie luat în considerare de către instanța de

revizuire în prezenta cauză, deoarece un eventual refuz de a acorda despăgubiri în acest

sens ar putea determina CtEDO să o facă în cadrul unei proceduri contencioase. Din

aceste considerente, ar fi rezonabil ca instanța de revizuire să acorde lui Gheorghe

Erhan suma de 500 de euro, cu titlu de costuri și cheltuieli de reprezentare în fața

CtEDO.

Prin urmare, Agentul guvernamental a solicitat admiterea cererii de revizuire,

recunoașterea expresă a încălcării dreptului reclamantului la un proces echitabil,

garantat de articolul 6 § 1 din Convenție, casarea deciziei din 05 decembrie 2012 a

Curții Supreme de Justiție, rejudecarea prezentei cauze în ordine de recurs și

3

respingerea cererii de recurs depuse de către Consiliul municipal Chișinău împotriva

hotărârii din 27 aprilie 2012 a Curții de Apel Chișinău, ca fiind tardivă, menținerea

hotărârii din 27 aprilie 2012 a Curții de Apel Chișinău; acordarea satisfacției echitabile

pentru încălcarea constatată, prin aplicarea directă a articolului 41 din Convenția pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale într-un cuantum

proporțional cu cel acordat de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului în

jurisprudența sa, în calitate de despăgubire pentru prejudiciul moral, precum și pentru

costuri și cheltuieli de reprezentare, din contul bugetului de stat al Republicii Moldova,

prin intermediul Ministerului Justiției al Republicii Moldova, sume care vor fi

convertite, după necesitate, în lei moldovenești la cursul de schimb al Băncii Naționale

a Moldovei la data transferului și dispunerea executării imediate a deciziei cu privire

la acordarea satisfacției echitabile, prin eliberarea titlului executoriu de către Curtea

Supremă de Justiție.

La data de 17 ianuarie 2022, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa lui

Gheorghe Erhan și Consiliului municipal Chișinău cererea de revizuire depusă de

către Agentul guvernamental împotriva deciziei din 05 decembrie 2012 a Curții

Supreme de Justiție, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței asupra

acesteia. Deși, potrivit avizului de recepție DS8005853318AS (f.d.177) Consiliul

municipal Chișinău a recepționat la 19 ianuarie 2022 copia cererii de revizuire și

potrivit avizului de recepție DS8005853320AS (f.d.178) Gheorghe Erhan a

recepționat la 21 ianuarie 2022 copia cererii de revizuire, aceștia nu și-au valorificat

dreptul lor procedural și nu au depus referințe.

Studiind actele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite cererea de revizuire

depusă de Agentul guvernamental, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 195 din Codul administrativ, procedura acțiunii în

contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod.

Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedură civilă, cu

excepția art. 169-171.

Având în vedere că Codul administrativ nu reglementează instituția revizuirii unei

hotărâri judecătorești irevocabile, cererea de revizuire depusă de către Agentul

guvernamental, Oleg Rotari, urmează a fi examinată în conformitate cu prevederile

Capitolului XXXIX din Codul de procedură civilă.

Conform art. 446 alin. (1) din Codul de procedură civilă, pot fi supuse revizuirii

hotărârile, ordonanțele, încheierile și deciziile irevocabile ale tuturor instanțelor

judecătorești, în condițiile prezentului capitol.

Prin prisma art. 448 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, cererea de

revizuire împotriva unei hotărâri sau încheieri rămase irevocabilă prin neatacare se

soluționează de instanța care s-a pronunțat asupra fondului. Cererea de revizuire

împotriva unei hotărâri care, fiind supusă căilor de atac, a fost menținută, modificată

sau casată, emițându-se o nouă hotărâre, se soluționează de instanța care a menținut, a

modificat hotărârea sau a emis o nouă hotărâre.

În corespundere cu art. 452 alin. (11) din Codul de procedură civilă, dacă

examinarea cererii de revizuire este de competența Curții Supreme de Justiție sau a

instanței de apel, ședințele se desfășoară fără înștiințarea participanților la proces. Dacă

4

instanța care examinează cererea de revizuire consideră necesară prezența

participanților la proces, aceasta dispune înștiințarea lor.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție a decis examinarea cererii de revizuire fără înștiințarea participanților la proces,

cu plasarea datei ședinței pe pagina web a Curții Supreme de Justiție, fiind inoportună

invitarea părților, întrucât argumentele expuse în cererea de revizuire au fost formulate

cu suficientă precizie pentru a permite instanței examinarea acesteia.

În conformitate cu art. 453 alin. (1) lit. b) și alin. (6) din Codul de procedură civilă,

după ce examinează cererea de revizuire, instanța emite unul din următoarele acte de

dispoziție: încheierea de admitere a cererii de revizuire și de casare a hotărârii sau

deciziei supuse revizuirii. În cazul în care o hotărîre examinată anterior în apel și în

recurs a fost supusă revizuirii, cauza se trimite, după admiterea cererii de revizuire, la

rejudecare.

Articolul 451 din Codul de procedură civilă stipulează la alin. (1) și (2) că, cererea

de revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art. 447, indicându-se în

mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 și anexându-se probele ce le

confirmă. Cererea de revizuire se depune la instanța competentă prevăzută la art. 448.

În temeiul art. 447 lit. c) din Codul de procedură civilă, sunt în drept să depună

cerere de revizuire: Agentul guvernamental, precum și subiecții menționați la lit. a) și

b) din prezentul articol, în cazurile prevăzute la art. 449 lit. g) și h).

Articolul 449 din Codul de procedură civilă prevede la lit. g) că, revizuirea se

declară în cazul în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului sau Guvernul

Republicii Moldova a inițiat o procedură de reglementare pe cale amiabilă într-o cauză

pendinte împotriva Republicii Moldova.

Iar, art. 450 lit. e) din Codul de procedură civilă statuează că, cererea de revizuire

se depune în interiorul termenului de derulare a procedurii de reglementare pe cale

amiabilă la Curtea Europeană a Drepturilor Omului – în cazul prevăzut la art. 449

lit. g).

Totodată, conform art. 5 alin. (4) lit. b) din Legea cu privire la Agentul

guvernamental nr. 151 din 30 iulie 2015, în domeniul asigurării implementării la nivel

național a Convenției, Agentul guvernamental în cazurile prevăzute de lege, intervine

sau participă în procedurile naționale sau solicită redeschiderea acestora.

Conform art. 11 alin. (1) și (2) din Legea cu privire la Agentul guvernamental

nr. 151 din 30 iulie 2015, soluționarea amiabilă a unei cauze aflate pe rolul Curții

Europene poate fi inițiată doar după o notificare oficială parvenită din partea Curții

Europene și poate fi derulată concomitent cu procedura prevăzută la art. 10, care se

aplică în modul corespunzător. În condițiile alin. (1), Agentul guvernamental, din

oficiu, la solicitarea reclamantului sau a reprezentantului acestuia, este în drept să

negocieze soluționarea amiabilă a oricărei cauze aflate pe rolul Curții Europene.

În prezenta cauză, Agentul guvernamental a menționat despre faptul că, la 31 mai

2021 Curtea Europeană a Drepturilor Omului a comunicat Guvernului Republicii

Moldova cererea Erhan v. Republica Moldova (nr.14909/13), prin care reclamantul

s-a plâns despre încălcarea articolului 6 § 1 din Convenție, și anume că a fost examinat

recursul tardiv depus de Consiliul municipal Chișinău împotriva hotărârii din 27 aprilie

2012 a Curții de Apel Chișinău, prin ce a fost încălcat și principiul securității juridice.

5

Respectiv, Agentul guvernamental a inițiat procedura de reglementare amiabilă a

prezentei cauze, depunând în baza art. 11 și 12 din Legea cu privire la Agentul

guvernamental nr. 151 din 30 iulie 2015 cerere de revizuire, invocând temeiul prevăzut

la art. 449 lit. g) din Codul de procedură civilă.

Verificând temeinicia motivelor de revizuire invocate de Agentul guvernamental,

în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că, în speță, este justificată reexaminarea

cauzei, or, în viziunea instanței de revizuire sunt prezente circumstanțe ce vizează

încălcarea dreptului reclamantului Gheorghe Erhan la un proces echitabil, în special,

prin admiterea unei cereri de recurs depuse cu încălcarea termenului prevăzut de

legislația națională, garantat de articolul 6 § 1 din Convenția pentru apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților fundamentale, încălcare care constituie un viciu

fundamental comis de instanța de recurs la pronunțarea hotărârii în cauză.

Pentru aceasta, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție reține prevederile art. 6 § 1 din Convenția pentru apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților fundamentale, care reglementează că orice

persoană are dreptul la judecarea cauzei sale în mod echitabil, în mod public și în

termen rezonabil, de către o instanță independentă și imparțială, instituită de lege, care

va hotărî fie asupra încălcării drepturilor și obligațiilor sale cu caracter civil, fie asupra

temeiniciei oricărei acuzații în materie penală îndreptate împotriva sa.

Prin urmare, Curtea reiterează faptul că dreptul la un proces echitabil în fața unei

instanțe de judecată independentă și imparțială, garantat de articolul 6 § 1 al

Convenției, trebuie interpretat în lumina Preambulului Convenției, care enunță

preeminența principiului supremației dreptului ca element al patrimoniului comun al

statelor contractante. Unul din elementele fundamentale ale preeminenței dreptului este

principiul stabilității raporturilor juridice, care înseamnă, între altele, că o soluție

definitivă al oricărui litigiu nu trebuie rediscutată (pct. 61 cauza Brumărescu c.

Romậniei CEDO.

Curtea Europeană în jurisprudența sa a notat principiul, conform căruia Convenția

urmărește protejarea unor drepturi care nu sunt teoretice sau iluzorii, ci concrete și

efective, iar respectarea dreptului la un proces echitabil cere ca nicio parte să nu aibă

dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri judecătorești definitive și executorie doar cu

scopul de a obține o reexaminare a cauzei și o nouă hotărâre judecătorească.

În jurisprudența Curții, dreptul de acces la un tribunal presupune și respectarea

principiului securității raporturilor juridice, considerat ca fiind unul dintre aspectele

fundamentale ale preeminenței dreptului, care cere ca atunci când instanțele

judecătorești dau unei chestiuni o apreciere definitivă, devenită irevocabilă, constatarea

lor să nu mai poată fi pusă în discuție (Brumărescu v. România, [MC] nr. 28342/95, §

61, CEDO 1999-VII; Roșca v. Moldova, nr. 6267/02, § 24, 22 martie 2005). Or,

principiul securității raporturilor juridice presupune respectul față de principiul lucrului

judecat (res judicata).

În contextul jurisprudenței Curții, se menționează că securitatea raporturilor

juridice presupune respectarea principiului res judicata, adică principiul caracterului

irevocabil al hotărârilor judecătorești. Acest principiu cere, ca nici o parte să nu aibă

6

dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri irevocabile și obligatorii, doar cu scopul de

a obține o reexaminare și o nouă determinare a cauzei. Competenta instanțelor ierarhic

superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a corecta erorile judiciare și omisiunile

justiției, dar nu pentru a efectua o nouă examinare. Revizuirea nu trebuie considerată

un apel camuflat, iar simpla existență a două opinii diferite cu privire la aceeași

chestiune nu este un temei de reexaminare. O derogare de la acest principiu este

justificată doar atunci când este necesară, pe motivul unor circumstanțe esențiale și

convingătoare (a se vedea cauzele Roșca, citată mai sus, parag. 25 sau „Oferta - Plus”

S.R.L.).

De altfel, Colegiul notează că în jurisprudența sa, Curtea Europeană a statuat

deciziile de redeschidere a unui proces trebuie sa fie conforme cu prevederile naționale

pertinente și că utilizarea abuzivă a unei astfel de proceduri poate fi contrară

Convenției. Principiul securități raporturilor juridice și preeminența dreptului impune

instanțele judecătorești să fie vigilente în acest sens (a se vedea Eugenia și Doina Duca

v. Republica Moldova, nr. 75/07, § 33, 3 martie 2009), să aplice procedura de revizuire

în mod compatibil cu Articolul 6 din Convenție, permițând totodată asigurarea

respectării principiului securități raporturilor juridice (a se vedea in acest sens Waite și

Kennedy v. Germania [MC], nr. 26083/94, § 54, CEDO 1999-1).

Instanța de revizuire reține că CtEDO anterior a constatat încălcarea principiului

securității raporturilor juridice prin admiterea de acțiuni, apeluri sau recursuri tardive

în mai multe cauze împotriva Republicii Moldova (Popov v. Republica Moldova

(nr. 2), nr. 19960/04, 06 decembrie 2005; Istrate v. Republica Moldova, nr. 53773/00,

13 iunie 2006; Carpov v. Republica Moldova, nr. 6338/11, 12 februarie 2019; Colesnic

v. Republica Moldova, nr. 18081/07, 05 martie 2019; Construct Confort S.R.L. v.

Republica Moldova, nr. 16974/15, 28 mai 2019; Virprod-Lux S.R.L. v. Republica

Moldova, nr. 5067/08, 18 iunie 2019; Bodiu v. Republica Moldova, nr. 7516/10,

18 iunie 2019; Fabrica de Zahăr din Ghindești SA v. Republica Moldova, nr. 54813/08,

03 decembrie 2019; Pojoga v. Republica Moldova, nr. 39635/08, 19 mai 2020; Furtună

v. Republica Moldova, nr.72636/13, 23 iunie 2020).

În circumstanțele prezentei cauze, prin prisma art. 30 alin (1) din Legea

contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000, în vigoare la momentul

depunerii cererii de recurs, recursul urma a fi declarat de către Consiliul municipal

Chișinău în termen de 15 zile de la data pronunțării sau comunicării hotărârii integrale.

Însă, deși Consiliul municipal Chișinău a recepționat hotărârea din 27 aprilie 2012 a

Curții de Apel Chișinău la 05 iulie 2012, fapt înregistrat în Registrul cancelariei

Primăriei municipiului Chișinău (f.d.64), Consiliul municipal Chișinău a depus cerere

de recurs împotriva hotărârii din 27 aprilie 2012 a Curții de Apel Chișinău la 26 iulie

2012 (f.d.42), depășind termenul legal de declarare a recursului, fără a solicita

repunerea în termen a recursului.

Ulterior, prin decizia din 05 decembrie 2012, Curtea Supremă de Justiție a admis

cererea de recurs depusă de către Consiliul municipal Chișinău, fără a se pronunța

referitor la tardivitatea acesteia și fără a invoca temeiul, care a stat la baza repunerii în

termenul de declarare a recursului, casând hotărârea din 27 aprilie 2012 a Curții de

Apel Chișinău, emisă în favoarea reclamantului Gheorghe Erhan și devenită

irevocabilă prin neatacare în termenul legal.

7

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție reține că CtEDO a reiterat cu titlu de principiu general că art. 6 § 1 din

Convenție obligă instanțele judecătorești să-și motiveze hotărârile, inclusiv în cazul

admiterii unei cereri depuse tardiv. Sarcina Curții în acest context este să stabilească,

dacă o asemenea procedură a fost aplicată într-un mod compatibil cu art. 6 din

Convenție, inclusiv cu principiul securității raporturilor juridice. În același timp, Curtea

trebuie să țină cont că responsabilitatea de a interpreta prevederile legislației interne le

revine, în primul rând, instanțelor judecătorești naționale.

Curtea a notat că prin neprezentarea motivelor pentru repunerea în termenul de

prescripție pentru efectuarea unui act procedural, instanțele naționale încalcă dreptul la

un proces echitabil garantat de art. 6 § 1 din Convenție.

În consecință, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție constată că prin decizia din 05 decembrie 2012, Curtea

Supremă de Justiție admițând cererea de recurs depusă de către Consiliul municipal

Chișinău, fără a se pronunța referitor la tardivitatea acesteia și fără a invoca temeiul

care a stat la baza repunerii în termenul de declarare a recursului, a admis încălcarea

articolului 6 § 1 din Convenția pentru apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

fundamentale.

Așadar, adoptarea unei soluții noi de respingere a acțiunii reclamantului Gheorghe

Erhan împotriva Consiliului municipal Chișinău cu privire la recunoașterea ilegalității

refuzului și obligarea de a-i atribui un lot de teren, de către instanța de recurs, prin

admiterea unui recurs tardiv și casarea unei decizii devenite irevocabile prin neatacare

în favoarea acestuia, în lipsa unor răspunsuri clare și exhaustive și o motivare

insuficientă, instanța de recurs a admis încălcarea dispoziției art. 6 § 1 din Convenție.

Instanța de recurs nu a oferit reclamantului Gheorghe Erhan garanțiile procedurale

necesare pentru a-și valorifica dreptul său la respectarea bunurilor sale, prevăzut de

Articolul 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție, fapt ce a determinat reclamantul să

suporte o povară excesivă, fiind încălcat dreptul reclamantului la respectarea bunurilor

sale, garantat de Articolul 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție.

Circumstanțele descrise, precum și faptul inițierii unei proceduri de reglementare

pe cale amiabilă a cauzei, impun admiterea cererii de revizuire și casarea deciziei din

05 decembrie 2012 a Curții Supreme de Justiție, cu reținerea cauzei pentru

reexaminarea recursului declarat de Consiliul municipal Chișinău împotriva hotărârii

din 27 aprilie 2012 a Curții de Apel Chișinău. Or, atunci când se constată că un

reclamant nu a avut parte de un proces echitabil în instanțele naționale, redeschiderea

procedurii de recurs cu respectarea cerințelor prevăzute de articolul 6 § 1 din Convenție

este obligatorie pentru înlăturarea consecințelor încălcărilor constatate de Curtea

Europeana a Drepturilor Omului.

Referitor la solicitarea Agentului guvernamental de a acorda lui Gheorghe Erhan

o satisfacție echitabilă pentru încălcarea constatată, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție reține că, în baza

articolului 41 din Convenție, dacă Curtea declară că a avut loc o încălcare a Convenției

sau a Protocoalelor sale și dacă dreptul intern al Înaltei Părți Contractante nu permite

8

decât o înlăturare incompletă a consecințelor acestei încălcări, Curtea acordă părții

lezate, dacă este cazul, o reparație echitabilă.

Satisfacția echitabilă poate fi acordată, dacă dreptul intern nu permite, sau permite

doar în mod imperfect, prin repunerea lucrurilor în situația anterioară, înlăturarea

consecințelor măsurii incriminate.

Mecanismul de control instituit prin Convenție are un caracter subsidiar, ceea ce

presupune, conform articolului 1 din Convenție, că drepturile și libertățile garantate de

Convenție să fie protejate mai întâi prin dreptul intern și aplicate de autoritățile

naționale.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

constată existența unui prejudiciu moral suferit de către reclamantul Gheorghe Erhan,

prin faptul judecării cauzei acestuia în ordine de recurs prin admiterea unui recurs

tardiv, fără ca instanța de recurs să motiveze ce a stat la baza repunerii în termenul de

declarare a recursului, fiind astfel casată hotărârea din 27 aprilie 2012 a Curții de Apel

Chișinău, emisă în favoarea reclamantului Gheorghe Erhan și devenită irevocabilă prin

neatacare în termenul legal, respectiv a fost admisă încălcarea articolul 6 § 1 din

Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Prin urmare, fiind constatată existența unei încălcări a drepturilor reclamantului

Gheorghe Erhan, statul are obligația pozitivă din perspectiva Convenției de a stopa

această încălcare și de a înlătura consecințele în așa fel încât să se restabilească, pe cât

e posibil, situația anterioară prin repararea prejudiciului sub formă pecuniară.

Or, în jurisprudența sa constantă, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a

reiterat că o hotărâre în care se constată o violare, impune statului pârât o obligație

legală de a pune capăt violării și a repara consecințele acesteia în așa mod, încât să

restabilească pe cât e posibil situația existentă înainte de violare (a se vedea Former

King of Greece and Others v. Greece [GC], nr. 25701/94, § 72). În această cauză,

reparația trebuie să aibă scopul de a repune reclamantul în situația în care el s-ar fi aflat

dacă violarea nu ar fi avut loc.

Astfel, prejudiciul moral se acordă în raport cu consecințele negative suferite de

parte, cât și în măsura în care i-a afectat situația socială și materială, iar în temeiul

Convenției Europene a Drepturilor Omului, aceste criterii se aplică ca partea lezată să

primească o satisfacție echitabilă pentru prejudiciul moral suferit.

Totodată, instanța de revizuire menționează că repararea prejudiciului cauzat

printr-o hotărâre judecătorească, prin care s-a încălcat un drept prevăzut de Convenția

Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului, poate fi efectuat în primul rând prin

casarea acesteia și numai apoi prin acordarea unei compensații pecuniare.

Respectiv, ținând cont de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului în

cauze cu încălcări similare, de cuantumul despăgubirilor acordat în spețe similare

naționale (Popov v. Republica Moldova (nr. 2), nr. 19960/04, 6 decembrie 2005; Istrate

v. Republica Moldova, nr. 53773/00, 13 iunie 2006; Carpov v. Republica Moldova, nr.

6338/11, 12 februarie 2019; Colesnic v. Republica Moldova, nr. 18081/07, 5 martie

2019; Construct Confort S.R.L. v. Republica Moldova, nr. 16974/15, 28 mai 2019;

Virprod-Lux S.R.L. v. Republica Moldova, nr. 5067/08, 18 iunie 2019; Bodiu v.

Republica Moldova, nr. 7516/10, 18 iunie 2019; Fabrica de Zahăr din Ghindești SA v.

Republica Moldova, nr. 54813/08, 3 decembrie 2019; Pojoga v. Republica Moldova,

nr. 39635/08, 19 mai 2020; Furtună v. Republica Moldova, nr.72636/13, 23 iunie

9

2020), precum și de efectul acestor încălcări asupra reclamantului, instanța de revizuire

consideră că o compensație suficientă nu poate fi echilibrată doar prin simpla

constatare a faptelor descrise. Astfel, suma de 1500 de euro, solicitată de Agentul

guvernamental, reprezintă o satisfacție echitabilă pentru încălcarea constatată, cu titlu

de prejudiciu moral.

De asemenea, instanța de revizuire indică că, în conformitate cu jurisprudența

constantă cu privire la aplicarea articolului 41 din CEDO, Curtea Europeană pentru

Drepturile Omului acordă despăgubiri și pentru costurile și cheltuielile de reprezentare

în fața acesteia. Din aceste considerente, ținând cont de constatările CtEDO în cauza

Stratan și Tcaci v. Republica Moldova ((dec.) nr. 12744/15, 6 iunie 2019), la această

etapă a desfășurării procedurilor, instanța de revizuire consideră rezonabil să admită

pretenția Agentului guvernamental privind acordarea reclamantului Gheorghe Erhan a

sumei de 500 de euro, cu titlu de costuri și cheltuieli de reprezentare în fața CtEDO.

Din considerentele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite

cererea de revizuire în limitele revendicărilor formulate de Agentul guvernamental, a

constata încălcarea dreptului lui Gheorghe Erhan, garantat de articolul 6 § 1 din

Convenția Europeană a Drepturilor Omului, a casa decizia din 05 decembrie 2012 a

Curții Supreme de Justiție și a reține prezenta cauză în procedura Curții Supreme de

Justiție pentru examinarea recursului declarat de Consiliul municipal Chișinău

împotriva hotărârii din 27 aprilie 2012 a Curții de Apel Chișinău, cu acordarea unei

satisfacții echitabile în beneficiul reclamantului Gheorghe Erhan pentru încălcarea

constatată, prin aplicarea directă a articolului 41 din Convenție, în cuantum de 1500 de

euro, cu titlu de reparare a prejudiciului moral și a sumei de 500 de euro, cu titlu de

costuri și cheltuieli de reprezentare în fața Curții Europene a Drepturilor Omului.

Conform art. 195 și art. 230 din Codul administrativ și în conformitate cu art. 453

alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Se admite cererea de revizuire depusă de Agentul guvernamental al Republicii

Moldova, Oleg Rotari.

Se constată încălcarea dreptului lui Gheorghe Erhan garantat de articolul 6 § 1 din

Convenția pentru apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților fundamentale.

Se casează decizia din 05 decembrie 2012 a Curții Supreme de Justiție în cauza

de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de

Gheorghe Erhan împotriva Consiliului municipal Chișinău cu privire la recunoașterea

ilegalității refuzului și obligarea de a-i atribui un lot de teren.

Se reține prezenta cauză de contencios administrativ în procedura Curții Supreme

de Justiție, pentru examinarea recursului declarat de Consiliul municipal Chișinău

împotriva hotărârii din 27 aprilie 2012 a Curții de Apel Chișinău.

Se încasează din contul bugetului de stat gestionat de Ministerul Finanțelor al

Republicii Moldova, prin intermediul Ministerului Justiției al Republicii Moldova, în

10

beneficiul lui Gheorghe Erhan suma de 1500 (una mie cinci sute) de euro, convertită

în lei moldovenești, la cursul oficial al Băncii Naționale a Moldovei, la data

transferului, cu titlu de prejudiciu moral și suma de 500 (cinci sute) de euro, convertită

în lei moldovenești la cursul oficial al Băncii Naționale a Moldovei, la data transferului,

cu titlu de costuri și cheltuieli de reprezentare în fața Curții Europene a Drepturilor

Omului.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Ala Cobăneanu

Iurie Bejenaru

Aliona Miron

Nina Vascan

11