3ra-12/22 — anularea actelor administrative, a contractului de arenda și a contractului de vinzare-cumparare, repararea prejudiciului moral si incasarea cheltuielilor de judecata

Dosarul nr.3ra-12/22 2-18002961-01-3ra-06012022 Prima instanță: Judecătoria Comrat, sediul central (jud: V. Hrapacov) Instanța de apel: Curtea de Apel Comrat (jud: Gr. Colev, Af. Curdov, Șt. Starciuc) Î N C H E I E R E 02 februarie 2022 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu judecătorii Victor Burduh Nina Vascan examinând admisibilitatea recursului depus de Ivan Uzun, reprezentat de avocatul Nicolai Jecov, în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Ivan Uzun și Iulia Uzun împotriva Consiliului municipal Comrat, Nadejdei Avramova, Primarului muncipiului Comrat, Primăriei muncipiului Comrat, lui Andrei Avramov, Maxim Răileanu, secretarului Consiliului municipal Comrat, arhitectorului principal din cadrul Primăriei municipiului Comrat cu privire la anularea actelor administrative, a contractului de arendă a terenului și a contractului de vânzare- cumpărare, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din 04 octombrie 2021 a Curții de Apel Comrat, prin care a fost respinsă cererea de apel depusă de Ivan Uzun, reprezentat de avocatul Nicolai Jecov, c o n s t a t ă : La data de 06 iulie 2018 Ivan Uzun a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului municipal Comrat, terț Nadejda Avramova cu privire la anularea actului administrativ, încasarea prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată (f.d.1-4 vol. I). În motivarea cererii de chemare în judecată reclamantul a indicat că,

prin decizia nr. 5/39.1 din 30 martie 2018 a Consiliului municipal Comrat, Nadejdei Avramova i-a fost atribuit un lot de teren cu suprafața de xxx, situat pe adresa xxx, cu nr. cadastral xxxx, pentru proiectarea și construirea garajului. Reclamantul a menționat că, decizia nr. 5/39.1 din 30 martie 2018 a Consiliului municipal Comrat este ilegală și urmează a fi anulată, or lotul de teren, atribuit prin decizia contestată, anterior a fost atribuit lui Ivan Uzun prin decizia Primăriei 1 municipiului Comrat nr. 8 din 24 iunie 1997, care este încă în vigoare și este obligatorie pentru autoritățile publice.

Reclamantul Ivan Uzun, a specificat că, în temeiul deciziei Primăriei municipiului Comrat nr. 8 din 24 iunie 1997, a construit un garaj, fapt confirmat prin planul geometric al bunului imobil, întocmit de Oficiul Cadastral Teritorial Comrat la 11 octombrie 2017. Însă, din anumite circumstanțe nu a finisat perfectarea procesului-verbal de recepție finală a garajului și nu și-a înregistrat dreptul de proprietate asupra acestuia în Registrul bunurilor imobile. Reclamantul a remarcat că, prin adoptarea deciziei nr. 5/39.1 din 30 martie 2018 a Consiliului municipal Comrat, în lipsa unor circumstanțe de fapt și de drept, i-a fost încălcat dreptul de proprietate asupra bunului imobil în litigiu și drepturile nepatrimoniale, fiindu-i cauzat un prejudiciu moral în sumă de 10000 de lei.

Pe parcursul examinării cauzei, reclamantul concretizându-și acțiunea, suplimentar celor invocate în cererea inițială a comunicat că, în temeiul deciziei nr. 5/39.1 din data de 30 martie 2018 a Consiliului municipal Comrat, între Primarul municipiului Comrat și Nadejda Avramova a fost încheiat contractul de arendă a terenului cu suprafața de xxxx, situat pe adresa xxxx, cu nr. cadastral xxxx.

Ulterior, Nadejdei Avramova i-au fost eliberate certificatul de urbanism pentru proiectare nr. 81 din 04 mai 2018 și autorizația de construire nr. 25 din 14 februarie 2019. Respectiv, reclamantul a specificat că, aceste acte urmează a fi anulate fiind emise în baza unei decizii contrare legii (f.d.39 vol. I). Reclamantul Ivan Uzun a mai relevat că, la 18 iunie 2019, a fost semnat procesul- verbal de recepție finală nr. 66, prin care Comisia de recepție finală, formată din Nadejda Avramova, ca investitor și Maxim Răileanu, ca șef de șantier, a propus darea în exploatare a bunului imobil. Astfel, reclamantul a susținut că acest act la fel urmează a fi anulat, din motivele enunțate mai sus (f.d.91 vol. I). Reclamantul a comunicat că, prin decizia nr. 17/40.1 din 06 septembrie 2019 a Consiliului municipal Comrat a fost aprobată vânzarea terenului în litigiu Nadejdei Avramova și lui Andrei Avramov, ca fiind teren aferent construcției.

Iar, în baza acestei decizii a fost încheiat contractul de vânzare-cumpărare dintre Primarul municipiului Comrat și Nadejda Avramova și Andrei Avramov privin vânzarea terenului situat pe adresa xxx, xxxx (f.d.197 vol. I). Pe parcursul examinării cauzei, reclamantul și-a concretizat pretențiile înaintate și prin urmare, a solicitat: admiterea acțiunii, anularea deciziei nr. 5/39.1 din 30 martie 2018 a Consiliului municipal Comrat, anularea contractului de arendă nr. 83 din data de 11 aprilie 2018, anularea certificatului de urbanism pentru proiectare nr. 81 din 04 mai 2018 și a autorizației de construire nr. 25 din 14 februarie 2019, anularea procesului- verbal de recepție finală nr. 66 din 18 iunie 2019, anularea deciziei nr. 17/40.1 din data de 06 septembrie 2019 a Consiliului municipal Comrat și a contractului de vânzare- cumpărare nr. 3839 din 30 octombrie 2019, încasarea din contul Consiliului municipal Comrat în beneficiul reclamantului a sumei de 10000 de lei, cu titlu de prejudiciu moral și a tuturor cheltuielilor de judecată (f.d.4, 39, 91-92, 197 vol. I). Prin încheierea protocolară din 24 aprilie 2019 a Judecătoriei Comrat, sediul central au fost atrași în calitate de pârâți, Primăria municipiului Comrat, Primarul municipiului Comrat, secretarul Consiliului municipal Comrat,

arhitectorul principal din cadrul Primăriei municipiului Comrat și în calitate de copârât Nadejda Avramova (f.d.38 verso vol. I). 2 Prin încheierea protocolară din 24 aprilie 2019 a Judecătoriei Comrat, sediul central a fost atrasă în calitate de coreclamant, Iulia Uzun (f.d.48 vol. I). Prin încheierea protocolară din 14 octombrie 2019 a Judecătoriei Comrat, sediul central a fost atras în calitate de copârât Andrei Avramov (f.d.70 vol. I). Prin încheierea protocolară din 05 februarie 2020 a Judecătoriei Comrat, sediul central a fost atras în calitate de copârât Maxim Răileanu (f.d.103 verso vol. I). Prin hotărârea din 28 decembrie 2020 a Judecătoriei Comrat, sediul central s-a respins ca neîntemeiată, cererea de chemare în judecată depusă de Ivan Uzun și Iulia Uzun împotriva Consiliului municipal Comrat, Primarului muncipiului Comrat, Primăriei muncipiului Comrat, Nadejdei Avramova, lui Andrei Avramov, lui Maxim Răileanu, secretarului Consiliului municipal Comrat, arhitectorului principal din cadrul Primăriei municipiului Comrat, cu privire la anularea deciziei nr. 5/39.1 din 30 martie 2018 a Consiliului municipal Comrat, anularea contractului de arendă nr. 83 din data de 11 aprilie 2018, anularea certificatului de urbanism pentru proiectare nr. 81 din 04 mai 2018 și a autorizației de construire nr. 25 din 14 februarie 2019,

anularea procesului- verbal de recepție finală nr. 66 din 18 iunie 2019, anularea deciziei nr. 17/40.1 din data de 06 septembrie 2019 a Consiliului municipal Comrat și a contractului de vânzare- cumpărare nr. 3839 din 30 octombrie 2019, încasarea din contul Consiliului municipal Comrat în beneficiul reclamantului a sumei de 10000 de lei, cu titlu de prejudiciu moral (f.d.184 vol. I) La data de 29 decembrie 2020, Ivan Uzun, reprezentat de avocatul Nicolai Jecov a depus apel împotriva hotărârii din 28 decembrie 2020 a Judecătoriei Comrat, sediul central, solicitând admiterea apelului, casarea integrală a hotărârii contestate cu emiterea unei noi decizii prin care să fie admisă integral cererea de chemare în judecată depusă de Ivan Uzun (f.d.186 vol. I). Hotărârea motivată din 28 decembrie 2020 a Judecătoriei Comrat, sediul central a fost notificată lui Ivan Uzun la data de 31 martie 2021, fapt ce se confirmă prin avizul de recepție DS3805146688AS (f.d.208 vol. I), iar reprezentantului acestuia, avocatului Nicolai Jecov, la data de 25 martie 2021, fapt ce se confirmă prin avizul de recepție DS3805146690AS (f.d.209 vol. I). La data de 29 martie 2021 Ivan Uzun, reprezentat de avocatul Nicolai Jecov a depus motivarea apelului (f.d.199-200 vol. I). Astfel, instanța de apel întemeiat a considerat ca fiind depus în termen apelul lui Ivan Uzun, reprezentat de avocatul Nicolai Jecov.

Prin decizia din 04 octombrie 2021 a Curții de Apel Comrat a fost respinsă cererea de apel depusă de Ivan Uzun, reprezentat de avocatul Nicolai Jecov împotriva hotărârii din 28 decembrie 2020 a Judecătoriei Comrat, sediul central (f.d.82 vol. II). Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a indicat că prima instanță corect a stabilit că Ivan Uzun nu a prezentat probe pertinente și concludente prin care să fie dovedit faptul că, Primăria municipiului Comrat i-a atribuit pentru construcția garajului anume terenul, căruia ulterior i-a fost atribuit numărul cadastral xxxx și care a fost atribuit Nadejdei Avramova și lui Andrei Avramov pentru construirea garajului, prin decizia nr. 5/39.1 din 30 martie 2018 a Consiliului municipal Comrat.

Instanța de apel a indicat că, actele pe care își întemeiază pretențiile Ivan Uzun și anume: cererea lui Ivan Uzun din 10 august 2017 cu privire la formarea bunului imobil situat în xxxx, decizia nr. 20/19.1 din 29 septembrie 2017 a Consiliul municipal Comrat 3 privind formarea noilor hotare a sectoarelor de teren, cererea Primarului municipiului Comrat adresată Oficiul Teritorial Cadastral Comrat privind formarea hotarelor pentru terenul situat în xxxxx și prezentarea planului geometric pentru aprobare, decizia nr. 22/17 din 27 octombrie 2017 a Consiliului municipal Comrat privind aprobarea hotarelor pentru terenul situat în xxxxx cu atribuirea numărului cadastral xxxxx, planul de atribuire a terenului pentru construirea garajului pe adresa xxxxx, eliberat pe numele lui Ivan Uzun, cererea lui Ivan Uzun din 22 februarie 2018 adresată Primarului municipiului Comrat, prin care a solicitat emiterea unei noi decizii de atribuire a terenului situat în xxxxx, din motiv că Oficiul Teritorial Cadastral Comrat refuză să înregistreze decizia Primăriei municipiului Comrat nr. 8 din 24 iunie 1997,

răspunsul Primarului municipiului Comrat din 17 aprilie 2018 prin care i s-a comunicat lui Ivan Uzun că terenul a fost atribuit altor persoane și faptul demolării construcției nefinisate a lui Ivan Uzun și construirea în acel loc a unei construcții noi de către Nadejda Avramova și Andrei Avramov, nu pot fi luate în considerare pentru a casa hotărârea primei instanțe, or, acestea nu probează faptul că terenul atribuit anterior lui Ivan Uzun este unul și același, atribuit ulterior Nadejdei Avramova și lui Andrei Avramov. Instanța de apel a specificat că, prin decizia Primăriei municipiului Comrat nr. 8 din 24 iunie 1997 i-a fost atribuit lui Ivan Uzun un teren cu suprafața de xxx, situat în xxxx, fără a fi stabilită exact amplasarea acestuia și numărul cadastral al terenului.

Totodată, instanța de apel a indicat că, suprafața terenului atribuit lui Ivan Uzun prin decizia Primăriei municipiului Comrat nr. 8 din 24 iunie 1997, constituie xxx iar suprafața terenului cu numărul cadastral xxxx, situat în xxxx, atribuit Nadejdei Avramova și lui Andrei Avramov prin decizia nr. 5/39.1 din 30 martie 2018 a Consiliului municipal Comrat, constituie xxxx. Instanța de apel a reținut că, dreptul de proprietate a municipiului Comrat asupra terenului din litigiu a fost înregistrat în Registrul bunurilor imobile la data de 25 ianuarie 2018, respectiv, doar de la această dată proprietarul avea posibilitatea să dispună de bunul imobil din litigiu. Instanța de apel a menționat că, în ședința de judecată s-a stabilit că, deși Ivan Uzun invocă că pe terenul în litigiu a început edificarea unui garaj, această construcție era nefinisată.

Iar nefinisarea unei construcții pe un teren, nu reprezintă un drept preferențial al lui Ivan Uzun asupra terenului în litigiu, în special în condițiile în care acesta nu a prezentat acte prin care i-ar fi fost permisă edificarea acestei construcții, respectiv construcția nefinisată a fost una ilegală. Faptul edificării unei construții neautorizate se confirmă și prin planul geometric al bunului imobil din 11 octombrie 2017, or, prin decizia Primăriei municipiului Comrat nr. 8 din 24 iunie 1997 nu a fost oferit dreptul de a efectua careva lucrări de contrucție a unei clădiri.

De asemenea, instanța de apel a remarcat că, suportarea de către Ivan Uzun a cheltuielilor apărute în legătură cu efectuarea lucrărilor cadastrale de formare a noului bun imobil, de stabilire a noilor hotare, pentru pregătirea planului cadastral și geometric, precum și înregistrarea dreptului de proprietate a municipiului Comrat în Registrul bunurilor imobile, au avut loc în lipsa unui temei legal. Instanța de apel a conchis că actele contestate de Ivan Uzun și Iulia Uzun nu le încalcă drepturile și interesele legitime ale acestora, respectiv, pretenția privind repararea prejudiciului moral este una neîntemeiată, iar hotărârea primei instanțe de respingere a pretențiilor înaintate de Ivan Uzun și Iulia Uzun este una întemeiată.

4 La data de 02 noiembrie 2021 Ivan Uzun, reprezentat de avocatul Nicolai Jecov a depus recurs împotriva deciziei din 04 octombrie 2021 a Curții de Apel Comrat, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei decizii noi de admitere a cererii de chemare în judecată depusă de Ivan Uzun. În motivarea recursului, recurentul a menționat că, concluzia instanței de apel precum că, nu este dovedit prin probe veridice atribuirea lui Ivan Uzun de către Primăria municipiului Comrat, pentru construcția garajului, anume a terenului căruia i-a fost atribuit numărul cadastral xxxx și care prin decizia nr. 5/39.1 din 30 martie 2018 a Consiliului municipal Comrat a fost atribuit Nadejdei Avramova și lui Andrei Avramov, pentru construirea garajului, este vădit neîntemeiată și contravine circumstanțelor cauzei.

Recurentul a menționat că, nu poartă răspundere pentru neconformitățile deciziei Primăriei municipiului Comrat nr. 8 din 24 iunie 1997, or emitentul deciziei este autoritate publică locală. Recurentul Ivan Uzun a specificat că prin probele prezentate instanței de judecată se confirmă faptul că terenul acordat recurentului în anul 1997 este același teren, care ulterior a fost atribuit Nadejdei Avramova și lui Andrei Avramov, pentru construirea garajului. Acest fapt se probează prin: cererea lui Ivan Uzun din 10 august 2017 adresată Primarului municipiului Comrat privind formarea terenului situat pe adresa mun. xxxxx; decizia Consiliului municipal Comrat nr. 20/19.1 din data de 29 septembrie 2017 privind formarea hotarelor noi a terenurilor, adoptată în baza cererii lui Ivan Uzun, prin care au fost formate hotare noi pentru terenul situat pe adresa xxxx, cu suprafața de xxxx ha.

La fel, prin solicitarea Primarului municipiului Comrat din 10 octombrie 2017 adresată Oficiului Cadastral Teritorial Comrat prin care a fost solicitată formarea hotarelor terenului situat pe str. xxxx, cu suprafața de xxx și de a prezenta planurile geometrice pentru aprobare, cu indicarea faptului că achitarea serviciilor solicitate vor fi efectuate de către Ivan Uzun.

Se probează și prin decizia Consiliului municipal Comrat nr. 22/17 din data de 27 octombrie 2017 privind aprobarea hotarelor cadastrale ale terenurilor de pământ, prin cererea lui Ivan Uzun din 22 februarie 2018 adresată Primarului municipiului Comrat privind emiterea unei noi hotărâri privind alocarea terenului amplasat în xxxx, din motiv că, organul cadastral refuză să înregistreaze decizia Primăriei municipiului Comrat nr. 8 din 24 iunie 1997. De asemenea, recurentul a indicat că, acest fapt este probat și prin răspunsul Primarului municipiului Comrat din 17 aprilie 2018, prin care i-a fost comunicat lui Ivan Uzun că, terenul în litigiu a fost alocat altor persoane, deși recurentul s-a adresat Primăriei municipiului Comrat încă în anul 2017 și prin faptul demolării construcției garajului construit de către Ivan Uzun în luna martie 2019 de către Nadejda Avramova și Andrei Avramov, cu edificarea în acest loc a unei construcții noi.

Recurentul a remarcat că, argumentul invocat de instanța de apel precum că actele menționate supra nu pot fi luate în considerare ca temei pentru casarea hotărârii primei instanțe deoarece nu probează faptul că, anume terenul atribuit Nadejdei Avramova și lui Andrei Avramov, a fost acordat anterior lui Ivan Uzun, prin decizia Primăriei municipiului Comrat nr. 8 din 24 iunie 1997, denotă faptul aprecierii subiective a probelor de către instanța de apel.

5 Recurentul Ivan Uzun a susținut că la 16 aprilie 2019, în cadrul cercetării judecătorești, a fost prezentată schema terenului pentru construirea garajului pe str. xxx, eliberată pe numele solicitantului Ivan Uzun, întocmită în ianuarie 2018. Respectiv, faptul întocmirii schemei menționate în ianuarie 2018, cu două luni până la depunerea cererii de către Nadejda Avramova privind alocarea terenului în litigiu, acordă deciziei Primăriei municipiului Comrat nr. 8 din 24 iunie 1997, puterea unui document de atribuire a terenului situat pe adresa xxxx și confirmă că, terenul acordat lui Ivan Uzun, în baza acestei decizii, este terenul situat pe adresa xxxx, înregistrat cu nr. cadastral xxxx.

De asemenea, recurentul a accentuat că, este neîntemeiat argumentul instanței de apel precum că suportarea cheltuielilor de către Ivan Uzun privind efectuarea lucrărilor cadastrale a avut loc în lipsa cărorva temeiuri de drept, or, aceste cheltuieli au fost suportate nemijlocit de către recurent la solicitările Primarului municipiului Comrat. Conform art. 258 alin. (3) al Codului administrativ, procedurile de contencios administrativ inițiate pînă la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare pînă la intrarea în vigoare a prezentului cod.

Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești. În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. Iar, conform art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Curtea de Apel Comrat a pronunțat decizia contestată la data de 04 octombrie 2021, iar copia dispozitivului deciziei a fost notificată reprezentantului recurentului, avocatului Nicolai Jecov, prin intermediul poștei electronice, la data de 02 noiembrie 2021 (f.d. 84 vol. II). La data de 02 noiembrie 2021, Ivan Uzun, reprezentat de avocatul Nicolai Jecov a depus recurs împotriva deciziei din 04 octombrie 2021 a Curții de Apel Comrat (f.d.110 vol. II). Totodată, instanța de recurs reține că copia deciziei motivate din 04 octombrie 2021 a Curții de Apel Comrat a fost notificată reprezentantului recurentului, avocatului Nicolai Jecov, la data de 15 decembrie 2021, fapt confirmat prin avizul de recepție DS8005687949AS (f.d.113 vol. II).

La data de 12 ianuarie 2022, recurentul Ivan Uzun, reprezentat de avocatul Nicolai Jecov, a depus motivarea recursului la Curtea de Apel Comrat (f.d.137-138 vol. II), fiind redirecționată de instanța de apel către Curtea Supremă de Justiție, prin intermediul oficiului poștal, la data de 14 ianuarie 2022 (f.d.136, 139 vol. II). Astfel, recursul depus de către Ivan Uzun, reprezentat de avocatul Nicolai Jecov, este în termen. La data de 19 ianuarie 2022, în adresa Consiliului municipal Comrat, Primarului muncipiului Comrat, Primăriei muncipiului Comrat, lui Andrei Avramov, Maxim 6 Răileanu, secretarului Consiliului municipal Comrat, arhitectorului principal din cadrul Primăriei municipiului Comrat și Nadejdei Avramova, a fost expediată copia recursului depus de Ivan Uzun, reprezentat de avocatul Nicolai Jecov, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței (f.d.140 vol. III), însă aceștia nu și-au valorificat dreptul lor procedural și nu au depus referințe.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Ivan Uzun, reprezentat de avocatul Nicolai Jecov, în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive. În conformitate cu art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) din art. 246 Cod administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ reține, că Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.

Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. De asemenea, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont 7 pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental. În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut.

Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem.

(Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Ivan Uzun, reprezentat de avocatul Nicolai Jecov.

În conformitate cu art. 230 și art. 246, 258 alin. (3) din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul depus de Ivan Uzun, reprezentat de avocatul Nicolai Jecov se declară inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Victor Burduh Nina Vascan 8