2ra-2017/21 — Obligarea reducerii nivelului de zgomot generat de cazangerie, repararea prejudiciului material si moral

2ra-2017/21 — Obligarea reducerii nivelului de zgomot generat de cazangerie, repararea prejudiciului material si moral (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 2ra-2017/21

2-18170582-01-2ra-22122021

Prima instanță: (Judecătoria Chișinău, sediul Centru) L. Bagrin

Instanța de apel: (Curtea de Apel Chișinău) M. Guzun, A. Malîi, I. Dutca

Î N C H E I E R E

02 februarie 2022 mun. Chișinău

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al

Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Maria Ghervas

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Asociația de

Coproprietari în Condominiu nr. 55/233,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Chupakhin Vitalii

și Iacovleva Anna împotriva Asociației de Coproprietari în Condominiu nr. 55/233

cu privire la obligarea de a reduce nivelul de zgomot generat de cazangerie,

repararea prejudiciului material și moral și încasarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 07 iulie 2021,

c o n s t a t ă :

La 16 mai 2018, Chupakhin Vitalii a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Asociației de Coproprietari în Condominiu nr. 55/233 cu privire la

obligarea de a reduce nivelul de zgomot generat de cazangerie.

În motivarea acțiunii, Chupakhin Vitalii a menționat că la în perioada 21-22

decembrie 2015, de către specialiștii Centrului de Sănătate Publică din mun.

Chișinău a fost efectuată măsurarea zgomotului și vibrației în apartamentul

XXXXX, situat pe XXXXX.

Conform procesului-verbal nr. 357, în apartament a fost constatat nivelul

zgomotului generat de funcționarea cazangeriei, care depășește limita admisă de

2 dBa.

Însă, reclamantul a invocat că deși au trecut 3 ani de la constatările respective,

conducerea ACC nr. 55/233 nu a întreprins careva măsuri pentru redresarea

situației.

Astfel, în rezultatul zgomotului ridicat de cazangerie, i-a fost afectat auzul.

La 22 ianuarie 2018, în adresa pârâtului a fost expediată cererea prealabilă,

care a fost lăsată fără răspuns.

1

Reclamantul Chupakhin Vitalii a solicitat obligarea ACC nr. 55/233 de a

reduce nivelul de zgomot, generat de cazangeria casei de locuit până la nivelul

admis de normele sanitare, încasarea sumei de 20 000 lei cu titlu de prejudiciu

moral și încasarea sumei de 100 lei cu titlu de taxă de stat.

La 02 mai 2019, Iacovleva Anna a depus cerere, prin care a solicitat

intervenirea în proces în calitate de coreclamant în procesul civil, la cererea de

chemare în judecată depusă de Chupakhin Vitalii împotriva ACC nr. 55/233 cu

privire la obligarea de a reduce nivelul de zgomot generat de cazangerie (f.d. 68-70

Vol. I).

În motivarea cererii, Iacovleva Anna a invocat că este concubina lui

Chupakhin Vitalii.

De asemenea, a menționat că apartamentul XXXXX, situat pe

XXXXX nu este locuibil din cauza nivelului de zgomot, fiind nevoiți astfel să

închirieze un alt spațiu locativ pe perioada 22 ianuarie 2018 – 22 iulie 2019, fapt

confirmat prin contractul de închiriere a spațiului locativ, pentru care au achitat

suma de 32 990 de lei.

Iacovleva Anna a solicitat obligarea ACC nr. 55/233 de a reduce nivelul de

zgomot, generat de cazangeria casei de locuit până la nivelul admis de normele

sanitare, încasarea sumei de 32 990 de lei cu titlu de prejudiciu moral, încasarea

sumei de 989,70 de lei cu titlu de taxă stat și încasarea sumei de 20 000 lei cu titlu

de prejudiciu moral.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 26 iunie 2019, s-a

admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Chupakhin Vitalii și

Iacovleva Anna.

S-a obligat ACC nr. 55/233 să reducă nivelul de zgomot generat de

cazangeria amplasată în blocul locativ din XXXXX, până la nivelul admisibil

prevăzut de normativele în domeniul vizat – NCM E.04.02:2014 ”Protecția contra

zgomotului”.

S-a încasat de la ACC nr. 55/233 în beneficiul lui Chupakhin Vitalii suma de

4 000 lei cu titlu de prejudiciu moral, suma de 100 lei cu titlu de taxă de stat și

suma de 5 000 lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică.

S-a încasat de la ACC nr. 55/233 în beneficiul Annei Iacovleva suma de 4 000

lei cu titlu de prejudiciu moral și suma de 100 lei cu titlu de taxă de stat.

În rest, acțiunea a fost respinsă (f.d. 90, 94-105 Vol. I).

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 18 februarie 2020, s-a admis apelul

declarat de ACC nr. 55/233 și apelul declarat de avocatul Morozov Sergiu în

interesele lui Chupakhin Vitalii și Iacovleva Anna, s-a casat integral hotărârea

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 26 iunie 2019 și s-a restituit cauza la

rejudecare în prima instanță, în alt complet de judecată, pentru a fi examinată de

către instanța de drept comun (f.d. 193-200 Vol. I).

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 05 august 2020, s-a

admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Chupakhin Vitalii și

Iacovleva Anna.

S-a obligat ACC nr. 55/233 să reducă nivelul de zgomot generat de

cazangeria amplasată în blocul locativ din XXXXX, până la nivelul admisibil

2

prevăzut de normativele în domeniul vizat – NCM E.04.02:2014 ”Protecția contra

zgomotului”.

S-a încasat de la ACC nr. 55/233 în beneficiul lui Chupakhin Vitalii suma de

3 000 lei cu titlu de prejudiciu moral, suma de 100 lei cu titlu de taxă de stat și

suma de 6 000 lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică.

S-a încasat de la ACC nr. 55/233 în beneficiul Annei Iacovleva suma de 3 000

lei cu titlu de prejudiciu moral și suma de 100 lei cu titlu de taxă de stat.

În rest, acțiunea a fost respinsă (f.d. 250 Vol. I, 22-34 Vol. II).

Pentru a se pronunța astfel, prima instanță cu referire la circumstanțele cauzei

a reținut că bunul imobil– apartamentul XXXXX, amplasat în XXXXX, aparține

cu drept de proprietate pe cote-părți egale lui Chupakhin Vitalii și Iacovleva Anna.

Invocând atentarea la dreptul de proprietate asupra bunului imobil prin

influența inadmisibilă a zgomotului, la data de 17 martie 2018, Chupakhin Vitalii

a înaintat ACC nr. 55/233 cerere prealabilă, prin care a reclamat nivelul de zgomot

generat de funcționarea cazangeriei, care depășește norma admisă cu 2 dBa,

solicitând întreprinderea măsurilor în vederea redresării situației create.

Instanța de fond a reținut că în perioada 21-22 decembrie 2015, la

apartamentul XXXXX, amplasat în XXXXX, de către Centrul de Sănătate Publică

din mun. Chișinău a fost întocmit procesul-verbal nr. 357 de măsurare a

zgomotului și vibrației, prin care a fost identificată sursa principală de

zgomot/vibrație și caracterul zgomotului creat (vibrație) ca fiind cazangeria, care

generează zgomot tonal, permanent.

Urmare a măsurătorilor efectuate, s-a concluzionat: „Nivelul zgomotului

generat de funcționarea cazangeriei depășește norma admisă în apartamentul

XXXXX cu 2 dBa.

De asemenea, la 19 septembrie 2019, la sistema centralizată de încălzire a

casei de locuit ACC 55/233, situată în XXXXX, de către Centrul de Sănătate

Publică din mun. Chișinău a fost întocmit procesul-verbal nr. 145 de măsurare a

zgomotului și vibrației, prin care a fost identificată sursa principală de

zgomot/vibrație și caracterul zgomotului creat (vibrație) ca fiind sistema

centralizată de încălzire a casei de locuit - cazan, care generează zgomot tonal

permanent.

Urmare a măsurătorilor efectuate, s-a concluzionat: „Nivelul zgomotului

generat de sistema de încălzire a casei de locuit – cazan Thermona (6 buc.), pompe

Wilo (2 buc.) a ACC 55/233, este de 52,8 dBa, ceea ce corespunde pașaportului

tehnic al cazanelor”.

La examinarea pretenției enunțate, instanța de judecată a concluzionat că,

reclamanții invocă depășirea nivelului de zgomot generat de cazangeria blocului

locativ din XXXXX, anume în sezonul rece, când este practic imposibil să

locuiască în ap. XXXXX din aceeași adresă.

Instanța de fond a ajuns la concluzia de a pune la baza hotărârii procesul-

verbal nr. 357 din 21-22 decembrie 2015 de măsurare a zgomotului și vibrației în

defavoarea procesului-verbal nr. 145 din 19 septembrie 2019 de măsurare a

zgomotului și vibrației, întrucât ultimul a fost întocmit în perioada când sezonul de

3

încălzire în mun. Chișinău nu era deschis, adică instalația nu lucra la capacitate

ridicată.

Astfel, instanța a reținut că prin procesul-verbal nr. 357 din 21-22 decembrie

2015 de măsurare a zgomotului și vibrației, s-a constatat cu certitudine că, nivelul

zgomotului generat de funcționarea cazangeriei depășește norma admisă în

apartamentul XXXXX, cu 2 dBa.

Respectiv, instanța a reținut ca fiind juste argumentele reclamanților cu

privire la producerea de către cazangeria blocului locativ în care locuiesc, a unui

zgomot care depășește limitele legale admisibile.

Cu referire la pretenția privind repararea prejudiciului material, instanța a

explicat că, faptul luării în locațiune de către Iacovleva Anna a unui imobil cu

destinația locativă în perioada 22 noiembrie 2018 - 22 iulie 2019 și achitarea

pentru locațiune a sumei de 32 990 de lei a fost probată de către reclamantă și

rezultă din materialele dosarului.

Însă, faptul că, locațiunea imobilului a fost o consecință directă și necesară a

nivelului de zgomot produs de cazangeria amplasată în imobilul din

XXXXX, nu a fost demonstrată.

Or, prin procesul-verbal nr. 357 din 21-22 decembrie 2015 de măsurare a

zgomotului și vibrației, s-a constatat cu certitudine că, nivelul zgomotului generat

de funcționarea cazangeriei depășește norma admisă în apartamentul XXXXX, cu

2 dBa, însă, anumite mențiuni referitoare la imposibilitatea locuirii în apartamentul

în cauză, nu sunt inserate în actul de constatare.

Deci, instanța a concluzionat că prin cererea depusă, reclamanta nu a

prezentat probe care să certifice argumentele expuse, anume în partea prin care

invocă că, necesitatea luării în locațiune a unui imobil cu destinație locativă este

consecință a nivelului de zgomot produs de cazangeria amplasată în imobilul din

XXXXX.

Respectiv, solicitarea cu privire la încasarea sumei de 32 990 de lei cu titlu de

reparare a prejudiciului material urmează să fie respinsă integral.

Cu referire la pretenția reclamanților privind repararea prejudiciului moral în

mărime de 20 000 lei pentru fiecare, instanța a reținut că, pentru încălcarea admisă

în privința drepturilor sale nepatrimoniale în sensul evidențiat, este echitabil și

justificată încasarea sumei de 3 000 lei cu titlu de compensare a prejudiciului moral

pentru fiecare reclamant.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 07 iulie 2021, s-au respins apelurile

declarate de ACC nr. 55/233 și de avocatul Morozov Sergiu în interesele lui

Chupakhin Vitalii și Iacovleva Anna și s-a menținut hotărârea Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru din 05 august 2020.

La 29 noiembrie 2021, ACC nr. 55/233 a declarat recurs împotriva deciziei

instanței de apel, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârilor

judecătorești cu emiterea unei noi hotărâri, prin care acțiunea să fie respinsă

integral.

Recurentul ACC nr. 55/233, în motivarea recursului a invocat că la

examinarea cauzei, instanța de apel nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată,

precum și faptul că a apreciat în mod arbitrar probele.

4

La caz, a menționat că procesul-verbal nr. 145 din 19 septembrie 2019 semnat

de Centrul de Sănătate Publică din mun. Chișinău constituie o probă concludentă,

care confirmă faptul că nivelul zgomotului generat de Sistema de încălzire a casei

de locuit – cazan Thermona (6 buc), pompe Wilo (2 buc) a ACC nr. 55/233,

amplasată pe XXXXX, corespunde pașaportului tehnic al cazanelor, ce este în

conformitate cu normele în vigoare.

Deci, a specificat că procesul-verbal respectiv constituie o probă pertinentă,

care stabilește circumstanțele importante pentru soluționarea justă a cauzei și pune

la îndoială concluzia instanței de fond referitoare la existența nivelului de zgomot

în cazangerie.

Mai mult ca atât, prin răspunsul din 23 februarie 2021, SRL ”Proterm Group”

a informat ACC nr. 55/233 că utilajul deservit de companie pe adresa

XXXXX, funcționează stabil, în limitele caracteristicilor tehnice a producătorului

utilajului cazangeriei, iar nivelul de zgomot generat de cazangerie corespunde

pașaportului tehnic al cazanelor și este în conformitate cu normele în vigoare.

Totodată, a specificat că micșorarea/reducerea nivelului de zgomot a

cazangeriei este posibilă prin stoparea funcționării cazangeriei, iar în rezultat va

avea loc stoparea aprovizionării apartamentelor cu apă caldă și căldură, prin

urmare hotărârea instanței de fond privind micșorarea nivelului de zgomot este

imposibil de executat tehnic.

La 22 decembrie 2021, instanța de recurs a expediat în adresa intimaților

copia recursului, fiind recepționat de către Chupakhin Vitalii și Iacovleva Anna la

data de 27 decembrie 2021, conform avizelor de recepție (f.d. 193-194 Vol. II).

Cu referire la termenul de declarare a recursului, instanța de recurs

menționează că, Curtea de Apel Chișinău a emis dispozitivul deciziei la 07 iulie

2021, iar la 01 octombrie 2021, decizia motivată a fost expediată prin poșta

electronică în adresa ACC nr. 55/233 (f.d. 165 Vol. II).

În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi

restabilit.

Recursul a fost declarat la 29 noiembrie 2021 respectiv se consideră depus în

termenul prevăzut de art.434 din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea

despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data

primirii acesteia. Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a

temeiurilor invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de

judecată instituit în conformitate cu alin. (2).

Examinînd temeiurile recursului completul Colegiului Civil, Comercial și de

Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele.

Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și

(4) din Codul de procedură civilă.

5

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Instanța de recurs reține, că examinarea admisibilității recursului presupune

verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile

prevăzute în art. 432 din Codul de procedură civilă.

La caz, Colegiul constată că argumentele invocate în cererea de recurs nu se

încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de

casare a deciziei recurate, or, motivele recursului sunt similare celor invocate în

cadrul judecării pricinii, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat.

Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, relatarea situației nu

constituie un temei de casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform

secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și

procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Totodată, completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios

Administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că, potrivit regulilor din

Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanța de

recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de

apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența

probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței

de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs

poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se

invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 din Codul de procedură

civilă.

Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele.

În acest sens Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa

constantă statuează că, dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări

implicit admise (Golder împotriva Regatului Unit, p.38; Stanev împotriva

Bulgariei (MC), p. 230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a

unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea

statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo

împotriva Italiei, p. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai

stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, p. 45).

Curtea a mai reiterat că, modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața

instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor

respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept

național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (a se vedea Botten

v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p. 141, § 39).

La fel, conform jurisprudenței Curții, procedurile cu privire la admisibilitatea

căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de

fapt pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9

octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

6

În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din

3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Avînd în vedere cele expuse mai sus, recursul declarat de ACC nr. 55/233, nu

se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de

procedură civilă și, drept urmare, este inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din Codul de

procedură civilă, completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios

Administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se declară inadmisibil recursul înaintat de Asociația de Coproprietari în

Condominiu nr. 55/233.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Maria Ghervas

Victor Burduh

7