2ra-2017/21 — Obligarea reducerii nivelului de zgomot generat de cazangerie, repararea prejudiciului material si moral
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- Obligarea reducerii nivelului de zgomot generat de cazangerie, repararea prejudiciului material si moral
- Temei legal
- Temeiurile declarării recursului
2ra-2017/21 — Obligarea reducerii nivelului de zgomot generat de cazangerie, repararea prejudiciului material si moral (Curtea Supremă de Justiție, 2022)
Dosarul nr. 2ra-2017/21
2-18170582-01-2ra-22122021
Prima instanță: (Judecătoria Chișinău, sediul Centru) L. Bagrin
Instanța de apel: (Curtea de Apel Chișinău) M. Guzun, A. Malîi, I. Dutca
Î N C H E I E R E
02 februarie 2022 mun. Chișinău
Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al
Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari
judecătorii Maria Ghervas
Victor Burduh
examinând admisibilitatea recursului declarat de către Asociația de
Coproprietari în Condominiu nr. 55/233,
în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Chupakhin Vitalii
și Iacovleva Anna împotriva Asociației de Coproprietari în Condominiu nr. 55/233
cu privire la obligarea de a reduce nivelul de zgomot generat de cazangerie,
repararea prejudiciului material și moral și încasarea cheltuielilor de judecată,
împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 07 iulie 2021,
c o n s t a t ă :
La 16 mai 2018, Chupakhin Vitalii a depus cerere de chemare în judecată
împotriva Asociației de Coproprietari în Condominiu nr. 55/233 cu privire la
obligarea de a reduce nivelul de zgomot generat de cazangerie.
În motivarea acțiunii, Chupakhin Vitalii a menționat că la în perioada 21-22
decembrie 2015, de către specialiștii Centrului de Sănătate Publică din mun.
Chișinău a fost efectuată măsurarea zgomotului și vibrației în apartamentul
XXXXX, situat pe XXXXX.
Conform procesului-verbal nr. 357, în apartament a fost constatat nivelul
zgomotului generat de funcționarea cazangeriei, care depășește limita admisă de
2 dBa.
Însă, reclamantul a invocat că deși au trecut 3 ani de la constatările respective,
conducerea ACC nr. 55/233 nu a întreprins careva măsuri pentru redresarea
situației.
Astfel, în rezultatul zgomotului ridicat de cazangerie, i-a fost afectat auzul.
La 22 ianuarie 2018, în adresa pârâtului a fost expediată cererea prealabilă,
care a fost lăsată fără răspuns.
1
Reclamantul Chupakhin Vitalii a solicitat obligarea ACC nr. 55/233 de a
reduce nivelul de zgomot, generat de cazangeria casei de locuit până la nivelul
admis de normele sanitare, încasarea sumei de 20 000 lei cu titlu de prejudiciu
moral și încasarea sumei de 100 lei cu titlu de taxă de stat.
La 02 mai 2019, Iacovleva Anna a depus cerere, prin care a solicitat
intervenirea în proces în calitate de coreclamant în procesul civil, la cererea de
chemare în judecată depusă de Chupakhin Vitalii împotriva ACC nr. 55/233 cu
privire la obligarea de a reduce nivelul de zgomot generat de cazangerie (f.d. 68-70
Vol. I).
În motivarea cererii, Iacovleva Anna a invocat că este concubina lui
Chupakhin Vitalii.
De asemenea, a menționat că apartamentul XXXXX, situat pe
XXXXX nu este locuibil din cauza nivelului de zgomot, fiind nevoiți astfel să
închirieze un alt spațiu locativ pe perioada 22 ianuarie 2018 – 22 iulie 2019, fapt
confirmat prin contractul de închiriere a spațiului locativ, pentru care au achitat
suma de 32 990 de lei.
Iacovleva Anna a solicitat obligarea ACC nr. 55/233 de a reduce nivelul de
zgomot, generat de cazangeria casei de locuit până la nivelul admis de normele
sanitare, încasarea sumei de 32 990 de lei cu titlu de prejudiciu moral, încasarea
sumei de 989,70 de lei cu titlu de taxă stat și încasarea sumei de 20 000 lei cu titlu
de prejudiciu moral.
Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 26 iunie 2019, s-a
admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Chupakhin Vitalii și
Iacovleva Anna.
S-a obligat ACC nr. 55/233 să reducă nivelul de zgomot generat de
cazangeria amplasată în blocul locativ din XXXXX, până la nivelul admisibil
prevăzut de normativele în domeniul vizat – NCM E.04.02:2014 ”Protecția contra
zgomotului”.
S-a încasat de la ACC nr. 55/233 în beneficiul lui Chupakhin Vitalii suma de
4 000 lei cu titlu de prejudiciu moral, suma de 100 lei cu titlu de taxă de stat și
suma de 5 000 lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică.
S-a încasat de la ACC nr. 55/233 în beneficiul Annei Iacovleva suma de 4 000
lei cu titlu de prejudiciu moral și suma de 100 lei cu titlu de taxă de stat.
În rest, acțiunea a fost respinsă (f.d. 90, 94-105 Vol. I).
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 18 februarie 2020, s-a admis apelul
declarat de ACC nr. 55/233 și apelul declarat de avocatul Morozov Sergiu în
interesele lui Chupakhin Vitalii și Iacovleva Anna, s-a casat integral hotărârea
Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 26 iunie 2019 și s-a restituit cauza la
rejudecare în prima instanță, în alt complet de judecată, pentru a fi examinată de
către instanța de drept comun (f.d. 193-200 Vol. I).
Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 05 august 2020, s-a
admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Chupakhin Vitalii și
Iacovleva Anna.
S-a obligat ACC nr. 55/233 să reducă nivelul de zgomot generat de
cazangeria amplasată în blocul locativ din XXXXX, până la nivelul admisibil
2
prevăzut de normativele în domeniul vizat – NCM E.04.02:2014 ”Protecția contra
zgomotului”.
S-a încasat de la ACC nr. 55/233 în beneficiul lui Chupakhin Vitalii suma de
3 000 lei cu titlu de prejudiciu moral, suma de 100 lei cu titlu de taxă de stat și
suma de 6 000 lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică.
S-a încasat de la ACC nr. 55/233 în beneficiul Annei Iacovleva suma de 3 000
lei cu titlu de prejudiciu moral și suma de 100 lei cu titlu de taxă de stat.
În rest, acțiunea a fost respinsă (f.d. 250 Vol. I, 22-34 Vol. II).
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță cu referire la circumstanțele cauzei
a reținut că bunul imobil– apartamentul XXXXX, amplasat în XXXXX, aparține
cu drept de proprietate pe cote-părți egale lui Chupakhin Vitalii și Iacovleva Anna.
Invocând atentarea la dreptul de proprietate asupra bunului imobil prin
influența inadmisibilă a zgomotului, la data de 17 martie 2018, Chupakhin Vitalii
a înaintat ACC nr. 55/233 cerere prealabilă, prin care a reclamat nivelul de zgomot
generat de funcționarea cazangeriei, care depășește norma admisă cu 2 dBa,
solicitând întreprinderea măsurilor în vederea redresării situației create.
Instanța de fond a reținut că în perioada 21-22 decembrie 2015, la
apartamentul XXXXX, amplasat în XXXXX, de către Centrul de Sănătate Publică
din mun. Chișinău a fost întocmit procesul-verbal nr. 357 de măsurare a
zgomotului și vibrației, prin care a fost identificată sursa principală de
zgomot/vibrație și caracterul zgomotului creat (vibrație) ca fiind cazangeria, care
generează zgomot tonal, permanent.
Urmare a măsurătorilor efectuate, s-a concluzionat: „Nivelul zgomotului
generat de funcționarea cazangeriei depășește norma admisă în apartamentul
XXXXX cu 2 dBa.
De asemenea, la 19 septembrie 2019, la sistema centralizată de încălzire a
casei de locuit ACC 55/233, situată în XXXXX, de către Centrul de Sănătate
Publică din mun. Chișinău a fost întocmit procesul-verbal nr. 145 de măsurare a
zgomotului și vibrației, prin care a fost identificată sursa principală de
zgomot/vibrație și caracterul zgomotului creat (vibrație) ca fiind sistema
centralizată de încălzire a casei de locuit - cazan, care generează zgomot tonal
permanent.
Urmare a măsurătorilor efectuate, s-a concluzionat: „Nivelul zgomotului
generat de sistema de încălzire a casei de locuit – cazan Thermona (6 buc.), pompe
Wilo (2 buc.) a ACC 55/233, este de 52,8 dBa, ceea ce corespunde pașaportului
tehnic al cazanelor”.
La examinarea pretenției enunțate, instanța de judecată a concluzionat că,
reclamanții invocă depășirea nivelului de zgomot generat de cazangeria blocului
locativ din XXXXX, anume în sezonul rece, când este practic imposibil să
locuiască în ap. XXXXX din aceeași adresă.
Instanța de fond a ajuns la concluzia de a pune la baza hotărârii procesul-
verbal nr. 357 din 21-22 decembrie 2015 de măsurare a zgomotului și vibrației în
defavoarea procesului-verbal nr. 145 din 19 septembrie 2019 de măsurare a
zgomotului și vibrației, întrucât ultimul a fost întocmit în perioada când sezonul de
3
încălzire în mun. Chișinău nu era deschis, adică instalația nu lucra la capacitate
ridicată.
Astfel, instanța a reținut că prin procesul-verbal nr. 357 din 21-22 decembrie
2015 de măsurare a zgomotului și vibrației, s-a constatat cu certitudine că, nivelul
zgomotului generat de funcționarea cazangeriei depășește norma admisă în
apartamentul XXXXX, cu 2 dBa.
Respectiv, instanța a reținut ca fiind juste argumentele reclamanților cu
privire la producerea de către cazangeria blocului locativ în care locuiesc, a unui
zgomot care depășește limitele legale admisibile.
Cu referire la pretenția privind repararea prejudiciului material, instanța a
explicat că, faptul luării în locațiune de către Iacovleva Anna a unui imobil cu
destinația locativă în perioada 22 noiembrie 2018 - 22 iulie 2019 și achitarea
pentru locațiune a sumei de 32 990 de lei a fost probată de către reclamantă și
rezultă din materialele dosarului.
Însă, faptul că, locațiunea imobilului a fost o consecință directă și necesară a
nivelului de zgomot produs de cazangeria amplasată în imobilul din
XXXXX, nu a fost demonstrată.
Or, prin procesul-verbal nr. 357 din 21-22 decembrie 2015 de măsurare a
zgomotului și vibrației, s-a constatat cu certitudine că, nivelul zgomotului generat
de funcționarea cazangeriei depășește norma admisă în apartamentul XXXXX, cu
2 dBa, însă, anumite mențiuni referitoare la imposibilitatea locuirii în apartamentul
în cauză, nu sunt inserate în actul de constatare.
Deci, instanța a concluzionat că prin cererea depusă, reclamanta nu a
prezentat probe care să certifice argumentele expuse, anume în partea prin care
invocă că, necesitatea luării în locațiune a unui imobil cu destinație locativă este
consecință a nivelului de zgomot produs de cazangeria amplasată în imobilul din
XXXXX.
Respectiv, solicitarea cu privire la încasarea sumei de 32 990 de lei cu titlu de
reparare a prejudiciului material urmează să fie respinsă integral.
Cu referire la pretenția reclamanților privind repararea prejudiciului moral în
mărime de 20 000 lei pentru fiecare, instanța a reținut că, pentru încălcarea admisă
în privința drepturilor sale nepatrimoniale în sensul evidențiat, este echitabil și
justificată încasarea sumei de 3 000 lei cu titlu de compensare a prejudiciului moral
pentru fiecare reclamant.
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 07 iulie 2021, s-au respins apelurile
declarate de ACC nr. 55/233 și de avocatul Morozov Sergiu în interesele lui
Chupakhin Vitalii și Iacovleva Anna și s-a menținut hotărârea Judecătoriei
Chișinău, sediul Centru din 05 august 2020.
La 29 noiembrie 2021, ACC nr. 55/233 a declarat recurs împotriva deciziei
instanței de apel, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârilor
judecătorești cu emiterea unei noi hotărâri, prin care acțiunea să fie respinsă
integral.
Recurentul ACC nr. 55/233, în motivarea recursului a invocat că la
examinarea cauzei, instanța de apel nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată,
precum și faptul că a apreciat în mod arbitrar probele.
4
La caz, a menționat că procesul-verbal nr. 145 din 19 septembrie 2019 semnat
de Centrul de Sănătate Publică din mun. Chișinău constituie o probă concludentă,
care confirmă faptul că nivelul zgomotului generat de Sistema de încălzire a casei
de locuit – cazan Thermona (6 buc), pompe Wilo (2 buc) a ACC nr. 55/233,
amplasată pe XXXXX, corespunde pașaportului tehnic al cazanelor, ce este în
conformitate cu normele în vigoare.
Deci, a specificat că procesul-verbal respectiv constituie o probă pertinentă,
care stabilește circumstanțele importante pentru soluționarea justă a cauzei și pune
la îndoială concluzia instanței de fond referitoare la existența nivelului de zgomot
în cazangerie.
Mai mult ca atât, prin răspunsul din 23 februarie 2021, SRL ”Proterm Group”
a informat ACC nr. 55/233 că utilajul deservit de companie pe adresa
XXXXX, funcționează stabil, în limitele caracteristicilor tehnice a producătorului
utilajului cazangeriei, iar nivelul de zgomot generat de cazangerie corespunde
pașaportului tehnic al cazanelor și este în conformitate cu normele în vigoare.
Totodată, a specificat că micșorarea/reducerea nivelului de zgomot a
cazangeriei este posibilă prin stoparea funcționării cazangeriei, iar în rezultat va
avea loc stoparea aprovizionării apartamentelor cu apă caldă și căldură, prin
urmare hotărârea instanței de fond privind micșorarea nivelului de zgomot este
imposibil de executat tehnic.
La 22 decembrie 2021, instanța de recurs a expediat în adresa intimaților
copia recursului, fiind recepționat de către Chupakhin Vitalii și Iacovleva Anna la
data de 27 decembrie 2021, conform avizelor de recepție (f.d. 193-194 Vol. II).
Cu referire la termenul de declarare a recursului, instanța de recurs
menționează că, Curtea de Apel Chișinău a emis dispozitivul deciziei la 07 iulie
2021, iar la 01 octombrie 2021, decizia motivată a fost expediată prin poșta
electronică în adresa ACC nr. 55/233 (f.d. 165 Vol. II).
În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară
în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă
legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi
restabilit.
Recursul a fost declarat la 29 noiembrie 2021 respectiv se consideră depus în
termenul prevăzut de art.434 din Codul de procedură civilă.
În conformitate cu art. 439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, după
parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității
recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea
despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data
primirii acesteia. Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a
temeiurilor invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de
judecată instituit în conformitate cu alin. (2).
Examinînd temeiurile recursului completul Colegiului Civil, Comercial și de
Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele.
Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și
(4) din Codul de procedură civilă.
5
În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de
recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în
temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).
Instanța de recurs reține, că examinarea admisibilității recursului presupune
verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile
prevăzute în art. 432 din Codul de procedură civilă.
La caz, Colegiul constată că argumentele invocate în cererea de recurs nu se
încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de
casare a deciziei recurate, or, motivele recursului sunt similare celor invocate în
cadrul judecării pricinii, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat.
Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, relatarea situației nu
constituie un temei de casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform
secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și
procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.
Totodată, completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios
Administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că, potrivit regulilor din
Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanța de
recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de
apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența
probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței
de recurs.
Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs
poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se
invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod
flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 din Codul de procedură
civilă.
Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele.
În acest sens Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa
constantă statuează că, dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări
implicit admise (Golder împotriva Regatului Unit, p.38; Stanev împotriva
Bulgariei (MC), p. 230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a
unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea
statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo
împotriva Italiei, p. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai
stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, p. 45).
Curtea a mai reiterat că, modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața
instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor
respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept
național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (a se vedea Botten
v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p. 141, § 39).
La fel, conform jurisprudenței Curții, procedurile cu privire la admisibilitatea
căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de
fapt pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9
octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).
6
În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în
care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din
3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra
inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu
conține nici o referire cu privire la fondul recursului.
Avînd în vedere cele expuse mai sus, recursul declarat de ACC nr. 55/233, nu
se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de
procedură civilă și, drept urmare, este inadmisibil.
În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din Codul de
procedură civilă, completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios
Administrativ al Curții Supreme de Justiție
d i s p u n e :
Se declară inadmisibil recursul înaintat de Asociația de Coproprietari în
Condominiu nr. 55/233.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Dumitru Mardari
judecătorii Maria Ghervas
Victor Burduh
7