2ra-1989/21 — cu privire la constatarea încălcării dreptului la judecare în termen rezonabil a cauzei civile și repararea prejudiciului moral

2ra-1989/21 — cu privire la constatarea încălcării dreptului la judecare în termen rezonabil a cauzei civile și repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 2ra-1989/21

2-21003954-01-2ra-17122021

Prima instanță: Judecătoria Chișinău sediul Centru (jud. A. Sandu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. V. Sîrbu, V. Buhnaci, D. Dulghieru)

ÎNCHEIERE

19 ianuarie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Andrei

Paraschiv

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Andrei Paraschiv

împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la constatarea

încălcării dreptului la judecare în termen rezonabil a cauzei civile și repararea

prejudiciului moral

împotriva deciziei din 7 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respins apelul declarat de Andrei Paraschiv și menținută hotărârea din

17 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru, prin care a fost respinsă

acțiunea

constată:

La 11 ianuarie 2021, prin intermediul oficiului poștal, Andrei Paraschiv a

depus cerere de chemare în judecată către Ministerul Justiției al Republicii

Moldova privind constatarea încălcării dreptului la judecare în termen rezonabil

a cauzei civile și repararea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii a indicat că la data de 11 februarie 2019, a depus la

Judecătoria Chișinău sediul Centru o cerere de chemare în judecată împotriva

SA „Apă-Canal Chișinău”, SRL ”Estodor Com”, intervenient accesoriu APLP

nr. 54/167 cu privire la nulitatea contractului de aprovizionare cu apă și de

canalizare din 23 mai 2005 nr. 5-235-33 și repararea prejudiciului moral.

A menționat că dosarul nr. 2-2055/19 a fost repartizat în mod aleatoriu

judecătorului Dragoș Crigan care, fără invocarea vreun temei legal, a avut nevoie

mai mult de un an de zile (11 februarie 2019 – 20 februarie 2020) pentru primirea

și acceptarea spre examinare a acțiunii.

1

Prin încheierea din 22 februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău sediul

Centru, a fost restituită acțiunea pe motiv că reclamantul nu a înlăturat integral

neajunsurile specificate în încheierea instanței.

Prin decizia din 23 aprilie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost casată

încheierea din 22 februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru, cu

remiterea cauzei la rejudecare în aceeași instanță, de la etapa primirii cererii de

chemare în judecată.

Prin încheierea din 25 iunie 2019 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru, a

fost restituită acțiunea repetat, din motivul neînlăturării neajunsurilor indicate în

încheierea din 29 mai 2019 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru.

Prin încheierea din 16 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost

admis recursul reclamantului, casată încheierea din 25 iunie 2019 a Judecătoriei

Chișinău sediul Centru, cu restituirea cauzei spre rejudecare, de la etapa primirii

cererii de chemare în judecată.

Prin încheierea din 29 octombrie 2019, judecătorul Dragoș Crigan și-a

declinat competența de la examinarea cauzei civile nr. 2-2055/19, iar prin

încheierea din 28 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani, a fost

declinată competența judecătorului competent.

Prin scrisoarea din 5 decembrie 2019 a Președintelui Judecătoriei Chișinău,

Radu Țurcanu, dosarul nr. 2-2055/19 a fost restituit judecătorului Dragoș Crigan,

care s-a adresat Curții de Apel Chișinău pentru examinarea conflictului negativ

de competență.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 3 februarie 2020, a fost

constatată competența Judecătoriei Chișinău sediul Centru la judecarea cauzei

civile sus nominalizate.

A remarcat că prin restituirea de mai multe ori a acțiunii de către instanța

de fond, pe motivul neprezentării a unor înscrisuri, care nu sunt prevăzute de

normele procesuale, i-a fost încălcat dreptul prevăzut de art. 6 CEDO la reținerea

și examinarea acțiunii în termeni rezonabili.

A relatat că nu au existat motive temeinice justificate care să ducă timp de

un an de zile la emiterea unor încheieri de restituire a acțiunii, ca ulterior peste un

an de zile să se solicite conflictul de competență.

Totodată, a invocat și lipsa de profesionalism a judecătorului și a

Președintelui Judecătoriei Chișinău, care a expediat cauza nr. 2-2055/19 spre

examinare la sediul Rîșcani, prin ce s-a încălcat termenul rezonabil de examinare

a acțiunii.

Și-a întemeiat pretențiile în baza art. 2-4 din Legea nr. 87 din 21 aprilie

2011 privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea

dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea

în termen rezonabil a hotărârii judecătorești.

A solicitat constatarea încălcării dreptului său la judecarea cauzei civile

nr. 2-2055/19 în termen rezonabil și repararea prejudiciului moral cauzat în

mărime de 50 000 de lei.

2

Prin hotărârea din 17 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru, a

fost respinsă acțiunea ca neîntemeiată.

Prin decizia din 7 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

declarat de Andrei Paraschiv și menținută hotărârea din 17 martie 2021 a

Judecătoriei Chișinău sediul Centru.

Întru argumentarea soluțiilor adoptate, instanțele de judecată ierarhic

inferioare au stabilit că nu au fost întrunite temeiuri legale pentru constatarea

faptului încălcării dreptului la judecare în termen rezonabil a cauzei civile, la

cererea de chemare în judecată depusă de către Andrei Paraschiv împotriva

SA „Apă-Canal Chișinău”, SRL „Estodor Com”, intervenient accesoriu APLP

nr. 54/167 cu privire la declararea nulității contractului și repararea prejudiciului

moral.

La fel, a fost reținut și că potrivit informației prezentate prin raportul Curții

de Apel Chișinău, imposibilitatea punerii pe rol a cauzei s-a datorat inclusiv și

din cauza reclamantului care, într-un mod inexplicabil, a evitat să înlăture

neajunsurile expuse în încheierile adoptate în temeiul art. 171 alin. (1) CPC.

Au remarcat instanțele ierarhic inferioare și faptul că încheierea privind

ridicarea conflictului negativ de competență de către judecătorul Dragoș Crigan

s-a bazat pe decizia din 16 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-a făcut trimitere la faptul că sunt scutiți de taxa de stat reclamanții în acțiunile

de contencios administrativ, fapt ce a determinat prima instanță să soluționeze

conflictul de competență, în conformitate cu prevederile art. 42-44 CPC.

Așadar, a fost statuat că acțiunile instanței de judecată au fost îndreptate în

vederea respectării normelor procesuale cu privire la competența instanțelor de

judecată, cu asigurarea drepturilor participanților la proces, care nu poate fi

calificată drept tergiversare a examinării cauzei.

Mai mult, ședințele de judecată au fost stabilite rezonabil în termeni

consecutiv reduși, cu respectarea echilibrului între drepturile participanților la

proces, iar amânări nejustificative din partea instanței, fără efectuarea de

proceduri judecătorești nu au fost admise.

La 19 august 2021, prin intermediul oficiului poștal, Andrei Paraschiv a

declarat recurs împotriva deciziei din 7 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău,

solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii

primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii.

În susținerea recursului a invocat că actele de dispoziție ale instanțelor

inferioare sunt ilegale și neîntemeiate, emise în rezultatul aprecierii arbitrare a

probelor, contrar prevederilor art. 130 CPC.

A obiectat că instanța de apel nu a elucidat și nu a supus aprecierii

argumentul său, precum că restituirea cauzei 2-2055/19, 2-5195/20 și reținerea

intenționată pentru examinare de către judecătorul Dragoș Crigan a avut loc în

mod ilegal.

Totodată, a declarat că prin hotărârea nr. 95/6 din 28 mai 2021 a Consiliului

Superior al Magistraturii, solicitarea sa cu privire la atragerea la răspundere

3

disciplinară a judecătorului Dragoș Crigan a fost respinsă ilegal, astfel judecătorul

respectiv fiind apărat în mod justificat.

La 17 decembrie 2021, în adresa Ministerului Justiției al RM a fost

expediată copia cererii de recurs depuse de Andrei Paraschiv, cu înștiințarea

despre necesitatea depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de

însoțire anexată la materialele dosarului (f. d. 126).

Până la data stabilită pentru examinarea chestiunii privind admisibilitatea

recursului, în adresa Curții Supreme de Justiție nu a parvenit referința prin care

Ministerul Justiției să-și expună poziția față de temeiurile recursului.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu

prevede altfel.

Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a

declarat recursul împotriva deciziei din 7 iulie 2021 la 19 august 2021, în

termenul legal.

Examinând temeiurile recursului declarat de Andrei Paraschiv, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră recursul drept inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care

se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus

la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Andrei Paraschiv nu

se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv

nu constituie temei de casare a deciziei contestate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform

secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material

și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în

fapt.

4

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Distinct de aceste constatări, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII CPC, instanța de

recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de

apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența

probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului

instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) CPC, instanța de recurs poate interveni în

materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că

instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 CPC, însă, din recursul

declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de

apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 din Convenția

Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale,

că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes

(cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului,

25 februarie 1995, nr. 26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că recursul

declarat de Andrei Paraschiv urmează a fi considerat ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Andrei Paraschiv.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

5

Dosarul nr. 2ra-1989/21

2-21003954-01-2ra-17122021

ÎNCHEIERE

19 ianuarie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

examinând cererea lui Andrei Paraschiv privind ridicarea excepției de

neconstituționalitate

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Andrei Paraschiv

împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la constatarea

încălcării dreptului la judecare în termen rezonabil a cauzei civile și repararea

prejudiciului moral

constată:

La 11 ianuarie 2021, prin intermediul oficiului poștal, Andrei Paraschiv a

depus cerere de chemare în judecată către Ministerul Justiției al Republicii

Moldova privind constatarea încălcării dreptului la judecare în termen rezonabil

a cauzei civile și repararea prejudiciului moral.

Prin hotărârea din 17 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru, a

fost respinsă acțiunea ca neîntemeiată.

Prin decizia din 7 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

declarat de Andrei Paraschiv și menținută hotărârea din 17 martie 2021 a

Judecătoriei Chișinău sediul Centru.

La 19 august 2021, prin intermediul oficiului poștal, Andrei Paraschiv a

declarat recurs împotriva deciziei din 7 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău,

solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii

primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii.

La 19 august 2021, odată cu înaintarea cererii de recurs, Andrei Paraschiv,

în temeiul prevederilor art. 121 CPC, a depus cerere privind ridicarea excepției de

neconstituționalitate a art. 437 alin. (1) CPC cu privire la obligația prezentării

recursului dactilografiat.

Examinând cererea lui Andrei Paraschiv cu privire la ridicarea excepției de

neconstituționalitate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

6

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că aceasta urmează a fi

respinsă, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu prevederile art. 121 CPC, în cazul existenței

incertitudinii privind constituționalitatea legilor, a hotărârilor Parlamentului, a

decretelor Președintelui Republicii Moldova, a hotărârilor și ordonanțelor

Guvernului ce urmează a fi aplicate la soluționarea unei cauze, instanța de

judecată, din oficiu sau la cererea unui participant la proces, sesizează Curtea

Constituțională.

Se va mai menționa că la ridicarea excepției de neconstituționalitate și

sesizarea Curții Constituționale, instanța nu este în drept să se pronunțe asupra

temeiniciei sesizării sau asupra conformității normelor contestate în raport

cu Constituția, limitându-se exclusiv la verificarea întrunirii următoarelor

condiții:

a) obiectul excepției intră în categoria actelor prevăzute la art. 135 alin. (1)

lit. a) din Constituție;

b) excepția este ridicată de către una din părți sau reprezentantul acesteia

ori este ridicată de către instanța de judecată din oficiu;

c) prevederile contestate urmează a fi aplicate la soluționarea cauzei;

d) nu există o hotărâre anterioară a Curții Constituționale având ca obiect

prevederile contestate.

Ridicarea excepției de neconstituționalitate se dispune printr-o încheiere

care nu se supune niciunei căi de atac și care nu afectează examinarea în

continuare a cauzei, însă până la pronunțarea Curții Constituționale asupra

excepției de neconstituționalitate se amână pledoariile.

Dacă nu sunt întrunite cumulativ condițiile specificate la alin. (2), instanța

refuză ridicarea excepției de neconstituționalitate printr-o încheiere care poate fi

atacată odată cu fondul cauzei.

Instanța de judecată poate ridica excepția de neconstituționalitate doar dacă

cererea de chemare în judecată sau cererea de apel a fost acceptată în modul

prevăzut de lege ori dacă cererea de recurs împotriva hotărârii sau deciziei curții

de apel a fost declarată admisibilă conform legii.

În conformitate cu art. 135 alin. (1) lit. a) și g) din Constituție, Curtea

Constituțională exercită, la sesizare, controlul constituționalității legilor și

hotărârilor Parlamentului, a decretelor Președintelui Republicii Moldova, a

hotărârilor și ordonanțelor Guvernului, precum și a tratatelor internaționale la

care Republica Moldova este parte; rezolvă cazurile excepționale de

neconstituționalitate a actelor juridice sesizate de Curtea Supremă de Justiție.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție mai reține că la 9 februarie 2016 Curtea Constituțională

a Republicii Moldova a adoptat hotărârea nr. 2 pentru interpretarea articolului

135 alin. (1) lit. a) și g) din Constituția Republicii Moldova (excepția de

neconstituționalitate) (sesizarea nr. 55b/2015), prin care s-a decis că în cazul

existenței incertitudinii privind constituționalitate legilor, hotărârilor

Parlamentului, decretelor Președintelui Republicii Moldova, hotărârilor și

7

ordonanțelor Guvernului, ce urmează a fi aplicate la soluționarea unei cauze

aflate pe rolul său, instanța de judecată, din oficiu sau la cererea unui participant

la proces, este obligată să sesizeze Curtea Constituțională.

Astfel, conform § 79-80 din hotărârea Curții Constituționale nr. 2 din

9 februarie 2016 pentru interpretarea art. 135 alin. (1) lit. a) și lit. g) din

Constituție, controlul concret de constituționalitate pe cale de excepție constituie

singurul instrument prin intermediul căruia cetățeanul are posibilitatea de a

acționa pentru a se apăra împotriva legislatorului însuși, în cazul în care, prin lege,

drepturile sale constituționale sunt încălcate.

Curtea a mai menționat că dreptul de acces al cetățenilor prin intermediul

excepției de neconstituționalitate la instanța constituțională reprezintă un aspect

al dreptului la un proces echitabil.

Potrivit § 82-83 din aceeași hotărâre, Curtea a reținut că judecătorul ordinar

nu se va pronunța asupra temeiniciei sesizării sau asupra conformității cu

Constituția a normelor contestate, ci se va limita exclusiv la verificarea întrunirii

următoarelor condiții:

a) obiectul excepției intră în categoria actelor cuprinse la articolul 135

alin. (1) lit. a) din Constituție;

b) excepția este ridicată de către una din părți sau reprezentantul acesteia,

sau indică faptul că este ridicată de către instanța de judecată din oficiu;

c) prevederile contestate urmează a fi aplicate la soluționarea cauzei;

d) nu există o hotărâre anterioară a Curții având ca obiect prevederile

contestate.

Concomitent, Curtea a precizat că verificarea constituționalității normelor

contestate constituie competența exclusivă a Curții Constituționale, or judecătorii

ordinari nu sunt în drept să refuze părților sesizarea Curții Constituționale, decât

doar în condițiile menționate la par. 82. Excepția de neconstituționalitate care

întrunește aceste condiții poate fi ridicată în fața oricărei instanțe.

Astfel, întru ridicarea excepției de neconstituționalitate, cu sesizarea Curții

Constituționale, este necesară întrunirea cumulativă a condițiilor imperative

obligatorii prevăzute la art. 121 CPC și § 82 din hotărârea Curții Constituționale

nr. 2 din 9 februarie 2016.

În circumstanțele expuse, verificând întrunirea de către autorul cererii

privind ridicarea excepției de neconstituționalitate a exigenților evidențiate supra,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție atestă că la caz lipsesc temeiuri de admitere a cererii

respective.

Or, excepția de neconstituționalitate poate fi ridicată doar în cazurile când

cererea de chemare în judecată sau cererea de apel a fost acceptată în modul

prevăzut de lege ori dacă cererea de recurs împotriva hotărârii sau deciziei curții

de apel a fost declarată admisibilă conform legii.

În această ordine de idei, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge

cererea lui Andrei Paraschiv cu privire la ridicarea excepției de

8

neconstituționalitate.

În conformitate cu art. 121, art. art. 269-270 CPC, completul Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Se respinge cererea lui Andrei Paraschiv privind ridicarea excepției de

neconstituționalitate, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Andrei

Paraschiv împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la

constatarea încălcării dreptului la judecare în termen rezonabil a cauzei civile și

repararea prejudiciului moral.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

9