3ra-7/22 — contestarea actului administrativ

3ra-7/22 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr.3ra-7/22

2-20055442-01-3ra-06012022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani V. Chisilița)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Minciuna, E. Palanciuc, V. Clima)

Î N C H E I E R E

02 februarie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Victor Burduh

Nina Vascan

examinând admisibilitatea recursului depus de Yuce Alper Șahin, reprezentat de

avocatul Alexandru Adam,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Yuce Alper Șahin împotriva Biroului Migrație și Azil al Ministerului Afacerilor Interne cu

privire la contestarea actului administrativ,

împotriva deciziei din 06 octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respins apelul depus de Yuce Alper Șahin împotriva hotărârii din 17 decembrie 2020 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

c o n s t a t ă :

La 25 mai 2020 Yuce Alper Șahin a depus cerere de chemare în judecată împotriva

Biroului Migrație și Azil al Ministerului Afacerilor Interne cu privire la contestarea actului

administrativ.

În motivarea acțiunii reclamantul Yuce Alper Șahin a indicat că prin decizia Biroului

Migrație și Azil nr. 22/20/DAI din 13 martie 2020 a fost respinsă cererea sa de azil.

Reclamantul a indicat că s-a născut la xxxxx în orașul Gyumushkhana, Republica

Turcia, este de naționalitate turc și de religie ateist. A sosit în Republica Moldova în anul

2019 cu scopul de a solicita azil, fiind nevoit să părăsească Turcia din cauza criticii și a

presiunii din partea societății privind faptul că este ateu, din care motiv că a dezertat în

repetate rânduri, făcând serviciu militar de 20 luni, și nu 15 luni, după cum este prevăzut

de legislația Turciei. Pe numele său este deschis un dosar penal în Turcia, în care este

acuzat de furtul unor materiale de construcție de pe un șantier. Acestea fiind sustrase cu

automobilul său personal, a fost și el acuzat de furt. Totodată, are mai multe amenzi aplicate

în timpul efectuării serviciului militar. Deoarece este de religie ateist, are dificultăți în a

se angaja la muncă.

1

A susținut că a sosit în Republica Moldova, deoarece este o țară liberă pentru toate

religiile, iar în Turcia nu poate duce un mod de trai obișnuit, fiind mereu criticat și sub

presiune. Până a intra în Republica Moldova, s-a aflat sub control judiciar, fără a avea

interdicția de a părăsi țara, iar după intrarea pe teritoriul Republicii Moldova, în privința sa

a fost emis un ordin de căutare.

Reclamantul a menționat că în pofida faptului că a dezertat în anii 2010- 2011,

dosarele sale sunt examinate și până în prezent.

Reclamantul a indicat că nu dorește să se întoarcă în țara de origine din cauza lipsei

de siguranță pentru viața sa, iar în cazul revenirii în țara sa de origine, ar putea fi plasat în

penitenciar.

Considera că decizia contestată este pasibilă anulării, deoarece este ilegală în fond,

fiind emisă contrar prevederilor Legii nr. 270 din 18 decembrie 2008 privind azilul în

Republica Moldova, invocând dispozițiile art.17, 42, 48 ale acestei Legi.

A solicitat reclamantul anularea deciziei Direcției Azil și Integrare a Biroului

Migrație și Azil al Ministerului Afacerilor Interne nr. 22/20/DAI din 13 martie 2020 și

obligarea Direcția Azil și Integrare a Biroului Migrație și Azil să-i acorde azil pe teritoriul

Republicii Moldova.

Prin hotărârea din 17 decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, a fost

respinsă cererea de chemare în judecată depusă de Yuce Alper Șahin împotriva Biroului

Migrație și Azil al Ministerului Afacerilor Interne cu privire la contestarea actului

administrativ.

La 18 decembrie 2020 Yuce Alper Șahin a depus apel împotriva hotărârii din

17 decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani (f.d. 54), iar la 09 martie 2021

a prezentat motivarea apelului (f.d. 78-80), solicitând casarea hotărârii primei instanțe și

emiterea unei noi decizii de admitere a acțiunii sale.

Hotărârea motivată din 17 decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a

fost notificată reprezentantului apelantului Yuce Alper Șahin, avocatului Alexandru Adam

la data de 05 martie 2021, prin intermediul poștei electronice (f.d. 72).

Astfel, instanța de apel întemeiat a considerat ca fiind depus în termen apelul lui Yuce

Alper Șahin la data de 09 martie 2021.

Prin decizia din 06 octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul

depus de Yuce Alper Șahin împotriva hotărârii din 17 decembrie 2020 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Râșcani.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a indicat că potrivit dispozițiilor art. 17 al Legii

nr. 270 din 18 decembrie 2008 privind azilul în Republica Moldova (în redacția legii în

vigoare la data emiterii deciziei contestate), statutul de refugiat se recunoaște, la solicitare,

străinului care, în virtutea unei temeri bine întemeiate de a fi persecutat pe motive de rasă,

religie, naționalitate, apartenență la un anumit grup social sau opinie politică, se află în

afara țării a cărei cetățenie o deține și care nu poate sau, datorită acestei temeri, nu dorește

să se pună sub protecția acestei țări; sau care, nedeținînd nici o cetățenie și găsindu-se în

afara țării în care își avea domiciliul legal și obișnuit, ca urmare a unor astfel de

evenimente, nu poate sau, datorită respectivei temeri, nu dorește să se reîntoarcă.

2

Conform art. 48 din aceeași Lege, la evaluarea temerii bine întemeiate de persecuție

sau a riscului real de a fi supus unor vătămări grave, autoritățile competente trebuie să se

bazeze atît pe evenimente care au avut loc anterior părăsirii țării de origine, cît și pe cele

care s-au desfășurat ulterior părăsirii țării sale de origine. O temere bine întemeiată de

persecuție sau un risc real de a fi supus unor vătămări grave se poate baza pe acțiuni

exercitate de solicitant după părăsirea țării de origine, în special în cazul în care s-a stabilit

că acțiunile respective constituie expresia și continuarea convingerilor sau a orientărilor pe

care le avea în țara de origine.

În conformitate cu art. 44 din Legea nominalizată, atunci cînd o parte din motive sau

cînd toate motivele invocate în cererea de azil, care ar justifica acordarea unei forme de

protecție, nu sînt probate cu documente sau cu alte dovezi, se acordă beneficiul dubiului

dacă sînt îndeplinite, cumulativ, următoarele condiții: a) solicitantul a depus toate eforturile

pentru a-și susține cererea de azil; b) toate elementele relevante aflate la dispoziția

solicitantului au fost prezentate, iar lipsa unor astfel de elemente a fost justificată în mod

rezonabil; c) declarațiile solicitantului sînt considerate coerente și plauzibile și nu sînt

contrazise de informațiile din țara de origine, relevante pentru cazul acestuia; d) solicitantul

a depus cererea de azil cît mai curînd posibil, iar eventuala întîrziere este justificată prin

motive întemeiate; e) credibilitatea generală a solicitantului a fost stabilită.

În cauza dedusă judecății, instanța de apel a constatat că în contextul lipsei unor probe

documentare sau de altă natură ce ar dovedi afirmațiile apelantului expuse în cererea sa de

azil și în cadrul intervievării sale, în cazul dat nu se întrunesc cumulativ nici condițiile

expuse surpa, pentru a aplica în speță beneficiul dubiului, deoarece apelantul nu a dovedit

că a depus toate eforturile pentru a-și susține cererea de azil, cum ar fi prezentarea unor

date privind angajările și concedierile sale în/din câmpul muncii sau refuzul angajării în

câmpul muncii pentru motivul invocat de apelant, acesta nejustificând această inacțiune în

nici un mod, iar declarațiile sale nu pot fi apreciate ca fiind coerente și plauzibile în

conjunctura lipsei vreunor informații referitoare la persecutarea în țara sa de origine a

persoanelor ateiste. Or, din declarațiile apelantului reiese că temerile sale rezidă din

eventualitatea sancționării pentru fapte de dezertare și furt, iar ateismul este invocat de

acesta ca o justificare incoerentă și neplauzibilă în scopul încadrării situației sale în

exigențele legale.

Instanța de apel a concluzionat că această justificare nu poate fi reținută în contextul

lipsei unei legături între pretinsele persecutări realizate în țara de origine în privința

apelantului, cu conceptul ateist invocat de acesta și existența unui eventual și iminent risc

pentru viața și integritatea sa pe teritoriul statului de origine al acestuia, pentru motivele

invocate.

Curtea de Apel Chișinău a relevat că apelantul s-a limitat la ipoteza existenței unor

probleme generate de faptul că este ateu, însă argumente plauzibile întru confirmarea

pretinselor temeri, implicit eminența uni pericol și risc pentru viața și integritatea sa pe

teritoriul statului de origine, nu au fost prezentate autorității pârâte, nici instanței de fond

și nici instanței de apel, acesta nu a individualizat nicio acțiune întreprinsă de autoritățile

statului de origine sau societate, ce ar permite formularea unei concluzii despre necesitatea

acordării protecției apelantului în Republica Moldova.

3

Din aceste considerente, instanța de apel a concluzionat că argumentele apelantului

Yuce Alper Șahin nu se încadrează în exigențele legale ce reglementează acordarea

statutului de refugiat, respectiv, a azilului în Republica Moldova, motiv pentru care a

constatat că este întemeiat refuzul autorității pârâte, expus în decizia contestată și nu sunt

temeiuri pentru anularea acesteia.

La 30 noiembrie 2021 Yuce Alper Șahin, reprezentat de avocatul Alexandru Adam,

a depus recurs împreună cu motivarea recursului împotriva deciziei din 06 octombrie 2021

a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei

instanțe și emiterea unei noi decizii de admitere a acțiunii (f.d. 109-112).

În motivarea recursului, recurentul Yuce Alper Șahin, reprezentat de avocatul

Alexandru Adam, a invocat interpretarea eronată a legii de către instanțele ierarhic

inferioare, precum și faptul că nu au fost constatate și elucidate pe deplin circumstanțele

cauzei.

În esență, recurentul Yuce Alper Șahin, reprezentat de avocatul Alexandru Adam, a

reiterat aceleași temeiuri de fapt și de drept, invocate în cererea de apel.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel ca

instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Iar, conform art. 245 Cod administrativ, recursul se depune la instanța de apel în

termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un

termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de

30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea

de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 06 octombrie 2021,

iar la materialele cauzei lipsesc date despre notificarea dispozitivului deciziei contestate.

Totodată, decizia motivată din 06 octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost

notificată reprezentantului recurentului Yuce Alper Șahin, avocatului Alexandru Adam la

data de 26 noiembrie 2021, fapt confirmat prin avizul de recepție, anexat la materialele

cauzei (f.d. 108).

Astfel, recursul depus împreună cu motivarea recursului de către Yuce Alper Șahin,

reprezentat de avocatul Alexandru Adam la data de 30 noiembrie 2021, este în termen.

La 10 ianuarie 2022 în adresa Biroului Migrație și Azil a fost expediat recursul depus

de Yuce Alper Șahin, reprezentat de avocatul Alexandru Adam, intimatul fiind informat

despre posibilitatea depunerii referinței, însă acesta nu și-a valorificat dreptul procedural

respectiv și nu a depus referință la recursul depus de Yuce Alper Șahin, reprezentat de

avocatul Alexandru Adam.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Yuce Alper Șahin, reprezentat de

avocatul Alexandru Adam, în raport cu materialele cauzei, Completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din

următoarele motive.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se

declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) din art. 246 Cod administrativ,

4

recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f). Din analiza

acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se

limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului

administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri

concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul

neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al

instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de

serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din

examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține, că Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor

veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne

deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă

instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o

motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument

rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ

și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul

administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se

referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului

și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul

rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în

asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios

administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece

filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la

instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit,

pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor

de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din

partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo

împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât

pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai

reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic

superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut

cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

5

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports

1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la

admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu

chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c.

Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de

Yuce Alper Șahin, reprezentat de avocatul Alexandru Adam.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de Yuce Alper Șahin, reprezentat de avocatul Alexandru Adam se

declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Victor Burduh

Nina Vascan

6