2ra-1885/21 — cu privire la repararea prejudiciului material și încasarea cheltuielilor de judecată

2ra-1885/21 — cu privire la repararea prejudiciului material și încasarea cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 2ra-1885/21

2-19174024-01-2ra-24112021

Prima instanță: Judecătoria Chișinău sediul Centru (jud. V. Holban)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. V. Sîrbu, V. Buhnaci, D. Dulghieru)

DECIZIE

26 ianuarie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Iurie Bejenaru

Nina Vascan

Victor Burduh

Aliona Miron

examinând recursul declarat de Daniela Dandara, reprezentată de avocatul

Alina Gorelco

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Danielei Dandara,

reprezentată de avocatul Alina Gorelco împotriva Societății pe Acțiuni „Apă-Canal

Chișinău” și Direcției Generală Transport Public și Căi de Comunicație cu privire la

repararea prejudiciului material și încasarea cheltuielilor de judecată

împotriva deciziei din 16 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

admis apelul declarat de Societatea pe Acțiuni „Apă-Canal Chișinău”, casată

hotărârea din 23 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru și emisă o

nouă hotărâre, prin care acțiunea a fost respinsă

constată:

La 30 octombrie 2019, Daniela Dandara, reprezentată de avocatul Alina

Gorelco a depus cerere de chemare în judecată împotriva SA „Apă-Canal Chișinău”

și Direcției generală transport public și căi de comunicație, intervenient accesoriu

ÎM „Exdrupo” cu privire la repararea prejudiciului material și încasarea cheltuielilor

de judecată.

În motivarea acțiunii a invocat că, fiind proprietara autovehiculului de model

Skoda Superb cu nr/î XXXXX, la 11 februarie 2019, se deplasa regulamentar pe

str. București, din direcția str. Bulgară spre str. Armenească, iar în apropierea

intersecției cu str. Armenească a intrat cu roata față stânga în căminul, în care este

montat hidrantul antiincendiar, care nu era fixat corespunzător, în rezultatul

accidentului fiind deteriorată suspensia față a autovehiculului.

1

A menționat că circumstanțele incidentului se confirmă prin dosar-încheiere

RII.1948 din 11 februarie 2019, întocmit de colaboratorii organului de constatare a

SDAR a SSTCR al DP mun. Chișinău, care s-au prezentat la locul producerii

accidentului și au înregistrat cazul.

Astfel, de către SDAR a SSTCR al DP mun. Chișinău a fost constatat că în

timpul deplasării, autovehiculul condus de ea a nimerit într-o fântână, capacul din

metal de la care nu era fixat corespunzător, iar ca rezultat suspensia față a

automobilului a fost deteriorată.

Deteriorările autovehiculului sunt reflectate în actul de examinare a mijlocului

de transport nr. 387/02A, care a fost întocmit la 15 februarie 2019 de către expertul

din cadrul unității de expertiză independentă auto SRL „Expert Auto Plus”, în

prezența reprezentantului SA „Apă-Canal Chișinău” (invitat prin telegrama

înmânată la 12 februarie 2019), care însă a refuzat să semneze.

A evidențiat că prin raportul de evaluare a pagubei întocmit în baza actului de

examinare din 15 februarie 2019 și raportului suplimentar de evaluare a pagubei

întocmit în baza actului de examinare din 13 martie 2019, a fost constatat prejudiciul

material cauzat în sumă de 54 070 de lei.

De asemenea, a precizat că potrivit răspunsului din 18 mai 2019, eliberat de

SA „Apă-Canal Chișinău”, a fost indicat că căminul în care este montat hidrantul

antiincendiar, care se află la intersecția str. București și str. Armenească din

mun. Chișinău, se află în gestiunea întreprinderii SA „Apă-Canal Chișinău”, acest

lucru fiind menționat și prin răspunsul din 25 mai 2019 a Direcției generală transport

public și căi de comunicație.

A comunicat reclamanta că, pe cale extrajudiciară, la 5 iulie 2019, a expediat

SA „Apă-Canal Chișinău” o reclamație, prin care a solicitat achitarea benevolă a

prejudiciului în termen de 10 zile de la data recepționării reclamației, însă, fără

niciun rezultat.

Și-a întemeiat pretențiile în temeiul dispozițiilor art. 14, 1398 Cod civil (în

vigoare la data producerii faptului juridic), art. 32 din Legea privind siguranța

traficului rutier nr. 131-XVI din 7 iunie 2007, art. 13 din Legea drumurilor nr. 509

din 22 iunie 1995, art. 166, 167 CPC.

A solicitat admiterea acțiunii, încasarea de la pârâți în mod solidar în

beneficiul ei a sumei de 54 070 de lei cu titlu de prejudiciu material cauzat, a

cheltuielilor de judecată cu titlu de taxă de stat în sumă de 1 622,10 de lei și a

cheltuielilor de asistență juridică.

Prin hotărârea din 23 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru, a

fost admisă acțiunea parțial.

Au fost încasate de la SA „Apă-Canal Chișinău” în beneficiul Danielei

Dandara prejudiciul material în sumă de 54 070 de lei și cheltuielile de judecată

pentru taxa de stat în mărime de 1 622,10 de lei, în total suma de 55 692,10 de lei.

În rest, a fost respinsă acțiunea.

Prin decizia din 16 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul

declarat de SA „Apă-Canal Chișinău”, casată hotărârea din 23 noiembrie 2020 a

Judecătoriei Chișinău sediul Centru și emisă o nouă hotărâre, prin care acțiunea a

fost respinsă ca neîntemeiată.

2

Prin decizia suplimentară din 22 septembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău,

a fost încasată de la Daniela Dandara în beneficiul SA „Apă-Canal Chișinău” suma

de 1 216,57 de lei cu titlu de cheltuieli de plată a taxei de stat.

La 22 octombrie 2021, Daniela Dandara, reprezentată de avocatul Alina

Gorelco a declarat recurs împotriva deciziei din 16 iunie 2021 a Curții de Apel

Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei instanței de apel

cu menținerea hotărârii primei instanțe.

În susținerea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel,

considerând-o juridic neîntemeiată și nefondată, bazată pe aplicarea și interpretarea

eronată a normelor de drept material.

Astfel, instanța de apel a apreciat arbitrar unele probe pertinente și admisibile,

care constată circumstanțe de fapt importante pentru soluționarea justă a cauzei,

ignorând rigorile legale și fără a da o apreciere tuturor probelor și circumstanțelor în

raport cu prevederile Codului civil, invocate de ea.

De asemenea, a menționat că instanța de apel eronat a aplicat prevederile

cadrului legal pertinent și a ignorat faptul că capacul căminului în care este montat

hidrantul antiincendiar, deși era fixat necorespunzător (ce a fost constatat ulterior),

înaintea producerii accidentului era plasat la locul său și nu a creat obstacol

circulației rutiere. Fixarea necorespunzătoare a capacului căminului, s-a evidențiat

numai în momentul impactului și nu era vizibilă până la momentul trecerii peste

capacul în cauză cu automobilul ei.

A considerat că logica instanței de apel privind nesemnalizarea de către

administratorul drumului privind obstacolele aflate pe partea carosabilă și aplicarea

în cazul dat a prevederilor Reglementării normativ-juridice a activității Serviciului

Securitate a circulației Rutiere a Poliției Rutiere a IGP MAI RM, este lipsită de temei

și a dus la pronunțarea unei soluții eronate, bazate pe constatările greșite.

Reieșind din prevederile art. 1410 și 2022 Cod civil (în redacția din 1 martie

2019), a evidențiat recurenta că în cazul în care au fost constatate faptul producerii

accidentului, faptul fixării necorespunzătoare a capacului hidrantului antiincendiar,

stabilită persoana răspunzătoare de fixarea și gestionarea acestui capac, stabilită

întinderea prejudiciului material cauzat dânsei, instanța de apel urma să aplice

corespunzător prevederile art. 1410 Cod civil și art. 32 din Legea privind siguranța

traficului rutier nr. 131-XVI din 7 iunie 2007 și să emită decizie privind menținerea

hotărârii primei instanțe. Prin urmare, instanța de apel a ignorat normele legale

enunțate și a admis încălcarea drepturilor ei la circularea în siguranță pe drumurile

publice și la repararea prejudiciului.

La 24 noiembrie 2021, în adresa SA „Apă-Canal Chișinău”, Direcției

Generală Transport Public și Căi de Comunicație și ÎM „Exdrupo” a fost expediată

copia cererii de recurs depusă de Daniela Dandara, cu înștiințarea despre necesitatea

depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la

materialele dosarului (f. d. 178), fiind recepționată de SA „Apă-Canal Chișinău” și

Direcția Generală Transport Public și Căi de Comunicație la 29 noiembrie 2021, iar

de ÎM „Exdrupo” - la 30 noiembrie 2021, ceea ce se atestă prin avizele de recepție

anexate la actele cauzei (f. d. 180-182).

3

La 23 decembrie 2021, SA „Apă-Canal Chișinău” a depus referință la recursul

declarat de Daniela Dandara, solicitând considerarea recursului ca fiind inadmisibil.

Până la data stabilită pentru examinarea recursului, în adresa Curții Supreme

de Justiție, alte referințe nu au parvenit.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede

altfel.

Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată în

adresa părților la 20 iulie 2021, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire

(f. d. 156), însă careva date care ar confirma recepționarea acesteia de către recurentă

la materialele dosarului lipsesc.

Astfel, se constată că recurenta s-a conformat prevederilor legale și a declarat

recursul la 22 octombrie 2021 în termenul legal.

În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înștiințarea

participanților la proces.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră recursul întemeiat și care

urmează a fi admis cu casarea integrală a deciziei și a deciziei suplimentare a

instanței de apel și menținerea în vigoare a hotărârii primei instanțe din

considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) CPC, instanța, după ce judecă

recursul, este în drept să admită recursul, să caseze decizia instanței de apel și să

mențină hotărârea primei instanțe.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) lit. a) și c) CPC, se consideră că normele

de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța

judecătorească nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată și a interpretat în mod

eronat legea.

În conformitate cu art. 432 alin. (4) CPC, săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau

în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

După cum rezultă din materialele cauzei, Daniela Dandara, reprezentată de

avocatul Alina Gorelco înaintând acțiunea în judecată împotriva SA „Apă-Canal

Chișinău” și Direcției generală transport public și căi de comunicație, intervenient

accesoriu ÎM „Exdrupo”, a solicitat încasarea de la pârâți în mod solidar în beneficiul

ei a sumei de 54 070 de lei cu titlu de prejudiciu material cauzat, a cheltuielilor de

judecată cu titlu de taxă de stat în sumă de 1 622,10 de lei și a cheltuielilor de

asistență juridică.

Fiind învestită cu judecarea cauzei, prima instanță a admis acțiunea parțial, a

încasat de la SA „Apă-Canal Chișinău” în beneficiul Danielei Dandara prejudiciul

material în sumă de 54 070 de lei și cheltuielile de judecată pentru taxa de stat în

mărime de 1 622,10 de lei, în total suma de 55 692,10 de lei. În rest, a respins

acțiunea.

4

Judecând apelul declarat de către SA „Apă-Canal Chișinău”, instanța de apel

prin decizia din 16 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a admis apelul, a casat

hotărârea primei instanțe și a emis o nouă hotărâre, prin care a respins acțiunea ca

neîntemeiată.

Iar prin decizia suplimentară din 22 septembrie 2021 a Curții de Apel

Chișinău, instanța de apel a încasat de la Daniela Dandara în beneficiul SA „Apă-

Canal Chișinău” suma de 1 216,57 de lei cu titlu de cheltuieli de plată a taxei de stat.

La adoptarea unei asemenea soluții, instanța de apel a conchis asupra lipsei

temeiului juridic de atragere la răspundere civilă a SA „Apă-Canal Chișinău”, cu

impunerea la compensarea cheltuielilor cu titlu de prejudiciu material suportat, ca

urmare a impactului avut în căminul în care este montat hidrantul antiincendiar, pe

un drum municipal.

Instanța de apel a stabilit că SA „Apă-Canal Chișinău” nu a fost sesizată de

administratorul infrastructurii de drum municipal, administrația publică locală, prin

intermediul subdiviziunilor competente sau Inspectoratul de poliție (patrulare),

privind reglarea capacului de la căminul în care este montat hidrantul antiincediar

situat pe partea carosabilă.

Respectiv, instanța de apel a evidențiat că SA „Apă-Canal Chișinău” nu are

competențe, conferite de lege, în efectuarea controlului pentru a depista eventuale

neajunsuri în întreținerea părții carosabile, aceste competențe fiind atribuite

administrației publice locale și poliției de patrulare.

Instanța de recurs constată, însă, că instanța de apel la adoptarea deciziei a

aplicat și a interpretat eronat legea, dând o apreciere greșită materialului probator

anexat la dosar, pe când prima instanță, justificat, pronunțându-se asupra aspectelor

importante, având în susținere cadrul legal aplicabil în speță, a ajuns la concluzia

temeiniciei parțiale a acțiunii Daniela Dandara.

Astfel, după cum denotă actele cauzei, la 11 februarie 2019, Daniela Dandara,

conducând autovehiculul Skoda Superb, cu nr/î XXXXX, se deplasa pe strada

București or. Chișinău, din direcția str. Bulgară spre str. Armenească, iar în

apropierea intersecției cu str. Armenească, în timpul deplasării, s-a deteriorat

suspensia față a automobilului, din motivul impactului cu capacul de la fântâna de

canalizare care nu era fixat corespunzător, ceea ce se confirmă prin Raportul

ofițerului superior al SDAR al SSTCR al DP mun. Chișinău din 11 februarie 2019

și încheierea ofițerului superior a SDAR a SSTCR al DP mun. Chișinău din

21 februarie 2019 (f. d. 8-9).

Potrivit raportului de evaluare a pagubei nr. 387/02A efectuat de către unitatea

de expertiză independentă SRL „Expert Auto Plus” în baza actului de examinare din

15 februarie 2019, cât și raportului suplimentar de evaluare a pagubei nr 387/02A

din 13 martie 2019, s-a constatat că prejudiciul material cauzat în rezultatul

deteriorării autovehiculului Skoda Superb, cu nr/î XXXXX, constituie suma de

54070 de lei (f. d. 13-15,16-17).

Conform prevederilor art. 32 alin. (1) și alin. (3) lit. c) din Legea privind

siguranța traficului rutier nr. 131- XVI din 7 iunie 2007, dreptul participanților la

trafic rutier de a circula în siguranță pe drumurile publice este garantat de stat și se

5

asigură prin executarea prezentei legi, actelor legislative și normative din domeniu

și tratatelor internaționale la care Republica Moldova este parte.

Participanții la trafic au dreptul la repararea prejudiciului, în modul prevăzut

de legislația în vigoare, în caz de leziuni corporale, deteriorare a vehiculelor și/sau a

bunurilor ca urmare a unui accident în trafic rutier.

Potrivit prevederilor art. 14 alin. (1) și (2) Cod civil, în vigoare până la

1 martie 2019, persoana lezată într-un drept al ei poate cere repararea integrală a

prejudiciului cauzat astfel.

Se consideră prejudiciu cheltuielile pe care persoana lezată într-un drept al ei

le-a suportat sau urmează să le suporte la restabilirea dreptului încălcat, pierderea

sau deteriorarea bunurilor sale (prejudiciu efectiv), precum și beneficiul neobținut

prin încălcarea dreptului (venitul ratat).

Iar conform art. 1398 alin. (1) Cod civil, în vigoare până la 1 martie 2019, cel

care acționează față de altul în mod ilicit, cu vinovăție este obligat să repare

prejudiciul patrimonial, iar în cazurile prevăzute de lege, și prejudiciul moral cauzat

prin acțiune sau omisiune.

În același timp, dispozițiile art. 1410 alin. (1)-(3) Cod civil, în vigoare până la

1 martie 2019, stipulează că persoanele a căror activitate este legată de un izvor de

pericol sporit pentru lumea înconjurătoare (exploatarea vehiculelor, a instalațiilor,

mecanismelor, folosirea energiei electrice, a substanțelor explozibile, efectuarea

lucrărilor de construcții etc.) au obligația să repare prejudiciul cauzat de izvorul de

pericol sporit dacă nu demonstrează că prejudiciul se datorează unei forțe majore (cu

excepția cazurilor în care dauna a survenit ca urmare a exploatării navelor aeriene)

sau din intenția persoanei vătămate.

Obligația de reparare a prejudiciului revine persoanei care posedă izvorul de

pericol sporit în baza dreptului de proprietate ori în alt temei legal sau persoanei care

și-a asumat paza izvorului de pericol sporit.

Posesorul izvorului de pericol sporit nu răspunde pentru prejudiciul cauzat

dacă demonstrează că izvorul de pericol sporit a ieșit din posesiunea lui ca urmare a

acțiunilor ilicite ale unor terți. În acest caz, răspunderea revine persoanei care a

dobîndit în mod ilicit izvorul de pericol sporit. În măsura în care posesorul izvorului

de pericol sporit este vinovat de faptul că izvorul a ieșit din posesiunea lui, el va

răspunde pentru prejudiciu în mod solidar cu persoana care l-a dobândit în posesiune

în mod ilicit.

Așadar, raportând dispozițiile legale enunțate supra la circumstanțele speței,

instanța de recurs constată corectitudinea concluziei primei instanțe, precum că

răspunzător de repararea prejudiciului cauzat autovehiculului Skoda Superb, cu nr/î

XXXXX, ce aparține cu drept de proprietate Danielei Dandara, este SA „Apă-Canal

Chișinău”, în gestiunea căruia se află căminul în care este montat hidrantul

antiincendiar la rețelele de apă cu D-250 mm, pe partea carosabilă a drumului în

intersecția străzilor Armenească și București din mun. Chișinău.

În susținerea acestei concluzii, se va reține răspunsul nr. 01-323 din

18 mai 2019 a SA „Apă-Canal Chișinău”, urmare a examinării solicitării avocatului

Alina Gorelco în interesele Danielei Dandara în vederea stabilirii apartenenței

căminului amplasat pe partea carosabilă la intersecția străzilor Armeană și București,

6

prin care se indică că, în urma studierii documentației tehnice cu ieșirea la fața

locului, a fost constatat că căminul în care este montat hidrantul antiincendiar la

rețelele de apă cu D-250 mm se află în gestiunea SA „Apă-Canal Chișinău” (f. d.

19).

La fel, prin răspunsul Direcției generale transport public și căi de comunicație

a Consiliului municipal Chișinău nr. 08-2-1585 din 29 mai 2019, ca urmare a

examinării interpelării avocatului Alina Gorelco în interesele Danielei Dandara cu

privire la căminul pentru hidrant amplasat pe partea carosabilă a drumului în

intersecția străzilor Armenească și București, se menționează că căminul sus indicat

se află în gestiunea SA „Apă-Canal Chișinău” (f. d. 20).

La acest segment, instanța de recurs menționează că, deși instanța de apel

ajungând la concluzia lipsei temeiului juridic de atragere la răspundere civilă a SA

„Apă-Canal Chișinău”, în acest sens reținând prevederile pct. 12.7 ale Regulilor de

executare a lucrărilor de pozare și renovare a comunicațiilor subterane în orașul

Chișinău și suburbiile acestuia, aprobate de către Comitetul executiv al Sovietului

orășenesc de deputați prin decizia nr.11/1 din 15 iulie 1991, potrivit cărora reglarea

capacelor de la căminurile de apeduct și canalizare se efectuează la solicitarea

Direcției generale transport public și căi de comunicare, Secției poliției de patrulare

sau serviciilor de exploatare a drumurilor în decurs de 48 ore de la data remiterii

cererii organizației care exploatează rețelele de apeduct și canalizare, instanța de

recurs constată că textul unor astfel de Reguli de executare a lucrărilor de pozare și

renovare a comunicațiilor subterane în orașul Chișinău și suburbiile acestuia,

aprobate de către Comitetul executiv al Sovietului orășenesc de deputați prin decizia

nr.11/1 din 15 iulie 1991, la materialele dosarului lipsește.

De principiu, aici, este și faptul că aceste Reguli de executare a lucrărilor de

pozare și renovare a comunicațiilor subterane în orașul Chișinău și suburbiile

acestuia, aprobate de către Comitetul executiv al Sovietului orășenesc de deputați

prin decizia nr.11/1 din 15 iulie 1991 la care face referire SA „Apă-Canal Chișinău”,

lipsesc și în baza de date a actelor normative/juridice.

Tot aici se va nota că, potrivit solicitării avocatului Alina Gorelco, în

interesele Danielei Dandara, la fel a fost solicitată prezentarea textului Regulilor de

executare a lucrărilor de pozare și renovare a comunicațiilor subterane în orașul

Chișinău și suburbiile acestuia, aprobate de către Comitetul executiv al Sovietului

orășenesc de deputați prin decizia nr.11/1 din 15 iulie 1991, din motivul că acesta

nu poate fi găsit din sursele publice a bazelor de date a actelor normative/juridice (f.

d. 50).

Distinct de aceste constatări, instanța de recurs conchide ca declarativă

susținerea intimatului precum că reglarea capacelor de la căminurile de apeduct și

canalizare se va efectua de către SA „Apă-Canal Chișinău” la solicitarea Direcției

generale transport public și căi de comunicare sau Inspectoratului de poliție

(patrulare).

Mai cu seamă că actele cauzei denotă cu certitudine că la caz suntem în situația

în care, deși capacul de la fântâna de canalizare era așezat pe gura căminului, acesta

nu a fost fixat corespunzător, obligație ce intră nemijlocit în competența SA „Apă-

Canal Chișinău”.

7

Or, fixarea necorepunzătoare a capacului de la fântâna de canalizare, nu se

încadrează în noțiunea de obstacol prevăzut de art. 57 alin. (2) din Legea privind

siguranța traficului rutier nr. 131-XVI din 7 iunie 2007, potrivit cărora

administratorul de drum (autoritatea administrației publice locale sau un alt organ

de stat abilitat de Guvern cu funcții de administrare, întreținere și reparație a

drumurilor publice) este obligat să semnalizeze corespunzător, cât mai urgent orice

obstacol, aflat pe partea carosabilă sau pe acostament, care stânjenește sau pune în

pericol siguranța traficului și să ia toate măsurile de înlăturare a acestui obstacol.

Și asta deoarece, conjuctura descrisă supra profilează faptul că capacul de la

fântâna de canalizare în intersecția străzilor Armenească și București din

mun. Chișinău, nu a creat vreun obstacol circulației rutiere, fixarea

necorespunzătoare a acestuia fiind stabilită numai în momentul producerii

accidentului.

Pe de altă parte, instanța de recurs reține că circumstanțele statuate în cauză,

conturează cert faptul că în urma deteriorării autovehiculului Skoda Superb, cu nr/î

XXXXX, prejudiciul material cauzat Danielei Dandara, constituie suma de 54070

de lei, stabilit prin raportul de evaluare a pagubei nr. 387/02A efectuat de către

unitatea de expertiză independentă SRL „Expert Auto Plus” în baza actului de

examinare din 15 februarie 2019 și raportului suplimentar de evaluare a pagubei nr

387/02A din 13 martie 2019.

Față de toate aceste considerente, instanța de recurs reține drept justă

concluzia primei instanțe cu privire la încasarea din contul SA „Apă-Canal

Chișinău” în beneficiul Danielei Dandara a prejudiciului material în sumă de 54070

de lei, și respingerea pretențiilor Danielei Dandara înaintate împotriva Direcției

generală transport public și căi de comunicație, întrucât Direcția generală transport

public și căi de comunicație nu este posesor al căminului pentru hidrant amplasat pe

partea carosabilă a drumului în intersecția străzilor Armenească și București.

În conformitate cu art. 94 alin. (1) CPC, instanța judecătorească obligă partea

care a pierdut procesul să plătească, la cerere, părții care a avut câștig de cauză

cheltuielile de judecată. Dacă acțiunea reclamantului a fost admisă parțial, acestuia

i se compensează cheltuielile de judecată proporțional părții admise din pretenții, iar

pârâtului – proporțional părții respinse din pretențiile reclamantului.

Cu referire la dispozițiile enunțate, instanța de recurs atestă că prima instanță

corect a încasat din contul SA „Apă-Canal Chișinău” în beneficiul Danielei Dandara,

cheltuielile de judecată sub formă de taxă de stat achitată la depunerea cererii de

chemare în judecată, în sumă de 1622, 10 de lei, confirmate prin ordinul de plată

nr. 0807014569 din 7 august 2019 (f. d. 3).

Astfel fiind, cele relatate indică cu certitudine la netemeinicia deciziei

instanței de apel cu privire la respingerea acțiunii, fapt ce dictează casarea integrală

a deciziei instanței de apel.

Pe cale de consecință, se impune și casarea deciziei suplimentare din

22 septembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost încasată de la Daniela

Dandara în beneficiul SA „Apă-Canal Chișinău” suma de 1 216,57 de lei cu titlu de

cheltuieli de plată a taxei de stat.

8

Față de cele ce preced, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră recursul întemeiat, care urmează a fi

admis cu casarea integrală a deciziei și a deciziei suplimentare a instanței de apel și

menținerea în vigoare a hotărârii primei instanțe.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) CPC, art. 445 alin. (3) Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

decide:

Se admite recursul declarat de Daniela Dandara, reprezentată de avocatul

Alina Gorelco.

Se casează integral decizia din 16 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău și

decizia suplimentară din 22 septembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău și se menține

hotărârea din 23 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru, în cauza

civilă la cererea de chemare în judecată a Danielei Dandara, reprezentată de avocatul

Alina Gorelco împotriva Societății pe Acțiuni „Apă-Canal Chișinău” și Direcției

Generală Transport Public și Căi de Comunicație cu privire la repararea prejudiciului

material și încasarea cheltuielilor de judecată.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței, Ala Cobăneanu

judecătorul

Judecătorii Iurie Bejenaru

Nina Vascan

Victor Burduh

Aliona Miron

9