2ra-2009/21 — constatarea faptului încălcării dreptului la judecare în termen rezonabil a cauzei

Dosarul nr. 2ra-2009/2021

2-19136377-01-2ra-22122021

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud: D. Băbălău)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: M. Anton, O. Cojocaru, V. Cotorobai)

Î N C H E I E R E

02 februarie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Maria Ghervas

Galina Stratulat

examinând admisibilitatea recursului declarat de Mihail Gheorghiev,

reprezentat de avocatul Nicolae Daniliuc,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Mihail

Gheorghiev împotriva Ministerului Justiției cu privire la repararea prejudiciului

cauzat drept rezultat al încălcării termenului rezonabil privind examinarea cauzei,

împotriva deciziei din 11 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 19 august 2019, Mihail Gheorghiev a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Ministerului Justiției cu privire la repararea prejudiciului cauzat drept

rezultat al încălcării termenului rezonabil privind examinarea cauzei.

În motivarea acțiunii a indicat că la 03 iunie 2019 a depus plângere

judecătorului de instrucție al Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana împotriva

acțiunilor ilegale ale Procurorului șef al Procuraturii Anticorupție, plângerea deși

în temeiul art. 313 Cod de procedură penală urma a fi examinată în termen 10 zile,

a fost examinată tocmai la data de 08 august 2019, adică peste 6,5 termene legale

stabilite de art. 313 alin. (4) Cod de procedură penală.

Astfel, a considerat că odată ce a fost încălcat dreptul său de a-i fi examinată

plângerea în termenul rezonabil, prin violarea acestui drept reclamantului i-au fost

cauzate daune morale.

A menționat că în conformitate cu art. 8 din Declarația Universală a

Drepturilor Omului, 14 din Pactul International cu privire la drepturile civile și

politice, art. 1, 6, 41 Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și

libertăților Fundamentale, art. 1 Protocolului 1 la CEDO, art. 11, 14 Cod civil și

Legea reclamantului i-au fost violate drepturile și libertățile sale, prin tergiversarea

intenționată a examinării cauzei sale.

Reclamantul a solicitat constatarea faptului încălcării dreptului lui Mihail

Gheorghiev la judecarea în termenul legal al plângerii din 03 iunie 2019 și

1

încasarea din bugetul de stat în beneficiul său a prejudiciului moral în mărime de

195 000 de lei și cheltuielile de asistență juridică în sumă de 6 000 de lei.

Prin hotărârea din 08 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru s-

a respins acțiunea depusă de Mihail Gheorghiev împotriva Ministerului Justiției cu

privire la repararea prejudiciului cauzat drept rezultat al încălcării termenului

rezonabil privind examinarea cauzei.

Invocând netemeinicia hotărârii primei instanțe, la 09 decembrie 2019, Mihail

Gheorghiev prin intermediu avocatului Nicolae Daniliuc, a contestat cu apel

hotărârea primei instanțe, solicitând instanței casarea integrală a hotărârii cu

emiterea unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie admisă.

Prin decizia din 11 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul

declarat de Mihail Gheorghiev și s-a menținut hotărârea din 08 noiembrie 2019 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în cauza civilă, la cererea de chemare în

judecată depusă de Mihail Gheorghiev împotriva Ministerului Justiției cu privire la

repararea prejudiciului cauzat drept rezultat al încălcării termenului rezonabil

privind examinarea cauzei.

Pentru a decide astfel, prin prisma art. 5, 192 alin. (1) Cod de procedură

civilă, art. 1 alin. (1) și (2), 2 alin. (1) și (2), 4 din Legea privind repararea de către

stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil

a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești

nr. 87 din 21 aprilie 2011, a învederat că repararea prejudiciului cauzat prin

încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la

executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești se face doar în măsura în

care încălcarea a avut loc din cauze ce nu pot fi imputate exclusiv persoanei, care a

depus cererea de reparare a prejudiciului.

Mai mult, raportând dispozițiile normelor citate la circumstanțele cauzei,

evaluând soluția primei instanțe prin prisma raționalismului pretențiilor înaintate în

raport cu circumstanțele de fapt și de drept invocate, Colegiul a considerat că

concluzia instanței de fond este întemeiată în situația în care conform materialului

probator s-a constatat că ședințele de judecată au fost amânate din cauza

imposibilității părților să se prezente în ședința de judecată la data fixată, s-au

pentru prezentarea sau reclamarea probelor suplimentare.

Prin urmare, instanța a concluzionat că în speță nu există careva motive de

tergiversare a examinării cauzei civile, or însăși respectarea întocmai a procedurii

din partea instanțelor de judecată cu asigurarea respectării drepturilor

participanților la proces, nu poate fi privită drept, tergiversare examinării a

examinării cauzei, din care motiv nu s-au reținut argumentele apelantei în acest

sens.

Totodată, instanța de apel a învederat faptul că termenul rezonabil urmează a

fi apreciat în colaborarea și cu termenii prevăzuți de legislația procesuală civilă,

fiind stabiliți în vederea asigurării desfășurării procesului cu respectarea unor

principii fundamentale ale dreptului procesual civil, cum ar fi: principiu

disponibilității, principiul contradictorialității și egalității în drepturi a

participanților la proces, reglementări prevăzuți de art. 26, 27 Cod de procedură

civilă.

Astfel, în condițiile în care conform materialului probator, s-a constatat cert și

fără echivoc că examinarea plângerii înaintate de către Nicolae Daniliuc, în

interesele lui Mihail Gheorghiev, în ordinea art. 313 Cod de procedură penală

2

împotriva ordonanței procurorului adjunct al procurorului șef interimar al

procuraturii Anticorupție, Bețișor Adriana din 23 mai 2019 și ordonanței emise de

procurorul în procuratura Anticorupție, Botezatu Mariana din 03 mai 2019, nu a

avut loc din vina instanței de judecată, dat fiind faptului că însuți reclamantul nu s-

a folosit cu bună-credință de drepturile sale procesuale, cu toate acestea apelantul

invocă despre încălcarea dreptului la termen rezonabil, iar Legea nr. 87 din

21.04.2011 nu acordă dreptul în mod automat la constatarea faptului că instanța a

depășit termenul rezonabil pentru examinarea pricinii în situația în care părțile în

mare măsură au contribuit la prelungirea acestui proces, prin urmare Colegiul a

considerat că argumentele acesteia poartă un caracter declarativ, formal fără a

dispune de careva suport atât probatoriu, cât și legal.

La 13 decembrie 2021, Mihail Gheorghiev, reprezentat de avocatul Nicolae

Daniliuc, a declarat recurs, prin care a solicitat casarea integrală a deciziei instanței

de apel și hotărârii primei instanțe cu adoptarea unei noi hotărâri de admitere a

acțiunii în sensul declarat.

În motivarea recursului s-a indicat că instanțele de judecată la examinarea

cauzei au încălcat esențial și au aplicat eronat normele de drept material, ceea ce a

dus la adoptarea unei soluții neîntemeiate.

Totodată, s-au invocat aceleași argumente și circumstanțe factologice care au

fost invocate pe parcursul examinării cauzei în instanțele ierarhic inferioare, cărora

le-a fost dată apreciere, redând conținutul prevederilor normelor legale, dar fără a

demonstra prin careva probe, încălcarea sau aplicarea eronată de către instanțele de

judecată a normelor legale aplicabile speței.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea

despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data

primirii acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor

invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit

în conformitate cu alin. (2).

Prin prisma art. 439 alin. (2) din Codul de procedură civilă, la 22 decembrie

2021 instanța de recurs a comunicat intimatului recursul, informând despre

necesitatea depunerii referinței (f.d. 113), or, până la data examinării cauzei careva

referințe nu au parvenit.

Examinând temeiurile recursului declarat de Mihail Gheorghiev, reprezentat

de avocatul Nicolae Daniliuc, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul ca

inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 430 Cod de procedură civilă, sunt în drept să declare

recurs părțile și alți participanți la proces, martorul, expertul, specialistul,

interpretul și reprezentantul, cu privire la compensarea cheltuielilor de judecată ce

li se cuvine.

În temeiul art. 433 lit. c) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care persoana care a înaintat recursul nu este în

drept să-l declare.

În speță, analizând materialele cauzei, completul Colegiului civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că cererea de recurs

3

declarată împotriva deciziei din 11 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost

depusă și semnată în interesele lui Mihail Gheorghiev, de către avocatul Nicolae

Daniliuc.

În conformitate cu prevederile art. 75 alin. (1) din Codul de procedură civilă,

în procesul civil, persoanele fizice își pot apăra interesele personal, prin avocat sau

avocat stagiar. Participarea personală în proces nu face ca persoana fizică să

decadă din dreptul de a avea avocat.

Art. 10 alin. (1) din Legea cu privire la avocatură nr. 1260-XV din 19 iulie

2002, statuează că profesia de avocat poate fi exercitată de persoana care are

cetățenia Republicii Moldova, în privința căreia nu a fost instituită o măsură de

ocrotire judiciară sub forma tutelei, are diplomă de licențiat în drept sau

echivalentul acesteia, se bucură de o reputație ireproșabilă și a fost admisă în

profesia de avocat după susținerea examenului de calificare.

Totodată, art. 25 alin. (1) lit. a) al Legii cu privire la avocatură, stabilește că

licența pentru exercitarea profesiei de avocat se retrage în cazul neexercitării

repetate, în decursul unui an, a atribuțiilor, dacă anterior avocatului i s-au aplicat

sancțiuni disciplinare.

Colegiul reține că conform deciziei Uniunii Avocaților din Republica

Moldova din 7 decembrie 2020 avocatului Daniliuc Nicolae i s-a aplicat sancțiune

disciplinară sub formă de retragerea a licenței pentru exercitarea profesiei de

avocat, iar prin încheierea din 8 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani s-a respins cererea lui Nicolae Daniliuc cu privire la suspendarea deciziei.

Prin urmare, cererea de recurs depusă de către avocatul Nicolae Daniliuc, în

interesele lui Mihail Gheorghiev, este semnată de o persoană neîmputernicită, or,

la data de 13 decembrie 2021, acesta nu mai avea dreptul de a practica profesia de

avocat și de a reprezenta în instanță clienți.

Prin prisma art. 11 alin. (2) din Legea cu privire la avocatură, nu se admite

acordarea de către avocat a asistenței juridice de reprezentare a intereselor în

instanța de judecată în alt temei, decât în baza contractului de asistență juridică, iar

mandatul avocațial reprezintă un act juridic de confirmare a împuternicirilor

avocatului în raport cu terții și/ sau instanța de judecată.

Deci, urmare a retragerii licenței de avocat, Nicolae Daniliuc nu are calitatea

de reprezentant a lui Mihail Gheorghiev, în cauza civilă, iar semnarea și depunerea

cererilor de recurs de către aceasta contravine prevederilor art. 75 alin.(1) din

Codul de procedură civilă.

Astfel, Colegiul constată că cererea de recurs a fost depusă către o persoană

neîmputernicită.

Lipsa dreptului de a ataca hotărârea judecătorească în modul prescris de lege,

reprezintă în esență o favorizare nejustificată a părții recurente, în frauda regulilor

unui proces echitabil.

Din considerentele menționate și având în vedere că Nicolae Daniliuc, fără a

avea împuterniciri valabile de a exercita în numele lui Mihail Gheorghiev dreptul

de a ataca hotărârea judecătorească, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

recunoaște recursul declarat de Mihail Gheorghiev, reprezentat de avocatul Nicolae

Daniliuc, ca fiind inadmisibil.

4

În conformitate cu art. 433 lit. c), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Mihail Gheorghiev, reprezentat

de avocatul Nicolae Daniliuc, împotriva deciziei din 11 iunie 2020 a Curții de Apel

Chișinău.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Maria Ghervas

Galina Stratulat

5