2ra-2008/21 — constatarea faptului acceptării succesiunii

2ra-2008/21 — constatarea faptului acceptării succesiunii (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 2ra-2008/21

2-19202931-01-2ra-22122021

Prima instanță: Judecătoria Ungheni, sediul Central (jud. R. Costru)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Panov, I. Țurcan, L. Pruteanu)

ÎNCHEIERE

02 februarie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Maria Ghervas

Galina Stratulat

examinând admisibilitatea recursului declarat de Anatolie Gorincioi,

reprezentat de avocatul Vasile Lupu,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Oleg Gorincioi

împotriva lui Anatolie Gorincioi, Vasilii Gorincioi, Ion Gorincioi, Nicolae Ghertop

și Liubovi Lupu cu privire la constatarea faptului acceptării succesiunii și

determinarea cotelor-părți din patrimoniul succesoral,

împotriva deciziei din 28 septembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 19 decembrie 2019, Oleg Gorincioi, reprezentat de avocatul Tatiana Roibu,

a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Anatolie Gorincioi, Vasilii

Gorincioi, Ion Gorincioi, Nicolae Ghertop și Liubovi Lupu, solicitând constatarea

faptului acceptării succesiunii, prin intrare în posesie în termen de 6 luni, asupra

patrimoniului succesoral rămas după decesul lui Ștefan Gorincioi, născut la

XXXXXși decedat la XXXXX, determinarea cotelor-părți egale, a câte ½ cotă-parte

fiecăruia, lui Ștefan Gorincioi, născut la XXXXXși decedat la XXXXX și Nataliei

Gorincioi, născută la 17 iunie 1929 și decedată la XXXXX, din casa de locuit cu

număr cadastral XXXXX.033.01 și terenul aferent cu suprafața de 0,0549 ha,

amplasate în mun. Ungheni, str. XXXXX, nr.56, număr cadastral XXXXX.033,

recunoașterea și atribuirea a ½ cotă-parte din casa de locuit cu număr cadastral

XXXXX.033.01 și terenul aferent cu suprafața de 0,0549 ha, amplasate în mun.

Ungheni, str. XXXXX, nr.56, număr cadastral XXXXX.033, care reprezintă

patrimoniul succesoral al lui Ștefan Gorincioi, născut la XXXXXși decedat la

XXXXX.

În motivarea acțiunii, reclamantul a invocat că, Ștefan Gorincioi, decedat la

XXXXX, este tatăl său și al pârâților, iar Natalia Gorincioi, decedată la XXXXX,

este mama sa și a pârâților.

În cadrul procedurii succesorale după decesul lui Ștefan Gorincioi, deschisă de

notarul Constantin Scalețchi, au fost eliberate certificatele de moștenitor legal

nr.2131 din 20 februarie 2004 și nr.2131 din 16 martie 2004, adăugător, conform

cărora a fost desemnat moștenitor legal al tatălui său Ștefan Gorincioi, fiindu-i

atribuite în proprietate cu cota 1,0 următoarele bunuri: -terenul agricol cu suprafața

1

de 1,0504 ha, număr cadastral XXXXX.091 amplasat în sat. XXXXX Veche, r-nul.

Ungheni; -terenul agricol cu suprafața de 0,3519 ha, număr cadastral XXXXX.099,

amplasat în sat. XXXXX Veche, r-nul. Ungheni; -terenul agricol cu suprafața de

0,1789 ha, număr cadastral XXXXX.325, amplasat în sat. XXXXX Veche, r-nul.

Ungheni; -terenul agricol cu suprafața de 0,0887 ha, număr cadastral XXXXX.283,

amplasat în sat. XXXXX Veche, r-nul. Ungheni; -terenul agricol cu suprafața de

0,0352 ha, număr cadastral XXXXX.180, amplasat în sat. XXXXX Veche, r-nul.

Ungheni; -casa de locuit, anexă locativă, cu spațiu total de 80,0 mp, număr cadastral

XXXXX.033.01, șură, beci, veceu, gard și lotul de pământ aferent casei de locuit,

cu suprafața de 0,0549 ha, amplasate în mun. Ungheni, str. XXXXX, nr.56, nr.

cadastral XXXXX.033. În baza acestui act, a înregistrat dreptul de proprietate în

Registrul Bunurilor Imobile asupra terenurilor menționate.

Reclamantul a afirmat că, în data de 05 iulie 2016, Natalia Gorincioi a întocmit

un testament, numărul 11630, autentificat de către notarul Valentina Ciorba,

conform căruia a testat patrimoniul său în proporție a câte 1/6 cotă-parte fiilor

Anatolie Gorincioi, Vasilii Gorincioi, Ion Gorincioi, Liubovi Lupu și Nicolae

Ghertop, soțul fiicei Lidia Ghertop.

Conform acțiunii înaintate în instanța de judecată împotriva sa de către Anatolie

Gorincioi, ultimul a solicitat anularea certificatului de moștenitor legal nr.2131,

adăugător, eliberat la 16 martie 2004 de către notarul Constantin Scalețchi, prin care

a devenit proprietarul casei de locuit și terenului aferent. În esență, Anatolie

Gorincioi a susținut că certificatul de moștenitor nr.2131, adăugător, din 16 martie

2004 este ilegal, din motiv că, notarul nu a stabilit corect cercul de moștenitori ai

defunctului Ștefan Gorincioi, inclusiv cota-parte a soțului supraviețuitor Natalia

Gorincioi. Prin hotărârea din 27 noiembrie 2018 a Judecătoriei Ungheni s-a anulat

certificatul de moștenitor legal nr.2131 eliberat la 16 martie 2004 pe numele său,

care a fost menținută de către instanța de apel. Finalmente, hotărârea primei instanțe

a devenit irevocabilă, prin neatacare.

Reclamantul a susținut că, a rămas neclarificată chestiunea privind

determinarea cotelor-părți ale soților Ștefan Gorincioi și Natalia Gorincioi din casa

de locuit și lotul de pământ aferent casei de locuit, precum și atribuirea lui în

proprietate a cotei-părți a lui Ștefan Gorincioi.

Reclamantul a precizat că, în cadrul procedurii succesorale nr.61 din 2004,

deschise de către notarul Constantin Scalețchi, drept urmare a decesului lui Ștefan

Gorincioi, au fost eliberate două certificate de moștenitor legal, dintre care doar

certificatul de moștenitor legal nr.2131 din 16 martie 2004 a fost contestat de ceilalți

potențiali moștenitori legali. Însă certificatul de moștenitor legal eliberat la 20

februarie 2004, prin care i-au fost atribuite cinci terenuri agricole din patrimoniul

succesoral al defunctului Ștefan Gorincioi, este valabil și necontestat de vreo

persoană interesată. Mai mult ca atât, în cadrul procesului de judecată menționat

anterior, Anatolie Gorincioi a indicat expres că nu dorește anularea certificatului de

moștenitor legal din 20 februarie 2004, însă a insistat doar la desființarea juridică a

certificatului de moștenitor legal nr.2131 eliberat la 16 martie 2004.

Astfel, având în vedere normele aplicabile la producerea evenimentelor

enunțate, este evident că a acceptat, în fapt, cota-parte care i-a aparținut tatălui din

casa de locuit și lotul de pământ aferent casei de locuit. Pe de altă parte, este mezinul

familiei, a locuit întotdeauna în imobilul dat împreună cu părinții săi și după decesul

2

lor și continuă a locui, are viză de domiciliu, gospodărește în acest imobil împreună

cu familia sa, a făcut anumite îmbunătățiri, reparații, circumstanțe care nu sunt

contestate de pârâți.

Prin hotărârea din 27 ianuarie 2021 a Judecătoriei Ungheni, sediul Central, s-a

admis cererea de chemare în judecată depusă de Oleg Gorincioi și s-a constatat

faptului acceptării succesiunii de către Oleg Gorincioi a patrimoniului succesoral

rămas după decesul lui Ștefan Gorincioi, născut la XXXXXși decedat la XXXXX,

în mun. Ungheni; s-a determinat lui Ștefan Gorincioi, născut la XXXXXși decedat

la XXXXX, în mun. Ungheni și Nataliei Gorincioi, născută la 17 iunie 1929 și

decedată la XXXXX, în mun. Ungheni, a câte ½ cotă-parte din casa de locuit cu

număr cadastral XXXXX.033.01 și din terenul aferent casei, cu suprafața de 0,0549

ha, amplasate în mun. Ungheni, str. XXXXX, nr.56, cu numărul cadastral

XXXXX.033; s-a recunoscut și s-a atribuit în proprietate lui Oleg Gorincioi ½ cotă-

parte din casa de locuit cu număr cadastral XXXXX.033.01 și din terenul aferent

casei, cu suprafața de 0,0549 ha, amplasate în mun. Ungheni, str. XXXXX, nr.56,

cu număr cadastral XXXXX.033, ce reprezintă patrimoniul succesoral rămas după

decesul lui Ștefan Gorincioi, născut la XXXXXși decedat la XXXXX, în mun.

Ungheni.

Prin decizia din 28 septembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău s-a respins, din

lipsă de temei, apelul declarat de Anatolie Gorincioi, reprezentat de avocatul Vasile

Lupu și s-a menținut hotărârea din 27 ianuarie 2021 a Judecătoriei Ungheni, sediul

Central, fără modificări.

În consolidarea soluției, instanța de apel a reținut că, în ședința de judecată a

instanței de apel, apelantul Gorincioi Anatolie nu s-a prezentat, fiind reprezentat în

instanță de avocatul Vasile Lupu, astfel instanța de apel, în temeiul art. 379 alin. (2)

CPC, a dispus examinarea cauzei în lipsa apelantului.

Instanța de apel a constatat că, actele pricinii denotă faptul intrării lui Gorincioi

Oleg în posesia efectivă a casei de locuit din mun. Chișinău, str. XXXXX, locuind

și administrând spațiul locativ dat, fapt confirmat și prin cererile intimaților/pârâți

Gorincioi Vasilii și Gorincioi Ion, care au declarat faptul că Gorincioi Oleg este

fratele lor mai mic și a locuit tot timpul în această casă împreună cu părinții, cât și

după decesul lor, până în prezent (f.d.67-69).

Totodată, instanța de apel a notat că potrivit buletinului de identitate (f.d.15),

Gorincioi Oleg are domiciliul în or. Ungheni, str. XXXXX.

În împrejurările stabilite, instanța de apel a ajuns la concluzia despre

corectitudinea admiterii pretenției lui Gorincioi Oleg cu privire la constatarea

faptului acceptării succesiunii de către Gorincioi Oleg rămase după decesul lui

Gorincioi Ștefan, deoarece prin acțiunile sale și-a manifestat voința de a accepta

succesiunea.

De asemenea, instanța de apel a respins ca nefondate argumentele invocate de

apelantul Gorincioi Anatolie cu privire la lipsa citării pentru ședința de judecată și

necesitatea trimiterii cauzei la rejudecare, din motivele ce succed.

Citând prevederile art. 385 lit.d), art. 388 alin. (1) lit. b), art.102 alin.(41), art.

105 alin.(6) Cod de procedură civilă, instanța de apel a constatat faptul că potrivit

avizelor de recepție prezente la dosar (f.d.48, 60), citațiile expediate în adresa lui

Gorincioi Anatolie (mun. Ungheni, str. XXXXX, ap. 30), au fost recepționate contra

semnătură.

3

Conform recipisei (f.d.64) anexate la materialele dosarului, soția pârâtului

Gorincioi Anatolie – Gorincioi Elena a fost înștiințată contra semnătură despre

ședința de judecată în procesul civil intentat la cererea lui Gorincioi Oleg.

Totodată, la materialele dosarului se atestă înștiințarea depusă de însuși apelant

cu privire la imposibilitatea prezentării în ședința de judecată din 29.10.2020, ora

11:00, în legătură cu pandemia de Covid-19. Este important de menționat faptul că

prin cererea respectivă, apelantul nu solicită amânarea ședinței de judecată, ci doar

informează instanța despre imposibilitatea participării în ședință.

În contextul normelor precitate supra coroborate cu circumstanțele de fapt

confirmate prin înscrisurile anexate la dosar, instanța de apel a concluzionat că, în

speță nu se regăsește niciun temei pentru casarea hotărârii primei instanțe și

trimiterea cauzei la rejudecare, or, așa cum s-a constatat mai sus, apelantul/pârât

Gorincioi Anatolie cunoștea despre procesul intentat de Gorincioi Oleg, mai mult

decât atât soția acestuia a fost prezentă la examinarea cauzei în primă instanță, prin

urmare, apelantul nu poate invoca lipsa citării ca temei pentru trimiterea cauzei la

rejudecare, or, prima instanță a depus toată diligența în asigurarea înștiințării legale

a tuturor participanților la proces, cu garantarea principiului contradictorialității și

egalității părților în drepturile procedurale.

În consecință, instanța de apel a apreciat ca neîntemeiate obiecțiile indicate de

în cererea de apel, or, la caz, s-a stabilit faptul că apelantul cunoștea despre procesul

aflat pe rolul instanței.

La 09 decembrie 2021, prin intermediul poștei (f.d.140), Anatolie Gorincioi,

reprezentat de avocatul Vasile Lupu, a depus cerere de recurs împotriva deciziei din

28 septembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului,

casarea hotărârii primei instanțe și a deciziei instanței de apel cu restituirea cauzei

spre rejudecare în prima instanță.

În motivarea recursului s-a invocat examinarea cauzei în lipsa apelantului, fără

depunerea unei cereri în acest sens.

Recurentul a menționat că, de către reclamant la depunerea cererii de chemare

în judecată a fost indicată adresa din mun. Ungheni, totodată, cunoștea cu certitudine

că se află în Federația Rusă cu familia, iar la adresa indicată în cerere nu locuiește

nimeni. Despre procesul intentat a aflat de la niște vecini, a expediat o înștiințare

despre imposibilitatea de a se prezenta în ședința de judecată din 29 octombrie 2020

din cauza pandemiei, indicând adresa de domiciliu temporar din Rusia.

Recurentul a susținut că, instanța nu a activat din cauza pandemiei începând cu

29 octombrie 2020, cauza fiind numită spre examinare pentru 29 ianuarie 2021.

Astfel, urma a fi citat la adresa din Rusia, de la care a expediat înștiințarea despre

imposibilitate de a se prezenta în data de 29 octombrie 2020, însă a fost citat la adresa

din Ungheni. În așa mod, nu a fost citat legal în ședința de judecată conform art.102

Cod de procedură civilă, motiv pentru care i s-a lezat dreptul la un proces judiciar

echitabil, un șir de drepturi, precum și accesul liber la justiție, modalitățile de apărare

a drepturilor, libertăților și intereselor legitime, contradictorialitatea și egalitatea

părților în drepturile procedurale. Nefiind citat legal în ședința de judecată, nu a avut

posibilitatea singur ori prin intermediul unui reprezentant de a-și apăra și proba

poziția, deoarece argumentele prezentate în susținerea cererii au fost unele eronate

și inventate în scopul de a obține o hotărâre de judecată favorabilă doar

reclamantului după cum a procedat și anterior. Instanța de fond a constatat prin

4

hotărâre că doar Oleg Gorincioi a acceptat succesiunea după decesul tatălui, Ștefan

Gorincioi, însă dispune de probe precum că, a acceptat în termen legal această

succesiune, contribuind financiar și fizic la reconstrucția și consolidarea casei

părintești, iar aceste acțiuni au fost efectuate în termenul legal. Intimatul Oleg

Gorincioi a tăinuit aceste lucruri, astfel inducând instanța în eroare, adică a

manifestat o rea-credință în scopul de a-și realiza un scop pe cale ilegală.

Recurentul și-a exprimat dezacordul cu decizia instanței de apel, motivând că,

afirmația instanței de apel cu referire la citarea legală este eronată, deoarece nu a

indicat prin cerere că solicită examinarea cauzei în lipsa sa, însă doar a înștiințat

instanța despre imposibilitatea prezentării la ședința de judecată din 29 octombrie

prezenta fizic la ședința de judecată. Soția sa venind la proces, a declarat că dorește

să participe la proces, dar nu se poate prezenta, deoarece se află în Rusia și restricțiile

impuse nu-i permit temporar de a se prezenta. Cu toate acestea instanța de fond a

examinat cauza în lipsa sa, astfel privându-l de dreptul la un proces judiciar echitabil,

fapt care, de fapt la privat de dreptul de a intra în posesia averii succesorale după

decesul părinților, adică o încălcare de lege generează altă încălcare, iar căile de atac

au menirea de a corecta aceste erori.

Recurentul a opinat că, atât instanța de fond, cât și cea de apel au interpretat

eronat prevederile art.102 și art. 105 Cod de procedură civilă cu referire la citarea

legală a sa la examinarea cauzei și aceasta este un temei evident de anulare a deciziei

contestate.

Copia recursului declarat a fost expediată în adresa intimaților conform scrisorii

datate cu 22 decembrie 2021 (f.d.148) și a fost recepționată la 24 decembrie 2021 și

la 26 decembrie 2021, conform avizelor de recepție (f.d.150-153).

La 18 ianuarie 2022, prin intermediul poștei (f.d.158), Oleg Gorincioi,

reprezentat de avocatul Tatiana Roibu, a depus referință la cererea de recurs,

exprimând poziția în favoarea respingerii recursului ca fiind inadmisibil.

Alte referințe la cererea de recurs, în temeiul art. 439 alin.(2) Cod de procedură

civilă, până la data judecării cauzei în ordine de recurs, nu au parvenit.

În conformitate cu prevederile art. 434 alin.(1) Cod de procedură civilă,

recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei

integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Decizia instanței de apel a fost adoptată la 28 septembrie 2021, iar cererea de

recurs a fost depusă 09 decembrie 2021, prin intermediul poștei (f.d.140).

Materialele cauzei atestă expedierea copiei deciziei instanței de apel către

participanții la proces la 17 noiembrie 2021, inclusiv prin intermediul poștei

electronice la 02 decembrie 2021, conform scrisorii (f.d.133-134). Astfel, recursul

este declarat în termen.

Examinând temeiurile recursului declarat de Anatolie Gorincioi, reprezentat de

avocatul Vasile Lupu, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil din

următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

5

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stipulează că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească

a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

În temeiul prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Anatolie Gorincioi, reprezentat

de avocatul Vasile Lupu, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2),

(3) și (4) Cod de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul părții

recurente cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează că procedura admisibilității

constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele

prevăzute în art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele

de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe,

suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului

instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

faptul că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă,

însă din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a

regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența

sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune

motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe

dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate

de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra

Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995,

nr.26561/1995).

6

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera inadmisibil recursul declarat de Anatolie Gorincioi, reprezentat de

avocatul Vasile Lupu.

În conformitate cu art. 433 lit. a), art. 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Anatolie Gorincioi, reprezentat

de avocatul Vasile Lupu, împotriva deciziei din 28 septembrie 2021 a Curții de Apel

Chișinău.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Maria Ghervas

Galina Stratulat

7