2ra-1964/21 — cu privire la repararea prejudiciului material

2ra-1964/21 — cu privire la repararea prejudiciului material (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 2ra-1964/21

2-19081114-01-2ra-13122021

Prima instanță: Judecătoria Chișinău sediul Centru (jud. V. Puica)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. V. Sîrbu, D. Dulghieru, V. Buhnaci)

ÎNCHEIERE

26 ianuarie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Svetlana Filincova

Nina Vascan

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Tatiana

Cosovan

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Tatianei Cosovan împotriva

Silvei Dascalescu cu privire la repararea prejudiciului material

împotriva deciziei din 16 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

admis apelul declarat de Silva Dascalescu, reprezentată de avocatul Mihail Scrob,

casată hotărârea din 8 octombrie 2019 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru și emisă

o nouă hotărâre, prin care acțiunea a fost respinsă

constată:

La 5 februarie 2019, Tatiana Cosovan a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Silvei Dascalescu cu privire la repararea prejudiciului material.

În motivarea acțiunii a invocat că la 12 iulie 2017, a fost tamponată de

autoturismul de model Peugeot 308 cu n/î XXXXX, condus de Silva Dascalescu, pe

str. Teilor din direcția str. Independenței spre bd. Dacia mun. Chișinău.

Astfel, prin sentința din 16 ianuarie 2018 a Judecătoriei Chișinău sediul

central, Silva Dascalescu a fost recunoscută vinovată în comiterea infracțiunii

prevăzută de art. 264 alin. (3) lit. a) Cod penal, iar prin decizia din 10 mai 2018 a

Curții de Apel Chișinău, sentința instanței de fond a fost menținută în partea

vinovăției și pedepsei aplicate Silvei Dascalescu.

A remarcat că în urma accidentului produs la 12 iulie 2017, i-a fost afectată

grav starea sănătății, iar în rezultatul XXXXX.

Totodată, a precizat că potrivit raportului de expertiză judiciară nr. 2499/D din

7 noiembrie 2017, conform fișei medicale a bolnavului de ambulator pe numele ei

careva leziuni corporale cauzate anterior datei de 12 iulie 2017 nu au fost depistate.

XXXXX care a putut fi cauzată în rezultatul acțiunii traumatică a unui obiect

1

contodent dur, posibil în timpul și circumstanțele indicate, prezintă pericol pentru

viață și în baza acestui criteriu se califică ca vătămare gravă.

Potrivit fișei medicale a bolnavului și trimiterii-extras din fișa medicală

eliberată la 20 noiembrie 2018, se confirmă că după XXXXX din 12 iulie 2017

starea sănătății s-a înrăutățit, fiind afectat XXXXX.

A accentuat că până la accidentul rutier provocat de pârâtă, dânsa nu a suferit

careva boli care i-ar fi afectat XXXXX, deci între accidentul produs la 12 iulie 2017

și înrăutățirea stării de sănătate cu XXXXX există o legătură cauzală directă, or

anterior nu a suferit de careva maladii ce i-ar fi putut afecta XXXXX.

La fel, a afirmat că în baza concluziei medicale eliberată de la Centrul Proteze

auditive și tehnică medicală Medteh se confirmă că dânsa se află la evidența

medicului surdolog, care i-a recomandat XXXXX cu aparatul Oticon Ino PRO mini

Rite, costul căruia este de 25 800 de lei.

A comunicat că în perioada 20 martie 2018 - 20 decembrie 2018, în baza

recomandărilor medicale, a urmat un tratament medical, costul fiind de 1 673 de lei,

fapt confirmat prin bonurile fiscale.

Și-a întemeiat pretențiile în temeiul dispozițiilor art. 6, 7, 9, 19, 117, 123 CPC,

art. 10, 11, 14, 1398, 1410, 1416, 1418, 1420 Cod civil, art. 6 din Convenția

Europeană a Drepturilor Omului.

A solicitat admiterea acțiunii, încasarea de la Silva Dascalescu în beneficiul

ei a sumei de 27 473 de lei cu titlu de prejudiciu material și a cheltuielilor de

judecată.

Prin hotărârea din 8 octombrie 2019 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru, a

fost admisă acțiunea parțial.

A fost încasată de la Silva Dascalescu în beneficiul Tatianei Cosovan suma de

27 435,04 de lei, cu titlu de despăgubiri materiale.

A fost încasată de la Silva Dascalescu în beneficiul statului suma de 823 de

lei cu titlu de taxă de stat.

În susținerea soluției emise, prima instanță a constatat că există legătura

cauzală între vătămările grave ale reclamantei Tatiana Cosovan provocate în urma

accidentului rutier produs la 12 iulie 2017 și XXXXX.

Prima instanță a stabilit că din analiza rețetelor prescrise și bonurile fiscale,

anexate, reiese că reclamanta a urmat un tratament medical, suportând în acest sens

cheltuieli în mărime de 1 635,04 de lei.

Totodată, a fost reținut că reclamanta a solicitat pentru procurarea

medicamentelor suma de 1 673 de lei, însă potrivit calculului, reieșind din bonurile

anexate, se confirmă suma de 1 635,04 de lei.

La fel, prima instanță a menționat că în baza concluziei, eliberată de Centrul

proteze auditive și tehnică medicală pentru Tatiana Cosovan se recomandă XXXXX,

fiind ales aparatul firmei Oticon Ino Pro mini Rite, în valoare de 25 800 de lei.

Astfel, prima instanță a apreciat că reclamanta este îndreptățită să-și

recupereze despăgubirile materiale, suportate (inclusiv cele care urmează a fi

suportate) în urma producerii accidentului rutier, în legătură cu XXXXX, prin

2

încasarea din contul pârâtei a sumei de 27 435,04 de lei (1 635,04 de lei + 25 800 de

lei).

Prin decizia din 16 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul

declarat de Silva Dascalescu, reprezentată de avocatul Mihail Scrob, casată

hotărârea din 8 octombrie 2019 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru și emisă o

nouă hotărâre, prin care acțiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

Prin încheierea din 14 septembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost

corectată eroarea materială privitor la data emiterii deciziei Colegiului Civil,

Comercial și de Contencios administrativ al Curții de Apel Chișinău, prin indicarea

corectă a acesteia și anume „16 iunie 2021”.

În consolidarea soluției adoptate, instanța de apel a reținut că prin încheierea

din 10 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis demersul privind numirea

expertizei medico-legală, numită expertiză medico-legală pe dosarul în cauză, fiind

pusă în fața expertului întrebarea – „Dacă există legătura cauzală între leziunile

corporale căpătate de Tatiana Cosovan în urma accidentului rutier, care a avut loc la

data de 12 iulie 2017, cu XXXXX, sau XXXXX este ca urmare a vârstei înaintate

și/sau a altor boli de care suferă intimata Tatiana Cosovan?”.

Astfel, potrivit concluziei expuse în raportul de expertiză judiciară

nr. 20200D1384 din 3 octombrie 2020, la studierea documentelor medicale pe

numele Tatianei Cosovan, născută în anul XXXXX, a fost constat că de făcut

legătura cauzală între leziunile corporale constatate în urma accidentului din 12 iulie

2017 XXXXX nu este posibil.

În circumstanțele menționate, instanța de apel a considerat că Tatiana

Cosovan nu a prezentat careva probe pertinente și concludente, care în coroborare

ar demonstra cu certitudine legătura cauzală dintre leziunile corporale căpătate de

Tatiana Cosovan în urma accidentului rutier, care a avut loc la data de 12 iulie 2017

de care se face vinovată Silva Dascalescu și faptul XXXXX (XXXXX), or

concluziile expuse în raportul de expertiză judiciară nr. 20200D1384 din 3

octombrie 2020 combat concluziile instanței de fond, iar în consecință atestă

netemeinicia acțiunii.

La 4 noiembrie 2021, Tatiana Cosovan a declarat recurs împotriva deciziei

din 16 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea

integrală a deciziei instanței de apel cu menținerea hotărârii primei instanțe.

În susținerea recursului a invocat că instanța de apel a interpretat în mod eronat

legea, a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de

apreciere a probelor stabilite în art. 130 CPC, la judecarea pricinii au fost încălcate

regulile privind limba de desfășurare a procesului.

A considerat că instanța de apel nelegitim a dispus efectuarea expertizei

medico-legale, deoarece Silva Dascalescu a încălcat prevederile art. 185 alin. (2)

CPC.

Astfel, conform încheierii din 23 aprilie 2019 a primei instanțe, Silva

Dascalescu și avocatul Mihail Scrob au fost somați să prezinte referința și probele

sale în termen de până la 20 iunie 2019, fiind fixată ședința de judecată pentru data

de 9 septembrie 2019.

3

A comunicat că la 2 septembrie 2019, avocatul Mihail Scrob a depus o cerere

cu privire la amânarea ședinței din 9 septembrie 2019 pe motiv că este în concediu

anual, începând cu data de 19 august 2019 pe un termen de 30 de zile, iar conform

încheierii din 9 septembrie 2019 a instanței de fond, ședința a fost amânată pentru

data de 8 octombrie 2019.

La 8 octombrie 2019, instanța de fond a examinat litigiul în lipsa pârâtei și a

avocatului Mihail Scrob, cu mențiunea că informația cu privire la ședința din

8 octombrie 2019 a fost plasată în programul de gestionare, iar conform cerințelor

art. 100 alin. (3) și art. 102 alin. (4/1) CPC, participanții la proces înștiințați în mod

legai o dată, nu pot invoca necitarea lor pentru efectuarea actelor de procedură la o

dată ulterioară și vor putea invoca lipsa citării ulterioare numai în cazul în care vor

demonstra că au fost în imposibilitatea de a cunoaște data judecării cauzei.

Astfel, a considerat că intimata este decăzută din drepturi de a depune probe

în instanța de apel și respectiv, Curtea de Apel urma să examineze cauza în baza

probelor existente la materialele cauzei civile.

A menționat că concluziile expertului din raportul de expertiză judiciară

medico-legală nr. 2267/D din 10 octombrie 2017, întocmit de expertul judiciar

medico-legal Iurie Scurtu sunt contradictorii și neîntemeiate.

Așadar, în pct. l din concluzii se indică prezența doar a XXXXX în timp ce

din compartimentul Examinări și constatări ale raportului rezultă și alte leziuni

precum XXXXX.

Iar pct. 2 din concluzii conține doar o constatare a unui fapt și anume

„Cauzarea leziunilor corporale depistate în rezultatul căderii din poziție verticală

stând nu se exclude”, fără a se indica argumentele științifice ale acesteia.

A evidențiat că în raportul de expertiză judiciară medico-legală suplimentară

nr. 202002D1384 din 3 octombrie 2020, întocmit de expertul judiciar medico-legal

Iurie Scurtu, există încălcări ale metodelor sau procedurilor de efectuare a expertizei.

Respectiv, expertul judiciar a primit pentru efectuarea expertizei judiciare

încheierea judecătorească din 10 iunie 2020 emisă de Curtea de Apel Chișinău și

fișa medicală a bolnavului de ambulator, din compartimentul Examinări și constatări

rezultă că expertul a cercetat doar raportul de expertiză judiciară nr. 2267/D din

10 octombrie 2017 și fișa medicală a bolnavului de ambulator pe numele Tatianei

Cosovan.

Totodată, din cererea de chemare în judecată rezultă că a fost prezentată și

copia raportului de expertiză judiciară din 7 noiembrie 2017 cu nr. 2499/D, elaborat

de expertul judiciar medico-legal Aurel Vicol, care nu a fost cercetat de către

expertul judiciar medico-legal Iurie Scurtu, cu toate că raportul de expertiză judiciară

din 7 noiembrie 2017 cu nr. 2499/D conține informații cu caracter medical și

medico-legal.

În ședința de judecată din 16 iunie 2021, dânsa a declarat că nu este de acord

cu concluziile expertului, a solicitat o expertiză repetată, însă, instanța de apel a lăsat

fără atenție solicitarea ei, întrebând-o doar dacă este de acord cu hotărârea primei

instanțe, s-a retras în camera de deliberare, după care a fost pronunțată decizia de

admitere a cererii de apel.

4

Instanța de apel a casat nelegitim integral hotărârea primei instanțe și cu

privire la încasarea sumei de 1 673 de lei, fără a lua în considerație, că de fapt, suma

de 1 673 de lei, a fost achitată de ea pentru tratamentul în urma accidentului rutier

din 12 iulie 2017.

La fel, instanța de apel a încălcat regulile privind limba de desfășurare a

procesului, or dânsa este vorbitoare de limba rusă, iar în procesele-verbale din

11 noiembrie 2020, 16 iunie 2021, lipsește informație precum că la examinarea

cauzei a participat un translator și translatorul a fost preîntâmpinat conform

prevederilor art. 312 Cod penal.

Prin urmare, instanța de apel a încălcat regulile privind limba de desfășurare

a procesului, ce constituie o încălcare esențială a dreptului ei la un proces echitabil,

prevăzut de art. 6 din CEDO, din înregistrările ședințelor de judecată se constată o

participare formală a interpretului, fără avertizarea translatorului și o translare

superficială a acțiunilor din ședințele de judecată.

A mai notat că instanța de apel a comis și alte abateri de procedură, or dânsa

a primit copia deciziei integrale doar la 8 septembrie 2021, fiind nevoită să depună

cerere la Curtea Supremă de Justiție, fără a fi anunțată despre încheierea din

14 septembrie 2021, prin care a fost corectată data pronunțării deciziei din 30 iunie

2021 în 16 iunie 2021.

La 13 decembrie 2021, în adresa Silvei Dascalescu a fost expediată copia

cererii de recurs depusă de Tatiana Cosovan, cu înștiințarea despre necesitatea

depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la

materialele dosarului (f. d. 176).

Corespondența menționată expediată în adresa Silvei Dascalescu a fost

returnată de către oficiul poștal cu mențiunea „nereclamat” (f. d. 178-179).

Până la data stabilită pentru examinarea chestiunii privind admisibilitatea

recursului, în adresa Curții Supreme de Justiție nu a parvenit referința prin care

intimata să-și expună poziția față de temeiurile recursului.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede

altfel.

Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată în

adresa părților la 19 iulie 2021, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire

(f. d. 187), însă careva date care ar confirma recepționarea acesteia de către recurentă

la materialele dosarului lipsesc.

Astfel, se constată că recurenta s-a conformat prevederilor legale și a declarat

recursul la 4 noiembrie 2021 în termenul legal.

Examinând temeiurile recursului declarat de Tatiana Cosovan, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră recursul drept inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

5

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Tatiana Cosovan, nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentei cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei contestate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Distinct de aceste constatări, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII CPC, instanța de

recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de

apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența

probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței

de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) CPC, instanța de recurs poate interveni în materia

probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a

apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a

probelor stabilite în art. 130 CPC, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul

privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 din Convenția

Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că

nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza

6

Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie

1995, nr. 26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că recursul declarat

de Tatiana Cosovan urmează a fi considerat ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Tatiana Cosovan.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Svetlana Filincova

Nina Vascan

7