2r-765/21 — incasarea datoriei

2r-765/21 — incasarea datoriei (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 2r-765/21

2-19096230-01-2r-29112021

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud.: V. Lastavețchi)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud.: M. Guzun, I. Dutca, A. Malîi)

D E C I Z I E

19 ianuarie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Victor Burduh

Mariana Pitic

examinând recursul declarat de avocatul Leșan Nicolae, în interesele lui Nașco

Leonid,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Întreprinderea

Municipală de Gestionare a Fondului Locativ nr. 6 împotriva lui Nașco Leonid,

intervenient accesoriu Societatea pe Acțiuni „Termoelectrica” cu privire la încasarea

datoriei,

împotriva încheierii din 27 octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin

care a fost respinsă cererea depusă de avocatul Leșan Nicolae, în interesele lui

Nașco Leonid privind repunerea apelului în termen și a fost restituit apelul declarat

de avocatul Leșan Nicolae, în interesele lui Nașco Leonid, ca fiind depus în afara

termenului legal, iar instanța a refuzat să efectueze repunerea în termen,

c o n s t a t ă:

La 14 mai 2019 ÎMGFL nr. 6 a depus cerere de chemare în judecată împotriva

lui Nașco Leonid, intervenient accesoriu SA „Termoelectrica” solicitând încasarea

sumei de 41854,33 de lei cu titlu de datorie la plata pentru consumul energiei

termice și încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 12 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a

fost admisă acțiunea depusă de ÎMGFL nr. 6. A fost încasată din contul lui Nașco

Leonid în beneficiul ÎMGFL nr. 6 suma de 41854,33 de lei cu titlu de datorie pentru

consumul energiei termice. S-a încasat din contul lui Nașco Leonid în bugetul de

stat suma de 1255,63 de lei taxa de stat.

Prin hotărârea suplimentară din 12 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru a fost admisă cererea ÎMGFL nr. 6 de emitere a hotărârii suplimentare.

S-a încasat din contul lui Nașco Leonid în beneficiul ÎMGFL nr. 6 suma de 240 de

lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

La 11 august 2021, avocatul Leșan Nicolae, în interesele lui Nașco Leonid a

depus cerere de apel împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând repunerea

apelului în termen, admiterea acestuia, casarea hotărârii din 12 noiembrie 2019 și

1

hotărârii suplimentare din 12 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

cu remiterea cauzei spre rejudecare în prima instanță.

Prin încheierea din 27 octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, în temeiul art.

369 alin. (1) lit. b) CPC, a fost respinsă cererea depusă de avocatul Leșan Nicolae, în

interesele lui Nașco Leonid privind repunerea apelului în termen și a fost restituit

apelul declarat de avocatul Leșan Nicolae, în interesele lui Nașco Leonid ca fiind

depus în afara termenului legal, iar instanța a refuzat să efectueze repunerea în

termen.

La 16 noiembrie 2021, avocatul Leșan Nicolae, în interesele lui Nașco Leonid,

a declarat recurs împotriva încheierii instanței de apel, solicitând admiterea acestuia,

casarea încheierii din 27 octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, cu remiterea

cauzei spre rejudecare în instanța de apel, la etapa primirii cererii de apel.

În motivarea recursului avocatul Leșan Nicolae, în interesele lui Nașco Leonid

a indicat că este eronată soluția instanței de apel de respingere a cererii sale de

repunere în termen a apelului și de restituire a apelului ca fiind depus în afara

termenului legal, fără a se ține cont de faptul că prima instanță a examinat cauza în

absența recurentului, căreia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată,

deoarece a fost plecat peste hotarele Republicii Moldova, nu i-a fost expediat

dispozitivul hotărârii, cu dispozitivul hotărârii primei instanțe a luat cunoștință la 16

iulie 2021, fapt consemnat prin cererea din 09 iulie 2021 depusă cu solicitarea de a

face cunoștință cu materialele cauzei.

În conformitate cu art. 425 din Codul de procedură civilă, termenul de

declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea

încheierii.

Materialele cauzei atestă că copia încheierii din 27 octombrie 2021 a Curții de

Apel Chișinău a fost expediată la 16 noiembrie 2021 la adresa electronică a

avocatului Leșan Nicolae, indicată în mandatul avocațial seria MA nr. 16468632 din

09 august 2021: lesan.nicolae@rambler.ru (f.d. 84), recepționată tot în aceiași zi –

16 noiembrie 2021.

Astfel, recursul declarat la 16 noiembrie 2021 este în termen.

La 29 noiembrie 2021 în adresa ÎMGFL nr. 6 și SA „Termoelectrica” a fost

expediată copia recursului declarat de avocatul Leșan Nicolae, în interesele lui

Nașco Leonid, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referințelor (f.d. 88).

Intimații nu și-au valorificat dreptul procedural respectiv și nu au depus

referințe în termenul stabilit.

În conformitate cu art. 426 alin. (3) din Codul de procedură civilă, recursul

împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3

judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului

și a referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.

Studiind materialele cauzei în raport cu argumentele invocate în recurs,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră că recursul urmează a fi respins, cu menținerea încheierii instanței de apel,

din următoarele motive.

În conformitate cu art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă, instanța de

recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă

recursul și să mențină încheierea.

2

Conform art. 110 din Codul de procedură civilă, termen de procedură este

intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța

(judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței

trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de

acte.

Potrivit art. 111 alin. (1) din Codul de procedură civilă, actele de procedură se

efectuează în termenul prevăzut de lege.

În conformitate cu art. 113 din Codul de procedură civilă, dreptul de a efectua

actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori

stabilit de instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea

din dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.

Conform art. 362 alin. (1) și (3) din Codul de procedură civilă, termenul de

declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului hotărârii,

dacă legea nu prevede altfel. Repunerea în termen de apel se face de către instanța

de apel în cazurile și în ordinea prevăzute de art. 116.

Astfel, termenul de declarare a apelului prevăzut la art. 362 alin. (1) din Codul

de procedură civilă, curge de la data pronunțării dispozitivului hotărârii, (dacă legea

nu prevede altfel), indiferent de faptul dacă partea a fost sau nu prezentă la

pronunțarea dispozitivului hotărârii.

În conformitate cu art. 369 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă,

instanța de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă apelul a fost depus în afara

termenului legal, iar apelantul nu solicită repunerea în termen sau instanța de apel a

refuzat să efectueze repunerea în termen.

Din materialele cauzei rezultă că la 12 noiembrie 2019 Judecătoria Chișinău,

sediul Centru a pronunțat dispozitivul hotărârii, prin care a fost admis integral

acțiunea depusă de ÎMGFL nr. 6. Prin hotărârea suplimentară din 12 octombrie 2020

a admisă cererea ÎMGFL nr. 6 de emitere a hotărârii suplimentare. S-a încasat din

contul lui Nașco Leonid în beneficiul ÎMGFL nr. 6 suma de 240 de lei cu titlu de

cheltuieli de judecată.

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 11 august 2021 avocatul

Leșan Nicolae, în interesele lui Nașco Leonid, a depus cerere de apel, solicitând

repunerea apelului în termen, admiterea acestuia, casarea hotărârii din 12 noiembrie

2019 și hotărârii suplimentare din 12 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru, cu remiterea cauzei spre rejudecare în prima instanță.

Ca temei de repunere în termen a cererii de apel, avocatul Leșan Nicolae, în

interesele lui Nașco Leonid, a invocat că prima instanță a examinat cauza în absența

recurentului/pârât, căreia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată,

deoarece a fost plecat peste hotarele Republicii Moldova, nu i-a fost expediat

dispozitivul hotărârii, cu dispozitivul hotărârii primei instanțe a luat cunoștință la 16

iulie 2021.

Ca urmare, prin încheierea din 27 octombrie 2021, Curtea de Apel Chișinău, în

temeiul art. 369 alin. (1) lit. b) CPC, a respins cererea avocatului Leșan Nicolae, în

interesele lui Nașco Leonid, privind repunerea apelului în termen și a restituit apelul

declarat de avocatul Leșan Nicolae, în interesele lui Nașco Leonid, împotriva

hotărârii din 12 noiembrie 2019 și hotărârii suplimentare din 12 octombrie 2020 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, ca fiind depus în afara termenului legal, iar

instanța a refuzat să efectueze repunerea în termen.

3

Verificând circumstanțele cauzei în raport cu normele de drept citate supra și

argumentele invocate în recurs, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră justă soluția instanței de apel

de respingere a cererii privind repunerea în termen al apelului și restituirea acestuia

ca fiind tardiv, deoarece cererea de apel a fost depusă de avocatul Leșan Nicolae, în

interesele lui Nașco Leonid, peste termenul legal de 30 de zile de la data pronunțării

dispozitivului hotărârii prevăzut la art. 362 alin. (1) din Codul de procedură civilă.

Or, după cum rezultă din actele cauzei dispozitivul hotărârii a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru a fost pronunțat la 12 noiembrie 2019, iar cererea de apel

(nemotivată) a fost depusă de către avocatul Leșan Nicolae, în interesele lui Nașco

Leonid, abia la 11 august 2021, aproximativ peste 1 an și 9 luni, și peste 10 luni de

la emiterea hotărârii suplimentare din 12 octombrie 2020, pe când termenul-limită

de declarare al apelului a expirat încă la data de 12 decembrie 2019 inclusiv (joi).

Totodată, în conformitate cu art. 116 alin. (1) și (3) din Codul de procedură

civilă, persoanele care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a

unui act de procedură pot fi repuse în termen de către instanță. La cererea de

repunere în termen se anexează probele ce dovedesc imposibilitatea îndeplinirii

actului. Totodată, trebuie efectuat actul de procedură care nu a fost îndeplinit în

termen (să fie depusă cererea, să fie prezentate documentele respective etc.).

Din normele legale citate supra rezultă că termenul de declarare a apelului

poate fi restabilit dacă persoanele îndreptățite solicită prin cerere acest lucru. La

cererea de repunere în termen se anexează probele ce dovedesc imposibilitatea

îndeplinirii actului de procedură. Totodată, prin prisma jurisprudenței CEDO,

nemotivarea de către instanță a temeiurilor de repunere a apelului în termen sau

repunerea neîntemeiată în termenul de apel reprezintă o încălcare a dreptului la un

proces echitabil.

Deși avocatul Leșan Nicolae, în interesele lui Nașco Leonid, a solicitat în

cererea de apel repunerea în termen a actului de procedură, totuși contrar art. 116

CPC, nu a prezentat probe incontestabile, prin care s-ar confirma faptul

imposibilității depunerii apelului în termenul de atac prevăzut de lege.

Totodată, în conformitate cu art. 100 alin. (1) din Codul de procedură civilă,

cererea de chemare în judecată și actele de procedură se comunică participanților la

proces și persoanelor interesate, contra semnătură, prin intermediul persoanei

împuternicite, prin poștă, cu scrisoare recomandată și cu aviz de primire, prin

intermediul biroului executorului judecătoresc, la adresa electronică indicată în

cererea de chemare în judecată sau înregistrată prin intermediul Programului integrat

de gestionare a dosarelor, sau prin alte mijloace care să asigure transmiterea textului

cuprins în act și confirmarea primirii lui, precum și prin delegație judiciară.

Conform art. 102 alin. (41), (6) și (7) din Codul de procedură civilă,

participanții la proces înștiințați în mod legal o dată nu pot invoca necitarea lor

pentru efectuarea actelor de procedură la o dată ulterioară. Citația sau înștiințarea se

trimite la adresa menționată de parte sau de un alt participant la proces. Citațiile și

înștiințările judiciare trimise la sediul persoanelor juridice și nerecepționate la

expirarea termenelor de reclamare se consideră înmânate la data expirării termenului

de reclamare chiar dacă destinatarul nu a reclamat corespondența de la oficiul poștal.

Se reține că Judecătoria Chișinău, sediul Centru a expediat copia încheierii din

28 iunie 2019, prin care a fost acceptată spre examinare acțiunea depusă de ÎMGFL

4

nr. 6, și citația pentru ședința de judecată fixată pentru 06 septembrie 2019, la adresa

lui Nașco Leonid indicată în cererea de chemare în judecată, cererea de apel și

extrasul din Registrul bunurilor imobile: mun. Chișinău, bd. Dacia, 51, ap. 104 (f.d.

26).

Totodată, din informația deținută pe pagina web a ÎS „Poșta Moldovei”, la

compartimentul Track&Trace, rezultă că la data de 02 iulie 2019 furnizorul de

servicii poștale a încercat să livreze destinatarului Nașco Leonid corespondența

destinată acestuia însă ultimul lipsea la momentul distribuirii, concomitent acesta a

fost informat că trimiterea poștală a fost depozitată la oficiul poștal CPC OP62,

pentru ridicarea acesteia.

Cu toate acestea, Nașco Leonid nu a solicitat ridicarea de la oficiul poștal CPC

OP62 a ÎS „Poșta Moldovei” a plicului cu actele de procedură a primei instanțe, care

a fost returnat instanței de judecată la data de 16 iulie 2019, cu mențiunea

„nereclamată” (f.d. 26-27).

Colegiul reține că conform pct. 2 din Regulile privind prestarea serviciilor

poștale, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1457 din 30 decembrie 2016, prin

noțiunea de trimitere nereclamată – se înțelege trimitere poștală care nu a fost

distribuită (predată) destinatarului din cauza nesolicitării sau refuzului de

recepționare a acesteia.

În circumstanțele enunțate, nu poate fi reținut argumentul invocat de avocatul

Leșan Nicolae, în interesele lui Nașco Leonid precum că prima instanță a examinat

cauza în absența sa, căreia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată,

or, actele de procedură și citațiile trimise la adresa acestuia, nerecepționate de către

el la expirarea termenelor de reclamare, se consideră înmânate la data expirării

termenului de reclamare chiar dacă destinatarul nu a reclamat corespondența de la

oficiul poștal.

De asemenea, potrivit art. 108 alin. (1) din Codul de procedură civilă, dacă

locul de aflare a pârâtului nu este cunoscut și reclamantul dă asigurări că, deși a

făcut tot posibilul, nu a reușit să afle domiciliul acestuia, președintele instanței

dispune citarea acestuia prin publicitate. Publicarea în presă se consideră citare

legală.

Prin prisma acestei norme, instanța de recurs remarcă că, la materialele

dosarului este anexată înștiințarea, care a fost restituită cu mențiunea factorului

poștal ”Nereclamat” (f.d.26), în urma cărui fapt, de către instanța de judecată a fost

dispusă citarea publică a pârâtului (f.d.29, 34).

Totodată, Colegiul atrage atenția asupra faptului că recurentul a făcut o

tentativă de a justifica omiterea termenului procedural de declararea a apelului,

faptul că s-a aflat peste hotarele Republicii Moldova, prin anexarea la cererea de

apel a copiei pașaportului său (f.d.60-62).

Totuși, Colegiul reiterează că încheierea instanței de apel din 27 octombrie

2021 este una întemeiată, or, copia pașaportului recurentului Nașco Leonid nu

demonstrează momentul ieșirii acesteia din țară, momentul intrării pe teritoriul

Republicii Moldova, momentul în care a luat cunoștință de copia hotărârii, etc. Or,

în lipsa unor probe care să demonstreze incontestabil aflarea recurentului în afara

țării, nu poate fi reținută imposibilitatea acesteia de a contesta hotărârea instanței în

termen.

5

Este irelevant și argumentul avocatului Leșan Nicolae, în interesele lui Nașco

Leonid precum că cu dispozitivul hotărârii primei instanțe a luat cunoștință la 16

iulie 2021, or, indiferent de faptul dacă partea a fost sau nu prezentă la pronunțarea

dispozitivului hotărârii, termenul legal de declarare a apelului de 30 de zile prevăzut

de art. 362 din CPC, curge de la data pronunțării dispozitivului hotărârii, dacă legea

nu prevede altfel, dar nu de la data comunicării acestuia sau încetării circumstanțelor

care au dus la omiterea termenului de procedură.

Prin urmare, recurentul/apelant Nașco Leonid urma să depună diligența și să

întreprindă măsurile necesare pentru a-și proteja drepturile de acces la instanță, fiind

obligată să se intereseze la intervale rezonabile de timp de soarta dosarului respectiv,

inclusiv de a ridica de la oficiul poștal corespondența cu actele de procedură

expediate de instanța judecătorească, și să-și valorifice dreptul de atac al hotărârii

primei instanțe în termenul prevăzut de lege.

La acest capitol se rețin dispozițiile art. 56 alin. (3) și art. 61 alin. (1) din Codul

de procedură civilă, care stipulează că, participanții la proces sunt obligați să se

folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. În cazul abuzului de

aceste drepturi sau al nerespectării obligațiilor procedurale, se aplică sancțiunile

prevăzute de legislația procedurală civilă.

Urmare a evenimentelor enunțate, rezultă că Nașco Leonid nu a prezentat probe

incontestabile ce ar indica aflarea dânsului într-o veritabilă imposibilitate de a

efectua actul de procedură în termenul prevăzut de lege.

Potrivit dispozițiilor art. 10 alin. (1)-(3) din Codul de procedură civilă,

sancțiunile procedurale sunt urmările nefavorabile, stabilite de normele de drept

procedural civil, care survin pentru subiectul obligat în raport procedural în caz de

neîndeplinire sau de îndeplinire defectuoasă a unui act de procedură, precum și în

caz de exercitare abuzivă a unui drept procedural. Efectuarea necorespunzătoare a

actelor de procedură va fi invocată, în fiecare caz de comitere a încălcării legii, de

către judecător sau de participantul care are interes să o invoce. Sancțiunile

procedurale vizează atât actele de procedură ale instanței judecătorești, ale

participanților la proces, cât și ale persoanelor legate de activitatea acestora și, în

funcție de prevederile legii, constau în anularea actului procedural defectuos, în

decăderea din drepturi pentru neîndeplinire în termen a actului de procedură, în

obligația de a completa sau a reface actul îndeplinit cu nerespectarea legii, în

restabilirea în drepturile încălcate, în aplicarea amenzii judecătorești, în alte măsuri

prevăzute de lege.

Ține de menționat, că Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența

sa promovează, cu consecvență cu titlu de principiu obligația părților de a se interesa

de soarta procesului în situația în care ele au fost înștiințate despre inițierea și

desfășurarea acestuia și de a-și proteja drepturile sale de acces la instanță (cauza Van

Harn vs. Germania, nr. 7557/03 din 11 septembrie 2007).

Colegiul notează că respectarea termenelor legale constituie o obligație

pozitivă a părților și are menirea să asigure buna funcționare a justiției, iar repunerea

în termen poate fi admisă doar în cazurile expres prevăzute de lege și doar în situația

în care partea când înaintează o cerință de repunere în termen, o justifică prin probe

pertinente și admisibile în temeiul art. 116, 118, 121, 122 și art. 362 din Codul de

procedură civilă, prin care s-ar dovedi că omiterea termenului a fost cauzată din

motive întemeiate.

6

Or, admiterea spre examinare a unui apel tardiv poate duce la încălcarea

principiului securității raporturilor juridice garantat de art. 6§1 din Convenția

Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

Dat fiind cele relatate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție consideră ca fiind legală și întemeiată încheierea din 27

octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău.

Instanța de recurs accentuează că o asemenea soluție este compatibilă cu

standardele înserate în textul art. 6§1 din Convenția Europeană pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, încuviințarea exercitării unei căi

ordinare de atac în urma rămânerii definitive a actului jurisdicțional valabil adoptat

în lipsa unor circumstanțe fundamentale și obligatorii, ar însemna de fapt încălcarea

principiului securității raporturilor juridice și a drepturilor celorlalte pârți la un

proces echitabil.

În susținerea opiniei enunțate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție invocă și hotărârea Curții Europene a

Drepturilor Omului în speța Melnic c. Moldovei din 14 noiembrie 2006, definitivă

din 14 februarie 2007, precum și hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului în

cauza Ponomaryov c. Ucrainei, hotărârea din 03 aprilie 2008, definitivă din 29

septembrie 2008, unde se notează că deși în speță nu era vorba despre desființarea

unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile în urma admiterii unei căi

extraordinare de atac în lumina unor circumstanțe nou descoperite, ci de

redeschiderea unui proces prin repunerea în termenul de introducere a unei căi

ordinare de atac, totuși reînnoirea acestui termen pentru motive neconvingătoare,

reprezintă o soluție care ar putea înfrânge principiul securității raporturilor juridice

într-un mod similar cu o cale extraordinară de atac.

Din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul

declarat și de a menține încheierea instanței de apel.

În conformitate cu art. 427 lit. a) și art. 428 din Codul de procedură civilă,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se respinge recursul declarat de avocatul Leșan Nicolae, în interesele lui Nașco

Leonid.

Se menține încheierea din 27 octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, în

cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Întreprinderea Municipală

de Gestionare a Fondului Locativ nr. 6 împotriva lui Nașco Leonid, intervenient

accesoriu Societatea pe Acțiuni „Termoelectrica” cu privire la încasarea datoriei.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Victor Burduh

Mariana Pitic

7