2ra-1283/21 — cu privire la constatarea faptului relatiilor de rudenie si a acceptării succesiunii,

2ra-1283/21 — cu privire la constatarea faptului relatiilor de rudenie si a acceptării succesiunii, (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 2ra-1283/2021

prima instanță: Judecătoria Comrat, sediul Ceadâr-Lunga (jud. N. Lazereva)

instanța de apel: Curtea de Apel Comrat (jud. D. Fujenco, A. Mironov, L. Caraianu)

ÎNCHEIERE

22 septembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Alexei

Grozdev,

în cauza civilă, la cererea depusă în procedură specială a petiționarului Alexei

Grozdev, persoane interesate Anna Nedova și Piotr Grozdev, cu privire la

constatarea faptului relațiilor de rudenie și a acceptării succesiunii,

împotriva deciziei din 22 aprilie 2021 a Curții de Apel Comrat, prin care a fost

respins apelul declarat de Alexei Grozdev și a fost menținută hotărârea din 03

noiembrie 2020 a Judecătoriei Comrat, sediul Ceadâr-Lunga,

c o n s t a t ă:

La 06 martie 2019, Alexei Grozdev, a depus cerere cu privire la constatarea

faptului relațiilor de rudenie și a faptului acceptării succesiunii, prin care a solicitat:

- a se constata faptul că, Mihail Grozdev, data nașterii XXXXX, decedat la

XXXXX este fiul Irinei Grozdeva, data nașterii XXXXXX, decedată la XXXXX și

fratele lui Alexei Grozdev.

- a constata faptul acceptării de către Mihail Grozdev, a succesiunii sub formă

de terenurile agricole înregistrate cu nr. cadastrale XXXXXXX, XXXXXXX,

XXXXXXX, în urma decesului Irinei Grozdeva, decedată la 16.08.2001.

- a constata faptul acceptării de către Alexei Grozdev a succesiunii sub formă

de casa de locuit și terenul adiacent de pământ cu suprafața de 0,1526 ha, amplasată

pe adresa satul XXXX, str. XXXXXX, XX, înregistrată sub nr. cadastral

XXXXXX, terenurile agricole înregistrate cu nr. cadastrale XXXXXXX,

XXXXXX, XXXXXX, în urma decesului lui Mihail Grozdev, decedat la

XXXXXX.

În motivarea cererii petiționarul a indicat că, mama lui, Irina Grozdeva, a

decedat la XXXXX, ceea ce se confirmă prin certificatul de deces DC-IV nr.

XXXXX.

A menționat petiționarul că, după decesul Irinei Grozdeva, nimeni din copiii:

Piotr Grozdev, Mihail Grozdev, Anna Nedova și Alexei Grozdev, nu au înaintat la

notar cerere cu privire la acceptarea succesiunii după decesul mamei lor,

circumstanțe ce se confirmă prin răspunsul notarului public precum că după decesul

Irinei Grozdeva, la 16 august 2001, dosar succesoral nu a fost pornit, și nici

testament nu a fost autentificat din numele acesteia.

A susținut petiționarul că, fratele său Mihail Grozdev a acceptat moștenirea

formată din terenurile agricole înregistrate cu nr. cadastrale XXXXXXX,

XXXXXXX, XXXXXXX, circumstanțe ce se confirmă prin extrasele din registrul

bunurilor imobile, astfel, intrând în posesia bunurilor care aparțineau mamei sale,

fapt confirmat prin extrasul nr. XX din XX februarie XXX eliberat potrivit

registrului de evidentă a gospodăriilor populației ținut de primăria satului XXXX,

precum că, fratele său Mihail Grozdev în decurs de 6 luni, de la data decesului Irinei

Grozdeva, de facto a acceptat succesiunea, prin intrare în posesiune și gestionarea

bunului nominalizat care aparținea mamei lui, adică avea grijă de casa și terenul

adiacent de pământ, achita impozite și serviciile comunale, a efectuat

înmormântarea, prelucra terenul de pământ și recepționa producția agricolă.

A invocat petiționarul că, la 24 februarie 2004, a decedat fratele său Mihail

Grozdev, ceea ce se confirmă prin certificatul de deces DC-V nr. XXXXX din data

de XXXXXX.

A susținut petiționarul că, la momentul decesului Mihail Grozdev nu era

căsătorit și nu avea copii, ceea ce se confirmă prin certificatul eliberat de primăria

satului Congaz nr. XXX din XXXXXXX.

A menționat petiționarul că, din ziua decesului lui Grozdev Mihail, urma a se

consideră data deschiderii moștenirii, iar în timp de 6 luni nimeni, inclusiv nici

dînsul, nu s-a adresat cu cerere la notar privind acceptarea sucesiunii ca urmare a

decesului fratelui său, Mihail Grozdev, și a moștenirii compusă din: casa de locuit și

terenul adiacent de pământ cu suprafața de 0,1526 ha, amplasată pe adresa satul

XXXXX, str. XXXXXX, XX, înregistrată sub nr. cadastral XXXXXXX, ce se

confirmă prin extrasele din registrul bunurilor imobile, cît și răspunsurile notarilor

publici precum că, după decesul lui Grozdev Mihail, dosar succesoral nu a fost

pornit, cât și nu s-a autentificat testamentul din numele acesteia.

A considerat petiționarul că, în sensul art. 1516 Codul civil (în vigoare până la

data de 01 martie 2019), dânsul a acceptat sucesiunea, intrând în posesia bunurilor

care aparțineau fratelui său, Mihail Grozdev, deoarece avea grijă de casă, achită

serviciile de furnizare a energiei electrice și gaze naturale, impozitul imobiliar și cel

funciar, fapt confirmat prin extrasul nr. XX eliberat la XX februarie XXXX din

registrul de evidentă a gospodăriilor populației ținut de primăria satului Congaz,

cultiva terenul de pământ, recepționa producția agricolă ceea ce se confirmă prin

certificatul din 27 martie 2017 eliberat de SRL „Nivcont-Agro”.

A mai menționat petiționarul că, până la momentul depunerii cererii în instanța

de judecată, dînsul de facto exercită atribuțiile de posesiune și folosință a bunului

succesoral indicat mai sus, însă nu poate dispune de acestea, întrucât pentru

constatarea faptului acceptării succesiunii prin intrarea de facto în posesiune nu este

prevăzută o altă modalitate (ordinea extrajudiciară) de constatare a acestui fapt,

atunci când pentru el aceasta are consecințele juridice, legate de dreptul de

proprietate asupra bunului succesoral nominalizat, apărut la el.

A indicat petiționarul că, întrucât nu dispune de posibilitatea de a recepționa

certificatul privind dreptul succesoral, dat fiind faptul că lipsește certificatul de

2

naștere a lui Mihail Grozdev, data nașterii XXXXXXX, decedat la XXXXXXX, ce

ar confirma că, acesta este fratele său.

A menționat că, s-a adresat la oficiul stării civile or.Comrat cu o cerere de

eliberare a extrasului de arhivă al certificatului de naștere a fratelui său - Mihail

Grozdev, iar la 04 mai 2018, i-a fost eliberat un răspuns că pentru perioada anilor

1960-1964 registrul nu s-a păstrat și nu există posibilitate de a elibera extrasul de

arhivă al certificatului de naștere a fratelui - Grozdev Mihail, fapt confirmat prin

răspunsul oficiului stării civile or. Basarabeasca privind lipsa înscrisului în actele

stării civile.

A susținut că, dînsul este fratele natal al lui Mihail Grozdev, fapt ce se

confirmă prin certificatul nr. XX din XX februarie XXXX, eliberat de primăria

satului Congaz, din care rezultă că, din momentul decesului a lui Mihail Grozdev,

de facto, succesiunea a acceptat-o Alexei Grozdev.

În drept, petiționarul a invocat prevederile art. art. 8 alin. (1) și (2), lit. d), 11,

1500 alin. (1). lit.a), b), 1501, 1516 al. alin. (3) și (4) din Codul civil al Republicii

Moldova (în redacția Legii din 06 iunie 2002).

Prin hotărîrea din 03 noiembrie 2020 a Judecătoriei Comrat, sediul Ceadâr-

Lunga, cererea depusă de petiționarul Alexei Grozdev, persoane interesate Anna

Nedova și Piotr Grozdev cu privire la constatarea faptului relațiilor de rudenie și a

acceptării succesiunii, a fost respinsă ca neîntemeiată.

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, Alexei Grozdev la 26 noiembrie

2020 a declarat apel nemotivat, iar la 10 februarie 2021 a depus apel motivat

împotriva hotărârii primei instanțe, prin care a solicitat admiterea apelului, casarea

integrală a hotărârii contestate și emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a

acțiunii.

Prin decizia din 22 aprilie 2021 a Curții de Apel Comrat, a fost respins apelul

declarat de Alexei Grozdev și a fost menținută hotărârea primei instanțe.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a aplicat prevederile 1500 alin. (1).

lit.a), b), 1516 alin. (2) și (3) din Codul civil al Republicii Moldova (în redacția

Legii din 06 iunie 2002) pecum și prevederile art.45 din Codul familiei și a conchis

că, prin materialele dosarului se constată că, mama petiționarului Alexei Grozdev,

nascut la XXXXXXX, este Irina Grozdeva, nascută la XXXXXXX și decedată la

XXXXXXX, ce se confirmă prin copia certificatului de naștere a lui Grozdev

Alexei și copia certificatului de deces a lui Grozdeva Irina. (f. d. 9-12)

La fel instanța de apel a reținut faptul că, Irina Grozdeva, a decedat la data de

XXXXXXX, fapt confirmat prin copia certificatului de deces seria DC-IV

XXXXX, iar Mihail Grozdev, data nașterii a căruia este XXXXXXX a decedat la

data de XXXXXXX, fapt confirmat prin copia certificatului de deces seria DC-V

XXXXXXX. (f. d. 9, 11)

În urma decesului Irinei Grozdeva, s-a deschis succesiunea compusă din:

terenurile de pământ cu destinație agricolă, aflate în extravilanul sat. XXXXX or.

XXXXX, cu suprafața de 0,9409 ha, nr. cadastral XXXXXXX; cu suprafața de

0,3106 ha, nr. cadastral XXXXXXX.

Tot din materialele speței se constată că, bunurile imobile nominalizate au fost

înregistrate cu drept de proprietate după Irina Grozdeva, data nașterii

XXXXXXXX, ce se confirmă prin extrasele din registrul bunurilor imobile

3

serviciului cadastral teritorial ”Comrat”, din cadrul instituției publice ”Agenția

Servicii Publice”. (f. d. 6-8)

În urma decesului lui Mihail Grozdev s-a deschis succesiunea ce se compune

din: casa de locuit cu suprafața de 94,8 m2, nr. cadastral XXXXXXX, terenul

adiacent de pământ, nr. cadastral XXXXXXX; construcția cu suprafața de 51,1 m2,

nr. cadastral XXXXXXX, construcția (garaj) cu suprafața de 54,8 m2, nr. cadastral

XXXXXXX, amplasate în or. XXXX, satul XXXX, str. XXXXXX nr. XX.

Din materialele cauzei instanța de apel a constatat că, bunurile imobile

nominalizate au fost înregistrate cu drept de proprietate după Mihail Grozdev, ce se

confirmă prin extrasele din registrul bunurilor imobile a oficiului cadastral teritorial

”Comrat”, filiala Î.S. "Cadastru” al IP ,,ASP”. (f. d. 5)

Iar, una din cerințele declarantului este solicitarea constatării faptului relațiilor

de rudenie și anume că, Mihail Grozdev, decedat la XXXXXXX, este fiul Irinei

Grozdeva, decedată la XXXXXXX.

Concomitent petiționarul a solicitat constatarea atât a faptului acceptării de

Grozdev Mihail a succesiunii ce s-a deschis în urma decesului Irinei Grozdeva,

decedată la data de XXXXXXX, cât și acceptării de către el, Grozdev Alexei a

moștenirii ce s-a deschis în urma decesului lui Grozdev Mihail, decedat la data de

XXXXXXX.

În același timp instanța de apel a constatat că, apelantul, nici pe parcursul

examinării cauzei în prima instanță, nici în cadrul ședinței instanței de apel nu a

prezentat probe suficiente ce ar confirma posibilitatea constatării faptului relațiilor

de rudenie. Dar constatarea faptului de acceptare a succesiunii în cazul de față are o

dependență directă cu soluționarea cerinței de constatare a faptului relațiilor de

rudenie.

Or, instanța de apel a căzut de acord cu concluzia primei instanțe precum că,

adoptarea hotărârii privind constatarea faptului de acceptare a succesiunii este

posibilă doar după ce este constatată rudenia persoanelor nominalizate supra, sau

prin adoptarea hotărârii cu privire la constatarea gradului de rudenie a acestora, sau

prin constatarea faptului nașterii sau faptului înregistrării acesteia și această hotărâre

va deveni definitivă și irevocabilă, dat fiind faptul că instanța de judecată nu poate

în aceeași hotărâre să constate faptul acceptării succesiunii în urma decesului

persoanelor, dacă nu a devenit definitivă și irevocabilă hotărârea privitor la relațiile

de rudenie a acestora, sau gradul de rudenie nefiind constatat pe calea

extrajudiciară.

Totodată, instanța de apel a conchis că, instanțele de judecată urmează să

constate dacă petiționarul și persoanele decedate, adică Mihail Grozdev și Irina

Grozdeva sunt rude, însă, instanța nu poate face trimitere la acest fapt până ce nu

vor fi documente corespunzătoare confirmative, adică certificatul de naștere, sau

până nu va exista hotărârea judecătorească irevocabilă privind constatarea faptului

relațiilor de rudenie.

Instanța de apel conchide că, petiționarul/apelantul, a indicăt că, dînsul nu

dispune de posibilitatea de a recepționa certificatul privind dreptul succesoral, dat

fiind faptul că lipsește certificatul de naștere a fratelui său, Mihail Grozdev, a.n.

XXXXXXX, decedat la XXXXXXX, ce ar confirma faptul că, acesta este fratele

lui, dînsul s-a adresat la oficiul stării civile or.Comrat cu cerere privind eliberarea

4

din arhivă a extrasului din certificatul de naștere a fratelui său - Grozdev Mihail,

însă prin răspunsul oficiului stării civile or. Basarabeasca din 04 mai 2018 i s-a

comunicat că, potrivit registrului de evidență a certificatelor de naștere eliberate în

perioada anilor 1960- 1964, este în imposibilitate de a elibera extrasului din

certificatul de naștere a fratelui său - Grozdev Mihail, născut la XXXXXXX, din

lipsa înscrisului în actele stării civile.

La fel, instanța de apel a notat că, din materialele dosarului se constată că,

petiționarul/apelantul a indica că, dînsul este fratele lui Mihail Grozdev, fapt ce se

confirma prin certificatul nr. XX din XX februarie XXXX eliberat de primăria

satului Congaz, și anume că din momentul decesului fratelui său Mihail Grozdev,

de facto, moștenirea a acceptat-o Alexei Grozdev, făcând acest lucru pentru a proba

relațiile de rudenie între Grozdev Mihail și ultimul.

Astfel, instanța de apel a menținut concluzia primei instanțe precum că, în

speța supusă examinării lipsește una din condițiile necesare pentru constatarea

faptelor care au o valoare juridică, prevăzută de art. 282 al. (1) lit. b) din Codul de

procedură civilă, adică petiționarul/apelantul nu a avut nicio altă posibilitate de a

obține sau de a restabili actele ce autentifică faptul dat.

Or, la cererea petiționarului Alexei Grozdev este anexat avizul serviciului stare

civilă or.Basarabeasca din data de 04 mai 2018 privind lipsa înscrisului actului stării

civile cu privire la nașterea lui Mihail Grozdev. (f.d. 10) Totodată, în cererea sa

petiționarul Alexei Grozdev a motivat despre temeinicia adresării sale în instanță de

judecată cu cerința cu privire la constatării faptului relațiilor de rudenie din motiv

că, lipsește certificatul de naștere a lui Mihail Grozdev.

În același timp instanța de apel a constatat că, probele prezentate de către

petiționar și anume extrasul din registrul de evidentă a gospodăriilor populației

deținut de primăria satului Congaz, precum și certificatele eliberate S.R.L.

”Nicvont-Agro”, cât și documentele ce identifică personalitatea nu confirmă faptul

relațiilor de rudenie, iar în legătură cu acest fapt prima instanță întemeiat a ajuns la

concluzia de a respinge ca neîntemeiată cererea lui Grozdev Alexei privind

constatarea acestui fapt.

La rândul său, instanța de apel a reiterat că, certificatele de deces ale lui Mihail

Grozdev și Irinei Grozdeva confirmă doar faptul decesului cet. Grozdeva Irina la

data de XXXXXXX (născută la data de XXXXXXX) și faptul decesului lui

Grozdev Mihail la data XXXXXXX (născut la data de XXXXXXX,).

Prin copia buletinului de identitate a lui Alexei Grozdev (f.d. 13) și copia

certificatului de naștere a acestuia (f.d. 12) se confirmă doar că el este născut la data

de XXXXXXX, iar la compartimentul ,,părinții” este indicat mama Grozdeva Irina.

În contextul celor relatate instanța de apel a remarcat că, certificatele stării

civile și buletinul de identitate menționate supra și anexate de către reclamant la

cererea lui, nu confirmă relația de rudenie între Mihail Grozdev și Irina Grozdeva, și

anume că, Mihail Grozdev este fiul Irinei Grozdeva, iar Alexei Grozdev este fratele

lui Mihail Grozdev.

În aceiași ordine de idei, instanța de apel a menționat că, extrasele din registrul

de evidență a gospodăriilor populației eliberate de primăria satului Congaz la data

de 13 februarie 2017 și 28 februarie 2017 (f.d.14/15), precum și certificatele nr.18 și

5

19 din data de 27 martie 2017 de la S.R.L. ”Nivcont - Agro” (f.d.16/17), de

asemenea nu pot fi considerate probe suficiente ce ar confirma relațiile de rudenie.

În contextul împrejurărilor expuse instanța de apel a considerat că

petiționarul/apelant nu a probat fapttul că, nu a avut posibilitatea de a obține sau de

a restabili actele ce autentifică faptul relațiilor de rudenie, cât și nu a indicat și nu a

prezentat probele ce ar confirma faptul și ar autentifica imposibilitatea recepționării

documentelor corespunzătoare, sau imposibilitatea restabilirii documentelor

pierdute, pe calea extrajudiciară.

Ținind cont de cele expuse supra instanța de apel a menționat că, prima

instanță a constatat integral circumstanțele care au importanță la soluționarea

cauzei, aplicând corect normele de drept material și procedural, a adoptat o decizie

legală și întemeiată.

Cu referire la argumentele indicate de către apelant, instanța de apel a

considerat că sunt neîntemeiate, și a ajuns la concluzia privind respingerea cererii de

apel și menținerea hotărîrii primei instanțe.

La 17 iunie 2021, Alexei Grozdev, prin intermediul oficiului poștal, a declarat

recurs împotriva deciziei din 22 aprilie 2021 a Curții de Apel Comrat, solicitând

admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe cu

emiterea unei noi hotărîri prin care cererea depusă de petiționarul Alexei Grozdev,

persoane interesate Anna Nedova și Piotr Grozdev cu privire la constatarea faptului

relațiilor de rudenie și a acceptării succesiunii, să fie admisă întegral.

În motivarea recursului a invocat că, prima instanță și instanța de apel nu au

aplicat legea care trebuia să fie aplicată și au interpretat greșit prevederile legale ce

guvernează raportul juridic litigios și circumstanțele probatorii ale dosarului.

În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi

restabilit.

Cu referire la termenul de depunere a recursului, instanța de recurs

menționează că, Curtea de Apel Comrat a emis decizia la 22 aprilie 2021 și

expediată participanților la proces la 19 mai 2021 (f.d.28), și a fost recepționată de

recurent la 24 mai 2021, fapt confirmat prin avizul de recepție anexat la materialele

cauzei. (f.d.130)

Astfel, având în vedere faptul că, recursul declarat de Alexei Grozdev

împotriva deciziei din 22 aprilie 2021 a Curții de Apel Comrat a fost înregistrat la

17 iunie 2021, fiind expediat prin intermediul oficiului poștal la 15 iunie 2021

(f.d.160), în conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, acesta se

consideră declarat în termen.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) din Codul de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii

acesteia. În cazul neprezentării referinței în termenul stabilit, admisibilitatea

recursului se decide în lipsa acesteia.

6

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor

invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în

conformitate cu alin. (2).

Prin notificarea din 30 iunie 2021, Curtea Supremă de Justiție, în conformitate

cu art. 439 alin. (2) din Codul de procedură civilă, a expediat intimatului copia

recursului și a înștiințat despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de

o lună de la data primirii acesteia.

Până la data examinării admisibilități recursului, intimații nu a depus referință

prin care să-și exprime opinia referitor la recursul declarat.

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul este

inadmisibil din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că, săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de Alexei Grozdev nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de

procedură civilă.

Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural

de către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că, procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură

civilă.

Astfel, în sensul dat, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu

se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

7

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza

Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie

1995, nr.26561/1995).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție ține să menționeze că, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul

trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în

cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de

lucruri (cauza Asito vs Republica Moldova, 10 iulie 2010, Meyer vs Germania, 22

martie 2016), însă motivele recursului, invocare în speță sunt similare celor invocate

în cadrul judecării pricinii, care au fost apreciate corespunzător.

Astfel, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de

Alexei Grozdev, ca inadmisibil.

În conformitate cu art.270, 431 alin. (2), 433 lit. a) și 440 alin. (1) din Codul de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul declarat de Alexei Grozdev, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

8